România ar putea fi reprezentată la Eurovision de prima trupă de Balkan-Rock de ţigani

Trupa “Romano-ButiQ”, prima formaţie ce cîntă muzică ţigănească cu influenţe punk-rock şi este inspirată din viaţa ţiganilor, participă la preselecţia Eurovision din România.

Formaţia este prima entitate de economie socială a proiectului Romano Cher-Casa Romilor şi a luat fiinţă în luna august 2010 prin acordul membrilor în crezul de non-discriminare al proiectului.

Pentru Eurovision, cei şase membri ai trupei au compus o melodie cu mesaj anti-rasist, în limba engeză şi romani cu care speră să ajungă în etapele superioare ale competiţiei şi, totodată, ca o dovadă de multiculturalism, să reprezinte România în Germania în 2011.

Membrii au studii muzicale şi experienţe de peste 15 ani în colaborări cu trupe cunoscute din România.

Ion Florin, “un meseriaş într-ale chitarei bas” a avut iniţiativa acestei trupe, tot el fiind cel care a compus piesa originală înregistrată la preselecţie.

Sursa: Evenimentul Zilei.ro.

Related External Links

Ştirile Protv: România, te iubesc! Romani Kris, legea ţigănească

“Nimeni nu este mai presus de Romani Kris”, adica de judecata tiganeasca. O echipa a emisiunii a intrat in culisele unui proces arzator. In fata batranilor au venit doua familii invrajbite pentru ca Alfonso Nazaret a furat o virgina.

Cartierul Fata Luncii din Craiova. Un loc faimos pana azi doar prin scandaluri cu sabii si pistoale. Un loc in care comunitatea respecta o lege anacronica, arhaica, dar vie: Kris Romani, sfatul batranilor, judecata tiganeasca.

Toata suflarea s-a adunat la proces. Se judeca o speta fierbinte. Un baiat a furat o fata virgina si au ramas parintii sa se razboiasca. Walter, tatal Zenaidei versus Cartus, tatal lui Alfonso Nazaret.

Discutii aprinse, luari de pozitie, doua parti sucarite in fata celor mai respectati judecatori traditionali din Romania. Familia fetei se sfatuieste indelung si-si spune pretentiile.

Sursa ŞtirileProtv.ro.

Related External Links

Victor Ronta: Problema ţigănească, umflată cu pompa de Centrul de Resurse Juridice moşit de PNL si SOROS via Renate Weber. Alina Mungiu, avocata “prigonitului” Marean Vanghelie

Articolul în întregime se găseşte aici.

Zilele trecute a stârnit stupoare intervenţia „deontoloagei“ Tatiana Alina Mungiu Pippidi în beneficiul lui Marean Vanghelie, aceasta susţinând că mâna dreaptă (şi neagră) a şobolanului rozaliu Viorel Hrebenciuc ar fi ţinta răutăţilor datorită culorii pielii şi a originii etnice. Teza oengistei de profesie este că societatea românească ar fi infestată de virusul antiţigănesc, antisemitic etc. şi are tendinţa de a-l persecuta pe sărmanul Vanghelie nu pentru că ar fi un interlop, cum l-a calificat chiar colegul său de partid, Vasile Dancu, ci deoarece românii ar fi bolnavi de xenofobie. Desigur, medicul care ar trebui chemat la capul românilor, pentru a le scoate din cap fobiile (închipuite n.n), ar fi chiar ea, madame Mungiu, obsedată în general de problematica alogenilor şi de teme „artistice“ cu caracter sexual.
Partenera Tatianei Mungiu, Renate Weber, ajunsă europarlamentar pe listele PNL, se crede şi ea tot un fel de doctoriţă plasată tam-nesam la capul românilor,  iar oengeul moşit de ea, Centrul de Resurse Juridice, s-a transformat într-un fel de jandarm al societăţii româneşti.
Statul român este penalizat prin  „rapoarte de contravenţie“ trimise la Înalte Porţi, instanţe internaţionale care ar urma să ne aplice mustrări şi sancţiuni pe tema contravenţiilor presupuse care ar fi făptuite de români la adresa minorităţilor. Aceleaşi eterne organizaţii se ocupă simultan de persecutarea maghiarilor, a ţiganilor şi a homosexualilor, ridicând bani din nenumărate direcţii, fonduri dedicate găsirii de soluţii – care, evident, nu vin niciodată, că dacă s-ar găsi rezolvări autentice s-ar stinge robinetul de bani.
Aşa de bine s-au găsit soluţii, încåt acum întreaga Europă, foste regate şi imperii, tremură de frica haitelor de ţigani poposiţi la jaf pe meleagurile contribuabililor europeni, cei care au tot pompat bani în cele cåteva oengeuri romåneşti „de profil“ abonate la resursele financiare europene.

