Țiganii spun NU Rusiei

Recent țiganii din toată România au auzit de campania negativă pe care Rusia o duce împotriva țării vecine și aproape prietene care se întinde pe spațiul carpato-danubiano-pontic, s-au unit într-o singură voce și zic NU Rusiei. Adică nu-i vor prin preajmă, nu după ce o mulțime de țigani au fost trimiși în lagărele din Siberia în timpul celui de-al doilea război mondial și în anii imediat de după.

După cum probabil știți, săptămîna trecută Vocea Rusiei, media finanțată de guvernul de la Moscova, a acuzat România că se pregătește să-și trimită din nou armata în Bucovina și la Odesa, postul public de televiziune al Federației Ruse a difuzat o serie de articole critice la adresa clicii politice corupte de la Bucureșt. Reportajele au fost prezentate de Dmitri Konstantinovici Kiseliov, șeful propagandei și manipulării media de la Kremlin, șeful agenției Russia Today, și descriu efectele devastatoare ale integrării în Uniunea Europeană, sărăcia generalizată și modul în care a fost distrusă industria țării.

Țiganii care știu să citească și au calculator să intre pe internet spun că toate astea-s o mulțime de prostii construite pe un fundament, totuși, real.

Traian Băsescu şi summit-ului cu tema “Incluziunea socială a ţiganilor prin promovarea actiunii la nivel local”

Zilele trecute a avut loc la Bruxelle cel de-al treilea summit al Uniunii Europene pe tema minoritarilor de pe la noi şi de aiurea, prin Europan. S-a folosit apelativul de romi, culmea (credeam că măcar europenii au mai multă minte), dar a fost vorba despre “Incluziunea socială a ţiganilor prin promovarea acţiunii la nivel local”.

Preşedintele României, Traian Băsescu, a fost pe acolo, iar vineri, în cadrul sesiunii de deschidere a summit-ului că o mare parte dintre ţiganii care s-au integrat printre majoritarii din România nu îşi mai recunosc etnia.

“O mare parte dintre romii care s-au integrat, care sunt ingineri, profesori, medici, politicieni sau oameni de afaceri nu isi mai recunosc etnia”, a spus seful statului in discursul sustinut in deschiderea evenimentului, precizand ca aceasta problema a autoidentificarii exista pentru ca persista in raporturile dintre majoritatea populatiei si minoritatea roma o atmosfera profunda de neincredere, alimentata de prejudecati, transmite Mediafax.

Potrivit sefului statului, “ceea ce poate deveni ingrijorator este ca aceasta intoleranta alimentata de situatii individuale de fapte reprobabile, comise de romi, pe fondul preungirii crizei economice, poate favoriza, sub impulsul retoricii anti-roma si a discursului instigator, cresterea riscului de violente”.

“Chiar la nivel european avem multi politicieni care utilizeaza acest tip de discurs”, a adaugat seful statului.

Dacă vă interesează restul declaraţiei o găsiţi relatată aici. Ideea preşedintelui ar explica, oarecum, diferenţa imensă pe care o oferă estimările unora dintre oficial (vreo două milioane şi ceva dintre ţigani comparativ cu cei 600 şi ceva mii înregistraţi în România), restul fiind cauzată de lipsa certificatelor de naştere şi a buletinelor oamenilor care nu au fost înregistraţi. Încă. Dar estimările oferite sînt, în cel mai bun caz, discutabile.

Ca răspuns la prezenţa preşedintelui la summit, comisarul european pentru justiţie, cetăţenie şi drepturi fundamentale, Viviane Reding, a declarat tot vineri că i s-a părut foarte important, din punct de vedere simbolic, că Traian Băsescu, a fost prezent acolo, după cum relatează Agerpres.

Presedintele roman Traian Basescu, singurul sef de stat sau de guvern prezent la eveniment, a avut inainte de a pleca de la summitul UE dedicat romilor o scurta intrevedere cu comisarul european Viviane Reding. Potrivit acesteia, in cadrul intalnirii nu au fost discutate chestiuni legate de justitie, pe care Reding a precizat ca le discuta constant cu ministrul justitiei.

“Am discutat despre aceasta uriasa parte a populatiei Romaniei care este de origine roma si despre necesitatea ca Romania sa faca multe eforturi pentru ca majoritatea acestor oameni sa poata fi integrati, pentru ca saracia sa nu mai fie o problema, pentru ca acesti oameni sa nu mai fie fortati, intr-un fel, sa paraseasca tara si sa poata continua sa traiasca unde s-au nascut”, a declarat vicepresedinta CE pentru presa romana din Bruxelles.