Related External Links

Presedintele tiganilor din judetul Vilcea, Mihai Balan, cere sprijin Scandal pentru imblanzirea puradeilor batausi din scoli

Sursa este Viaţa Vîlcii.ro (cu modificarea de rigoare a “romilor” în “ţigani”). Este un exemplu excelent de organizare a ţiganilor în direcţia integrării în majoritatea românească.

Pe strada Inatesti din Rm. Valcea locuieste unul dintre cei mai intelepti cetateni de etnie tiganeasca din judetul nostru, in persoana domnului Mihai Balan, presedintele tiganilor din judet, care de 40 de ani reprezinta interesele tiganilor caldarari. Este vorba de sase mii de familii, adica aproximativ 20 de mii de persoane care ori de cate ori au o problema apeleaza la sprijinul sau. Am spus doar tiganii caldarari deoarece inelarii si rudarii nu intra in categoria celor reprezentati de Mihai Balan, insa exista colaborare si cu aceste categorii de tigani. In prezent, presedintele amintit putin mai sus se confrunta cu o problema pe care intentioneaza sa o rezolve in cel mai scurt timp posibil, legata de comportamentul elevilor de etnie tiganeasca in scolile din Ramnic si nu numai: „Avem o problema pe care vreau sa o rezolvam intr-un timp cat se poate de scurt, ce vizeaza elevii de etnie tiganeasca care invata in scolile din acest judet. Acestia mai creeaza probleme prin comportamentul lor nu neaparat violent, insa dorim ca ei sa fie mai temperati pentru a nu exista conflicte de nici un fel intre acestia si colegii romani. De curand am avut un incident destul de neplacut la Scoala generala numarul 4 din Rm. Valcea, cand doi elevi de etnie tiganeasca au batut un alt elev roman. Am incercat cu doamna director a acestei scoli sa ne implicam mai mult in supravegherea copiilor, in prevenirea fenomenului infractional, in stoparea agresiunilor si in gasirea de solutii de convietuire pasnica”.

Pregatire cu profesorii

„Daca este posibil, dorim chiar sa fim prieteni cu romanii, mai ales ca traim intr-o societate care are deja probleme cauzate de criza economica si nu numai. De 40 de ani am activitate cu tiganii si am reusit in toata aceasta perioada sa aduc etnia tiganilor caldarari la un standard mai bun de civilizatie. Nu am avut pretentia ca elevii nostri sa invete limba noastra in scoli, ci am acceptat limba romana pentru ca acesti copii sa nu ramana nestiutori de carte, ci sa aiba cel putin minimul de cunostinte. Am luptat pentru ca tiganii din subordinea mea sa-si dea copiii la scoala, iar acestia sa poata avea mai multe oportunitati in viata. Revin insa la conflictul de care am amintit mai sus si va pot spune ca miercuri, 20 octombrie a.c., la ora 17.00, avem o intalnire la Scoala generala numarul 4 din Ramnic pentru a incepe o pregatire alaturi de profesori, cu scopul de a le explica celor din etnia noastra faptul ca trebuie sa fie mai cooperanti, sa renunte la agresivitate si sa fie silitori. De asemenea, personalul didactic (profesori, diriginti etc.) trebuie sa ia masuri atunci cand copiii de etnie tiganeasca le sesizeaza faptul ca au fost jigniti de diverse persoane. Doar in acest mod elevii de etnie tiganeasca vor avea incredere deplina in cadrele didactice si nu vor mai exista incidente neplacute intre tigani si romani si numarul evenimentelor de acest gen va scadea foarte mult”.

Se descurca in vremuri de criza

„Majoritatea tiganilor din subordinea mea se ocupa de afaceri cu metale feroase si neferoase, nu avem probleme cu clanurile mafiote, nu avem persoane plecate la cersit in strainatate si nici pentru savarsirea unor infractiuni. Oamenii mei s-au descurcat si se descurca foarte bine chiar si in vremuri de criza. Important este faptul ca nu avem conflicte majore cu romanii si vrem sa traim in armonie si intelegere. Respectam, dar vrem la randul nostru sa fim respectati si incercam pe viitor sa continuam aceasta activitate si sa conlucram si cu celelalte categorii de tigani (inelari, rudari), pentru a intra si ei in aceasta forma de convietuire cu romanii. Nu vrem scoli speciale, ci vom continua sa ne lasam copiii sa invete alaturi de romani. Eu am doi baieti si o fata, pe care i-am randuit la casele lor si am cautat sa-i ajut, atat pe ei, cat si pe nepoti, cat am putut de mult, caci ei sunt bucuria vietii. Vreau sa va mai spun un lucru cat se poate de important, si anume faptul ca ma mandresc cand cineva imi adreseaza cuvantul „tigan”. Pentru mine nu este o rusine faptul ca sunt tigan, ba dimpotriva. Am avut o colaborare buna cu Primaria Ramnicului, cu Prefectura, cu Politia si cu alte institutii ale statului”, a precizat presedintele tiganilor, Mihai Balan. Claudia Mateescu

Related External Links

Tiganii au pus stăpînire pe centrul Timişoarei. Se împuşcă şi se bat cu săbiile pentru dominaţie, iar timişorenii cad victime

Se spune că conflictul de acum aproape două săptămîni a pornit de la bani şi de la o judecată ţigănească neonorată.

Mai mulţi ţigani înarmaţi cu pistoale, furci şi topoare au intrat în palatul clanului Cârpaci şi i-au ameninţat că îi omoară dacă nu le plătesc o taxă de protecţie. Au fost trase mai multe focuri de armă, iar unul dintre rromi a fost tăiat la mână cu o sabie. Clanul Cârpaci nu este la primul incident sângeros. O avocată din Timişoara a fost şi ea bătută de clanul Cârpaci.

Poliţiştii au anchetat aseară mai mulţi membri ai clanului Cârpaci, respectiv ai clanului Vişinel, însă nu au putut stabili cu exactitate desfăşurarea eveni

mentelor. Cele două clanuri sunt înrudite şi întreg scandalul a pornit de la o judecată ţigănească neonorată. Se pare că liderul clanului Cârpaci ar fi omorât în urmă cu 20 de ani pe un membru al clanului Vişinel în Franţa. Pedeapsa stabilită de stabor a fost ca lună de lună Cârpacii să plătească despăgubiri clanului Vişinel.

În urmă cu un an, acelaşi clan ţigănesc a bătut-o cu sălbăticie şi a ameninţat-o cu moartea pe avocata Carmen Obârşanu în centrul oraşului.Avocata susţinea atunci că a fost bătută cu pumnii şi picioarele sub ochii îngroziţi ai clientului său, pe care îl apără într-un proces cu romii.

Restul articolului cu detalii şi imagini este pe Adevărul.ro aici.