Continuarea este aici.

Dar ce era să facă preşedintele? Avem (statistic vorbind) cei mai mulţi, mai promovaţi (sînt peste tot, la toate posturile tv), mai ridicaţi în slăvi şi condamnaţi în aceeaşi măsură, şi ce mai călători ţigani din Europa. Aş zice că-s cei mai migrator, dar nu migrează suficient de mult ca să se stabilească definitiv peste hotare – eupenii ni-i cam trimit înapoi.

Pe de altă parte, Adevărul oferă un raport al summit-ului: statele UE nu îi apără suficient pe ţigani. Banca Mondială arată că România ar cîştiga anual miliarde de euro din integrarea lor pe piaţa muncii. Sună bine, dar pusul în practică e cam… dificil de făcut. Sînt mulţi ţigani care-s muncitori, dar tot vezi grămezi de minoritari pe străzi, cerşind, sau auzi despre ei că fură sau că violează.

Romii sunt tot mai mult victime ale violenţelor în Europa, arată un raport al organizaţiei Amnesty International, dat publicităţii cu ocazia Zilei Internaţionale a Romilor, pe 8 aprilie. Mai mult, un raport al Băncii Mondiale arată că integrarea romilor ar fi o politică economică inteligentă pentru România, care i-ar aduce beneficii financiare de până la trei miliarde de euro anual.

Integrarea romilor ar fi o politică economică inteligentă pe care România ar putea să o adopte, având în vedere creşterea populaţiei rome apte de muncă pe fondul îmbătrânirii populaţiei generale şi cheltuielilor sporite cu pensiile şi asistenţa socială, arată un raport al Băncii Mondiale (BM), citat de Mediafax.

Specialiştii BM arată că estimarea numărului de romi din România este greu de făcut din cauză că nu sunt disponibile date privind etnia la nivelul statelor membre UE, dar şi din cauză că familiile rome nu sunt dispuse, de multe ori, să-şi dezvăluie identitatea etnică în faţa autorităţilor, se menţionează în raport.

Ultimele date din 2011 indicau că aproximativ 613.000 de români, reprezentând circa 3,3% din populaţia ţării, şi-au declarat etnia romă. Pe de altă parte, potrivit estimărilor experţilor, disponibile la nivelul Consiliului Europei, populaţia romă din România număra în 2010 între 1,2 milioane şi 2,5 milioane de oameni, reprezentând o pondere între 6,5 şi 13,5% din populaţia ţării.

Sursa şi completarea sînt aici.

Hotnews: cum vede UE situaţia ţiganilor

Dincolo de “confuzia” dintre termenul istoric de ţigan şi cel mai nou de “rom”, Hotnews prezintă aici un fel de raport despre modul în care Uniunea Europeană vede situaţia minoritarilor ţigani la nivel European. Puteţi citi o porţiune destul de relevantă a raportului în continuare.

 

In ziua de astazi, populatia roma numara, la nivelul Europei, 10-12 milioane de persoane, fiind cea mai mare minoritate etnica, prezenta in fiecare dintre cele 27 de state membre UE. n statele membre, cetatenii romi sunt tineri: 35,7% au vartsta sub 15 ani, comparativ cu 15,7% pentru populatia majoritara. Varsta medie a populatiei rome este de 25 de ani, pe cand cea a populatiei majoritare este 40 de ani. In Bulgaria, aproximativ 23% din nou-intratii pe piata muncii sunt romi, iar in Romania acest procent este de 21%.

“Situatia romilor este dominata de discrimare si excludere sociala, de saracie, somaj si prejudecati”, apreciaza Comisia Europeana care cere ca institutiile europene si statele membre sa-si asume responsabilitatea ameliorarii includerii sociale a romilor, utilizand toate instrumentele si politicile adecvate.

 

Adevărul: Societatea ar putea trăi şi fără ţigani

Astfel explică antropologul spaniol Óscar López Catalán excluziunea socială şi marginalizarea ţiganilor români, de care “nimeni nu are nevoie acum, ei fiind utili doar în perioade de boom economic, când sunt o forţă de muncă”.

Óscar López Catalán, un antropolog spaniol care a studiat procesele migratorii ale ţiganilor români, precum şi forma acestora de viaţă din Barcelona, a fost invitat de partidul Izquierda Unida (Stânga Unită) să susţină o conferinţă în Aviles (Asturias) despre aceştia. “Apropiere de populaţia ţigănească în România: situaţia istorică şi actuală” este numele conferinţei susţinute de antropologul barcelonez, iar câteva concluzii ale conferinţei sale au fost publicate de publicaţia El Comercio Digital.