Related External Links

Problema ţigănească ajunge pe blogspot

Recent cineva şi-a făcut un jurnal pe blogspot pentru a prezenta ştiri despre şigani şi opinia lui pe marginea acestor ştiri. Locaţia jurnalului este aceasta, iar opinia este împotriva ţiganilor, destul de comună de altfel din cauza problemelor dintre ţigani şi populaţia majoritară.

Related External Links

Manelele şi muzica ţigănească

Manelele există deja de ani buni în peisajul României moderne şi reprezintă un element important al subculturii/inculturii româneşti.

Titlul nu este deloc întîmplător: manelele NU sînt muzică ţigănească. O parte dintre cîntăreţi sînt ţigani, dar muzica etniei are o calitate mult superioară manelelor.

Aşa cum a explicat şi Mădălin Voicu aici, “formula tiganeasca este asa: eu imi vand marfa care nu imi place”. Şi ce-ar fi de plăcut la manele? Versurile sînt undeva la nivelul claselor primare (probabil scrise de vreun copchil prost şi cam debil mental), ritmul muzical este aiurea, subiectele ţin mai degrabă de dorinţe refulate prin “muzică” (cam multe “fetiţe”, bani, aur şi duşmani cărora li se doreşte doar de “bine”) pentru a nu atrage celor care stau prost cu refularea problemelor zilnice.

Related External Links

Muzică ţigănescă – Ţigăncuşă eşti frumoasă

La o margine de sat
Sta o satra de tigani
O tiganca frumusica
Mi-a zâmbit de sub castani.

Refren:
Tigancusa esti frumoasa
Tigancusa mea
Te iubesc de-o viata
Si nu te pot uita.

Trece vara, vine iarna,
Pleaca satra de tigani
Si cu ea pleaca tiganca
Ce-am iubit-o sub castani.

Trece iarna, vine vara,
Vine satra de tigani
Dar tiganca frumusica
A fugit cu alt tigan.

Related External Links

Orchestra simfonică ţigănească din Budapesta

În concert în Bruxelles.


Dansul maghiar numărul 5.

100 de viori ţigăneşti, concert din Praga, melodii ruseşti

Ciardaş (muzică tradiţională maghiară), concert în Atena

Related External Links

Articole din mass media despre judecata tigănească

Primul articol are ca subiect judecata ţigănească pentru o fată de 15 ani din Roman (apărut în Ziarul de Iaşi în 2001).

Rapitorii nepoatei bulibasei tiganilor din Roman au fost chemati la judecata. Pina la finalizarea anchetei politistilor si pina la hotarirea judecatoreasca, tiganii vor hotari ce este de facut. Cei gasiti vinovati pot fi batuti crunt sau obligati sa plateasca despagubiri mari

In urma cu aproximativ o luna, Ramona Stanescu, in virsta de 15 ani, nepoata lui Paul Cojocaru, bulibasa tiganilor romascani, a fost rapita, secehestrata, batuta si violata de citiva tigani din Vaslui. Dupa saptamini de cautari disperate, familia a reusit sa-si recupereze copilul. Imediat dupa ce fata a fost adusa acasa, la Roman, bulibasa Stanescu a depus o plingere la Politie pentru a i se face dreptate. Dosarul intocmit de politistii romascani nu este finalizat, inca. Bulibasa Cojocaru nu a mai asteptat ca Politia sa-si faca treaba si a apelat la judecata tiganeasca. Acest gen de judecata s-a dovedit a fi foarte aspra, cei gasiti vinovati fiind nevoiti sa suporte batai crunte sau obligati sa plateasca despagubiri mari.

“Tiganii vor hotari ce este de facut!”

Detalii în articol.

Al doilea articol tratează declaraţiile unui gabor cu pălărie din Cluj despre obiceiurile ţiganilor de acolo, a fost publicat în Gîndul în 2009.

Câţi dintre voi nu aţi zis vreodată că “ţiganii sunt certaţi cu legea”? Câţi dintre voi au generalizat cu privire la “moralitatea” acestei etnii? Şi câţi dintre voi au impresia acum că articolul ce urmează e încă o încercare ONG-istă şi patetică de a reabilita imaginea ţiganilor?

Ei bine, nu e. Clujeanul Gabor Lajos Lali, un gabor cu pălărie şi popular în comunitate,  a acceptat să facă, pentru CLUJEANUL, o radiografie a “dreptului ţigănesc”, cu legile şi sancţiunile lui.

Înteresantă (adică de reţinut) este concluzia din final:

“Dreptul ţigănesc este făcut pentru educare, este făcut în beneficiul individului nu împotriva lui”  – Gabor Lajos Lali

Jurnalul Naţional a deschis subiectul judecăţii ţigăneşti cînd a scris despre Justiţia staborului – Dreptatea lui Suţă.

Unii ii spun “Staborul”. Alţii vorbesc despre “Kris” şi “Krisinitori”. Nume ciudate cu un vag parfum oriental, sub care se ascunde o justiţie subterană, care funcţionează in paralel cu cea oficială: judecata ţigănească. Motiv pentru care s-a infinţat s-a pus bazele Ligii Krisinitorilor “Romanipen.”

“Noi, ţiganii, nu suntem un stat aparte să avem o judecătorie separată, dar e o tradiţie a noastră, tigănească care aşa am găsit-o la moştenitorii noştri. Aceleaşi tradiţii le menţinem şi astăzi.” Vorbe inţelepte, spuse la un “pahar de vorbă” de Marin Constantin, judecătorul ţiganilor din tot Gorjul.

Related External Links

Shukar Collective aduce muzica ţigănească urbană la Montreal

Articolul de mai jos a apărut pe PaginiRomanesti.com, denumit şi ziarul românilor din Montreal. Pare să fie destul de recent, din cadrul ediţiei din 24 septembrie 2010 (dacă ar fi să mă iau după ce scrie într-un colţ al paginii) şi scrie despre două concerte în Canada ale trupei Shukar Collective.

Shukar Collective este una dintre trupele romanesti care fac sali pline in afara Romaniei, dar care sunt putin cunoscute de catre romani. Si una dintre putinele trupe romanesti care au ales sa se diferentieze prin autenticitate si nu prin preluari ieftine, asa cum fac multe alte trupe.

Shukar Collective vine acum la Montréal nu pentru unul, ci pentru doua spectacole, pe care le va sustine la Teatrul Gesù (1200, rue de Bleury), in 9 si 10 noiembrie, de la ora 20h00, intr-o sala care poate primi pana la 425 de persoane. Daca mai adaugam la calitatea muzicii si ca intrarea la aceste doua spectacole este gratuita, avem toate motivele pentru a participa.

Ce este Shukar Collective? Inainte de a fi o trupa, putem vorbi de un proiect care aduce laolalta cativa dintre cei mai importanti DJ din Romania si membrii trupei tiganesti Sukar. Acestia din urma sunt tigani ursari, cunoscuti inainte pentru capacitatea lor de a imblanzi ursii, cu care defilau prin satele romanesti in spectacole improvizate. Dansul ursilor era acompaniat de tiganii ursari care cantau o melodie bruta, sincopata, care sa justifice miscarile greoaie ale ursilor tinuti in captivitate. Muzica tiganilor ursari este deci una primitiva, cu radacini in muzica triburilor mongole si tatare. Muzica lor, spun membrii trupei, “considera vocea umana ca un instrument. Onomatopee, respiratii intretaiate, strigaturi din miezul plamanilor, lovitul lingurilor de metal sau al butoielor de lemn, toate acestea formeaza un amestec unic”.

Ce-i face pe ursari diferiti este ca, spre deosebire de alti tigani, au pastrat valorile muzicii lor. Desi la moda, manelele nu i-au atras. Au ramas intr-o lume nebuna, in care tiganii si-au pierdut traditiile.