“Nu se poate vorbi despre niciun colectiv că ar fi unul omogen, deci nici despre ţiganii români nu putem spune acest lucru. Sunt unii bilingvi, alţi nu, există persoane adaptate din punct de vedere a muncii şi aşa mai departe. Există o diversitate enormă. Dar ceea ce este adevărat este că o parte importantă a acestui colectiv este în situaţie de excluziune socială şi acest lucru este cel care se vede cel mai mult din afară”, spune López Catalán.

“Partidul Popular a făcut un joc politic, urmărind beneficiul electoral”

Cu toate acestea, antropologul admite că ţiganii români tocmai astfel au fost trataţi în Franţa, ca un colectiv omogen.“Aceasta este una dintre probleme. Sunt cetăţeni ai Uniunii Europene şi expulzarea lor nu se poate face în acest mod. Dar acestui lucru i se adaugă problema că este semnalat astfel un colectiv concret pentru a-i demola taberele şi acest lucru este cel mai periculos. Acelaşi lucru care s-a întâmplat în Franţa s-a cerut şi în Catalunya. Dar în Barcelona există foarte puţine astfel de tabere. Cu totul altceva este la Madrid, unde există şi apartamente în care trăiesc 20 de persoane în 65 de metri pătraţi. Dar aceasta este sărăcie. Spunând că există astfel de tabere în Catalunya, Partidul Popular şi-a propus un joc politic pentru a obţine un beneficiu electoral. A jucat acest rol, copiindu-l pe Sarkozy. Este un joc periculos, care alimentează o imagine negativă care oricum există şi care nu contribuie deloc la îmbunătăţirea problemei. Să-i expulzezi înseamnă să te uiţi în cealaltă parte şi să te speli pe mâini, dar asta nu este o soluţie ca ei să nu se întoarcă”, a mai explicat Catalán.

Sursa şi continuarea: Adevărul.es.

Related External Links

Evenimentul zilei: Ţările care se confruntă cu problema ţiganilor considerate neputincioase

Preşedinţii Poloniei, Republicii Cehe, Slovaciei şi Ungariei au cerut o abordare comună europeană privind ţiganii, foarte numeroşi în această regiune a Europei.

“Nicio ţară care se confruntă cu această problemă nu este capabilă să o rezolve de una singură”, a declarat într-o conferinţă de presă preşedintele slovac Ivan Gasparovic, l-a sfârşitul unui summit al şefilor de stat reprezentând cele patru ţări membre ale “Grupului de la Vişegrad”, organizat în staţiunea Karlovy Vary, în vestul Republicii Cehe.

“Este necesar, în interiorul Uniunii Europene (…) să identificăm o modalitate de comunicare” cu minoritatea romă, a îndemnat preşedintele Gasparovic,  transmite AFP.

Ţări precum Republica Cehă, Ungaria şi Slovacia, unde romii reprezintă aproximativ 4%, 10%, şi respectiv 6% din populaţie, sunt criticate frecvent de către organizaţiile pentru drepturile omului pentru ineficacitatea politicii lor de integrare privind această minoritate.Comunitatea romă din Polonia, o ţară de 38 de milioane de locuitori, numără oficial 12.855 de persoane, însă o asociaţie etnică locală estimează la 50.000 numărul acestora.Ivan Gasparovic a criticat totodată lipsa de cooperare de care dă dovadă minoritatea romă din regiune.”Sunt criticaţi toţi aceia care întind o mână de ajutor. Această comunitate nu o acceptă şi evită orice critică” la adresa ei, a conchis preşedintele slovac.

Sursa: EVZ.ro.

Related External Links

Evenimentul zilei: Ungaria, pusă la zid de experţii ONU pentru discriminarea ţiganilor

Experţii Consiliului ONU pentru Drepturile Omului au făcut scandal zilele trecute în legătură cu situaţia ţiganilor din Ungaria, apreciind că aceştia sînt victime ale discriminărilor şi relelor tratamente din partea oficialităţilor şi mass mediei.

Romii sunt supuşi unor „rele tratamente continue”, scriu cei 18 experţi ONU în concluziile raportului periodic privind Ungaria, examinând măsurile luate de această ţară pentru a se conforma Pactului internaţional în ceea ce priveşte drepturile civile şi politice.

Potrivit experţilor, această minoritate este ţinta unor „declaraţii virulente şi generalizate venite din partea personalităţilor publice, mass-media şi a membri ai Gărzii Maghiare”, fosta „Gardă Ungară” oficial dizolvată, care atacă în mod regulat evreii şi romii.
De la 1 ianuarie, Ungaria, unde trăiesc circa 700.000 de romi, va prelua preşedinţia rotativă a Uniunii Europene şi a anunţat deja că integrarea romilor va fi unul din cele trei subiecte pe care doreşte să pună accent.

Sursa: EVZ.ro.

Related External Links

Guvernul pregăteşte analfabeţi cu diplomă pentru a munci în UE

Nu a absolvit nici o şcoală primară, dar are şansa de a primi o calificare ce îl poate propulsa într-un loc de muncă bine plătit oriunde pe teritoriul Uniunii Europene. Nici măcar nu trebuie să deţină un cazier judiciar “alb” pentru asta. Mai mult, calificarea sa este finanţată de Guvernul României, în baza unui program asigurat din fonduri structurale. Despre cine este vorba?

Despre un cetăţean român de etnie romă care va avea şansa să fie selectat de către Agenţia Naţională pentru Romi, instituţie guvernamentală, pentru a primi calificarea de manichiurist-pedichiurist sau de lucrător comercial. Asta în timp ce sute de mii de români, absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ superior, rămaşi pe drumuri din pricina crizei economice, apucă drumul Occidentului pentru a muncii spălând vase, culegând căpşuni sau îngrijind persoane vârstnice cu dare de mână.

Absolvirea învăţământului obligatoriu nu este o condiţie

Agenţia Naţională pentru Romi bagă mâna adânc în fondurile structurale aferente proiectului comunitar “Împreună pe piaţa muncii” pentru a califica persoane fără nici o calificare în vederea obţinerii unui loc de muncă în România sau în toate statele membre ale Uniunii Europene. Este vorba despre două contracte-cadru pe care instituţia guvernamentală în cauză le-a încheiat luna aceasta pentru formarea profesională a unor romi în meseriile de manichiurist-pedichiurist şi lucrător comercial.

La data de 15 septembrie 2010, Agenţia Naţională pentru Romi a publicat pe site-ul SEAP anunţul de participare cu numărul 107.955, prin care îi anunţă intenţia de a achiziţiona servicii de formare profesională în ocumpaţia de manichiurist-pedichiurist. Cursurile urmează să fie susţinute în Bucureşti, judeţul Ilfov, dar şi în oraşul Timişoara, urmând să fie absolvite de minimum 55 şi maximum 64 de persoane de etnie romă, informează Puterea.

Sursa: Financiarul.ro.

Related External Links

Evenimentul Zilei: UE organizează o conferinţă la Bucureşti, pe tema problemei ţiganilor

Evenimentul Zilei a scris în luna septembrie în articolul de aici că Uniunea Europeana va organiza în octombrie o conferinţă la Bucureşti pentru a discuta despre situaţia ţiganilor şi despre programele pentru integrarea lor, după cum a anunţat comisarul pentru ocuparea forţei de muncă, Laszlo Andor.

Acesta nu a precizat data exactă la care va avea loc conferinţa.

Într-un interviu pentru săptămânalul austriac „Profil”, care va fi publicat luni, Andor a declarat că participanţii la conferinţă vor discuta modalităţi “de a implementa mai eficient programe de ajutorare pentru romi”.

De asemenea, el a criticat politica Franţei de a expulza romii, numind-o un şiretlic de popularitate.
“Oamenii încearcă, într-un mod ieftin şi evident, să îşi crească popularitatea în detrimentul unui grup vulnerabil. Dar nu există loc pentru rasism şi xenofobie în Europa,” a spus el.

Atitudinea Franţei faţă de romi a stârnit un val de critică la nivelul Uniunii Europene.

Related External Links

Dosar “Adevărul”: Marea ţiganiadă a fondurilor pentru ţigani

Deşi teoretic există zeci de milioane de euro pentru combaterea sărăciei ţiganilor şi integrarea lor , aceşti bani rămîn de multe ori doar în documentele unor programe ineficiente şi sînt deturnaţi pentru tot felul de alte chestii care de obicei nu au nici o legătură cu etnia.

O mare parte a banilor deblocaţi de către UE pentru integrarea socială a rromilor „se pierd“ pe traseu. În spatele acestei “afaceri” se află numeroase ONG-uri şi asociaţii înfiinţate chiar pentru a-i ajuta pe defavorizaţi. Deşi acuză că statul român nu finanţează proiectele de integrare a rromilor, numeroase asociaţii care reprezintă această comunitate obţin fonduri pe care le risipesc în alte scopuri.

Arestul articolului este publicat pe Adevărul aici.