Proiectul i-a cuprins initial pe ursarii de la Shukar, condusi de Napoleon. Voce de baza a trupei, el are ca instrument un butoi de lemn pe care il loveste cu pietre. Provine dintr-o familie de rromi cu 12 copii si traieste in satul Gratia din Teleorman. Un adevarat reper al muzicii ursarilor, el a fost invitat si de Taraful Haducilor (o alta trupa aproape necunoscuta in Romania) ca invitat special pe albumul acestora, Dumbala Dumba.

Un alt Shukar este Tamango, voce si linguri de metal. In varsta de 62 de ani, el canta de la varsta de 16 ani. Traieste in satul Balarii din Teleorman. Clasic, 24 de ani, voce si diverse instrumente de percutie pe care si le confectioneaza singur.

Lor li s-a adaugat partea electronica a proiectului. Colectivul. Ei sunt Dan Handrabur, Cri Stanciu, Mitos Micleusan, Iulia Cristina Handrabur, Aura Mirela Mihalache si Florian Nicuta. Acestia vor fi prezenti de altfel si la Montréal, conform organizatorilor. Daca aceste nume nu va spun nimic, sa incercam altfel : Dreamdoktor, Matze, DJ Vasile. Sunt numele de scena ale primilor trei componenti.

Lansati imediat dupa Revolutie pe scena muzicii underground romanesti, cei trei sunt mai degraba vedete pe scenele din afara Romaniei. Dan Handrabur, muzician de formatie clasica, canta la o multime de instrumente si este un producator apreciat. Printre artistii de care sa ocupat se afla Frontline Assembly.

Cri Stanciu a castigat concursul Découvertes Eléctronique, organizat de RFI, in 2000. In Romania, a fost o vreme promovat la postul de radio ProFm, in emisiunile cunoscutului realizator Razvan Exarhu. DJ Vasile, este cel mai cunoscut dintre cei trei, in special datorita prezentei sale ca DJ in emisiunile lui Exarhu, de la ProFM.

Daca nu ati avut ocazia sa-i ascultati, pentru a va face o parere, vizitati profilul lor pe site-ul MySpace la adresa www.myspace.com/shukarcollective

Related External Links

Speranţa Rădulescu: La taifas cu lăutari ţigani

Textul de pe această pagină a României Literare reproduce fragmente din convorbirea autorului cu Mişu Langă (M.L.), Costică Enache (C.E.), Aurel Cioacă (A.C.), Iulian Laurenţiu Barbu (I.L.B.) şi alţi cîţiva lăutari ţigani din localităţile Morunglav şi Balş Oltenia. Convorbirea a avut loc, a fost înregistrată şi transcrisă în octombrie 2002.

Convorbirea, sub forma unui interviu vag direcţionat a urmărit, între altele, să pună în lumină înţelesul sintagmei “muzică ţigănească”. Dar, în varianta sa notată şi “stilizată” minimal, cititorul o poate parcurge cu profit chiar dacă nu se sinchiseşte de muzica ţigănească.

Related External Links

Speranta Radulescu: Taifasuri despre muzica tiganeasca

Autoare: Speranta Radulescu
Pret: 20,00 LEI
Editura: Paideia
Colectia: Promotie Paideia
Disponibilitate: disponibila in aproximativ 7 zile de la data comenzii

Cartea de fata incearca sa afle ce este muzica tiganeasca din perspectiva lautarilor. Autoarea le semnaleaza cititorilor faptul ca tiganii au opinii proprii despre muzica tiganeasca pe care merita sa le cunoasca pentru ca sunt pline de miez si pentru ca, oricum, nimeni nu are dreptul sa decida ceva in legatura cu tiganii fara sa le pese de ce gindesc.

Poate fi comandată de aici.

Related External Links

Gadjo Dilo – Baladă ţigănească

O baladă ţigănească din filmul Gadjo Dilo (Străinul cel nebun).