Related External Links

Banii pentru ţigani, Europa şi statele uniunii

Evenimentul Zilei a scris ieri despre faptul că România, alături de celelalte state ale Uniunii Europene, va fi evaluată de Comisia Europeană pe cheltuirea fondurilor structurale pentru integrarea ţiganilor şi că raportul va fi gata la sfîrşitul anului.

Comisia Europeană (CE) a creat, la începutul lunii trecute, un grup de lucru dedicat romilor, care are misiunea să verifice modul în care statele membre ale Uniunii Europene folosesc fondurile alocate acestei etnii, un raport în acest sens urmând să fie prezentat în decembrie.

Articolul este aici.

Related External Links

Dilema veche şi Euro-ţiganiada

Dilema veche are o categorie dedicată ţiganilor în numărul din 16-22 septembrie 2010, ea se numeşte Euro-ţiganiada şi tratează incursiunile ţiganilor prin Europa. Citate din două articole apărute în acel număr apar în continuare.

Primul articol are ca titlu “Romii în Europa”, este scris de Mihaela Militaru şi apare aici. Este o promovare a acţiunilor europarlamentarul PD-L/ PPE Petru Luhan în legătură cu problema ţiganilor în parlamentul european.

De la începutul anului, 8313 de etnici romi originari din România şi Bulgaria au fost repatriaţi din Franţa, faţă de 9875 în 2009. Acestea sînt cifrele în spatele cărora se poartă un adevărat război, la nivel european. Respectarea drepturilor omului, a prezumţiei de nevinovăţie, dar mai ales a dreptului la liberă circulaţie au fost tot atîtea provocări la adresa Parlamentului European. Una dintre cele mai importante instituţii ale Uniunii Europene, după Tratatul de la Lisabona, Parlamentul şi-a luat rolul în serios şi de această dată.

Al doilea articol îl are ca autor pe Olivier Peyroux, se numeşte “Romii: o nouă armă politica?” şi apare aici. El sugerează că valurile de expulzări din ultimele luni au fost planificat din timp.

Recentele evenimente care au avut loc în Franţa permit o mai bună înţelegere a ceea ce înseamnă etnia romilor pentru politică. În spatele expulzărilor spectaculoase, a demontării taberelor şi a costului repatrierilor se ascunde o strategie pusă la punct încă din mai 2007, construită pe seama acestor imigranţi, un pic mai speciali.

Mai exact, despre ce e vorba? În urma alegerii lui Nicolas Sarkozy ca preşedinte al Republicii este creat Ministerul Imigrării şi Identităţii Naţionale. Scopul este de a-i mulţumi pe votanţii de extremă dreaptă, care au votat în număr mare pentru candidatul propus de UMP. Pentru a se mula pe cerinţe şi, mai presus de toate, pentru a păstra noul trend, ministerul anunţă o cifră-ţintă de 30.000 de deportări pe an. Dacă anunţul e real şi oferă avantajul unei comunicări eficiente cu electoratul vizat, apare foarte rapid întrebarea: de unde se vor găsi, anual, 30.000 de străini aflaţi în situaţii incerte din punct de vedere legal?

Related External Links

Jurnalul: Ţiganii şi-au halit ajutoarele Europei şi ale României

Unul dintre articolele publicate de Jurnalul Naţional (aici) anul trecut scrie despre un program PHARE şi modul în care au fost risipiţi bani alocaţi de Uniunea Europeană şi de România.

Există în ţara noastră oameni pentru care statul român plăteşte un salariu de 480 de euro zilnic. Ei sunt aşa-nu­miţii experţi, care oferă consultanţă statului în cadrul programului Phare 2005, în care sunt plătiţi să facă acte de identitate pentru ţiganii care nu au aşa ceva. Unii dintre experţi, ţigani şi ei, joacă rol dublu, fiind în acelaşi timp beneficiari ai fondurilor, dar şi controlori. Aşa s-au dus pe apa sâmbetei 3,3 mi­lioane de euro, în ciuda faptului că aceste documente trebuiau făcute gratis de primării. La jumătatea anului 2007 a fost demarat proiectul Phare 2005 intitulat “Accelerarea implementării strategiei naţionale de îmbunătăţire a situaţiei romilor”. Obiectivul era, după cum spune şi denumirea, îmbunătăţirea situaţiei ţiganilor care nu aveau acces la serviciile publice sau pe piaţa muncii. În cadrul acestui program a fost alocată o sumă de 2.830.000 de euro, din care au fost finanţate 62 de proiecte pentru crearea documentelor de identitate pentru ţigani. Guvernul României a contribuit cu 830.000 de euro, restul banilor fiind alocaţi de Uniunea Europeană.

Mai multe detalii despre acest subiect se pot găsi în articol.

Related External Links