Related External Links

Salată ţigănească de peşte

Nu ştiu în ce măsură chiar este o salată ţigănească, dar modul în care este descrisă este atipic, comparativ cu reţetele pe care le-am citit pînă acum. Ai găsit-o pe reţeteculinare.ro.

Ingrediente:

Te trailen bahtale toti nehalitii! Da la mama Amigdala cu o rateta da peshte da-i zace romanes da cand sa face sa hoftica dusmanii! Da ensperatie da’ la internetu’ fara numar fara numar fara numar! Ca tot o furara hai noshtri da la fabreca, mo!
Sa ia 2-3 macroi (d-aia de nu ie barii la burta, da? ),
enibahar boabe,
piper boabe,
dafin,
1 ceasca de otet,
4 rroja (adeca linguri) da ulei,
4 puruma (adeca cepe, ce, nu stiti, mo?)
2-3 cutii rosii far’ da cuaja intreji in bolioane, cine e shmecher si are de la ma-sa/matusa-sa/bunica-sa sa puie bulion de ardei, ardei capia, gras rosu, etc
1 lingurita da sare din aia barie da sa pune la muraturi.

Preparare:

Cum sa face: sa scoate matele la peste si sa taie in doua sau daca vreti in 3-4 bucati.

Intr-un litru jumate da apa sa pune ceasca da otet, enibaharu si piperu boabe si foi de dafin. Sa da in clocot ca la dascantecu da sperietura si cand sa face dafinu’ verde inchis frumos (asha o zas mama Amigdala) si ferbe apa acolo in ceauan sa adauga peshtele si sa mai lasa 5 minute sa sa fiarba. Dupa cele 5 minute sa scoate peshtele, sa scurje, sa aleje da oase si sa scoate pelita dupa iel si sa taie bucatele cu shuriu’. Oasele sa pune la o parte da dascantat da mucigai in borcane, da gandaci da bucatarie, da lingura da lemn da colinda singura si intoarce berbeleac limba-n gura ca-i cu leac, da sperietura si da umflatura sa pocneasca in gura. Na, ca zasai si pa asta!

P’orma intr-o tigaie sa calesc cele 4 puruma (astea ie cepe, ati uitat, nehalitilor? ), apoi sa pune cele 2-3 cutii da rosii taiate (daca ie prea groasa compozatia sa mai pune ceva sos de rosii), enibaharu’ si piperu’ da’ macinate (mama Amigdala pune piperu’ si macinat si boabe), 2 frunze de dafin, lingurita da sare si ardeii sau bulionu’ da ardei, boia iute/sau dulce dupa cum vrea mushchiu’ lu’ matale. Dupa ce sa face astea sa toarna intr-un ceauan peste peshte si sa lasa asa f’o 3 ceasuri.

Mentiuni:

De la esperenta lu’ mama Amigdala gustu’ e mai belea dupa o zi.
Si mai zace mama Amigdala ca fara enibahar te faci da bafta si da ce o mai fi ca nu iasa bun.

Bafto delo-delo nehalitilor, io ma duc sa vrajasc da telecomanda si voi sa imi zaceti cum va iesira!

Timp Preparare: 2 h
Complexitate: redusa

Related External Links

Nuntă la ţiganii din Zanea, judeţul Iaşi

Pe bzi.ro am găsit un scurt articol şi imagini de la o nuntă ţigănească. Din cîte am înţeles s-au căsătorit copiii unui bulibaşă şi au venit reprezentanţi ai etniei din cam toată ţara.

Reprezentantul ţiganilor a precizat la petrecere urmau să cînte manelistii Florin Salam şi Nicolae Guţă, că la masă urmau să fie servit zece curcani umpluţi, şapte purcei de lapte şi băuturi fine. S-a mai precizat că mîncarea a costat în jur de 10 mii euro şi că invitaţii urmau să arunce în medie 500-600 euro.

Comentariile articolului respectiv sînt de asemenea foarte sugestive.

Related External Links