Concursul cu găleata de ciment

Un american, un francez şi un ţigan s-au pus într- o zi să facă un concurs: care duce o găleată plină cu ciment pînă la etajul 10 pe p*lă.
Începe americanul. Urcă un etaj, urcă două, la etajul opt se aude un urlet. Americanul îşi rupsese p*la.
Vine şi francezul. Urcă un etaj, urcă două, la etajul 9 se aude un urlet. Francezul îşi rupsese şi el p*la.
Vine şi ţiganul. Urca un etaj, urcă două şi cînd mai avea câteva trepte până să ajungă sus, se aude un urlet mai tare decât celelalte două. Urcă juriul într-o suflare şi îl întreabă pe ţigan ce a păţit de a urlat în halul ăla.
– Să moară mama, s-a rupt toarta la găleată şi mi-am dat cu p*la peste ochi.

Ţiganca la cumpărături

O ţigancă întîrzie acasă. Cînd ajunge, într-un final, o ia ţiganul la întrebări:
– Unde mi-ai fost fă pînă acum?
– Ţigane să vezi că am luat bani şi am fost să fac cumpărăturile.
– Şi ce ai luat fă?
– O ligură de lemn.
La care ţiganul se apucă să comenteze:
– Fă noi nu avem bani de mîncare şi tu cumperi mobilă!…

Ţiganu şi noii îmbogăţiţi ai României

Un ţigan este chemat să cînte la o sindrofie dată de noii îmbogăţiţi ai Revoluţiei. În timpul chefului unul dintre ei îl întreabă:
– Băi ţigane, la UTC-işti ai cîntat?
– Am cîntat, coane.
– Rău, fiule, rău… La securişti ai cîntat?
– Am cîntat, coane, ce era să fac? Aşa erau timpurile.
– Dar la nomenclatură ai cîntat?
– Am cîntat, coane, că era pericol.
Cînd ajunge acasă supărat şi cu onoarea mototolită, îi povesteşte pirandei ce a păţit, iar aceasta îi zice:
– Bine mă boule, nu puteai să spui că nu ai cîntat?
– Cum să spun fă, cînd erau toţi acolo?

Sondajul unui lăutar ţigan

Un lăutar ţigan intră în cabina lui cu un aer nemulţumit şi începe să-şi strîngă lucrurile. Dupî el intră proprietarul localului şi  îi zice nervos:

– Atunci… e adevarat?… pleci?

– Sigur! Plec în străinătate! Asta-i o ţară de rasişti şi xenofobi!

– D…dar, spectacolul? Mă laşi aşa, în aer? Şi de unde ai scos-o pe asta cu rasismul şi xenofobia?

– Sînteţi!

– Bine! Cineva ţi-a zis ceva, nu? Păi îl dau afară, îţi jur!

– Nu, eu am facut un sondaj şi am ajuns la concluzia că asta-i o ţară de rasişti şi xenofobi!

– Un sondaj? Şi pot să ştiu ce întrebai?

– Eu întrebam: “Sînteţi de acord cu exterminarea ungurilor, ţiganilor şi farmaciştilor?”

– Farmaciştii? De ce farmaciştii?

– Exact aşa răspundeau toţi!

Related External Links

Greva japoneza din cauza mediatizarii

Ceva mai devreme am citit pe reţea că deputaţii Mădălin Voicu şi Nicolae Păun au de gînd să intre în grevă japoneză din cauza mediatizării excesive în jurul arestării lui Sandu Anghel, cunoscut şi ca Bercea Mondialul. Eu le înţeleg foarte bine protestul, nici pe mine nu mă încîntă mediatizarea asta de-a dreptul absurdă în jurul evenimentului, chiar dacă am o altă perspectivă. Cînd am scris articolul nu ştiam că era vorba de un ţigan (am spus deja că nu mă pasionează interlopii) mafiot, dar asta nu schimbă prea mult lucrurile din punctul meu de vedere. Doar că am mai mult de scris pe ţiganii.ro.

Dacă mie îmi este foarte uşor să sting tembelizorul sau să schimb postul, la fel şi cu radio-ul cînd vine vorba de obsesiile mass-mediei (iar cazul lui Bercea Mondial este deja o obsesie, cel puţin din punctul meu de vedere, şi nu se va stinge prea curînd), dacă mi-e foarte uşor să scriu despre toate astea pe oricare dintre paginile mele, cei doi deputaţi fac parte din aceeaşi etnie ca şi Sandu Anghel. Adică-s ţigani şi, cel puţin dintr-un mod de vedere, sînt reprezentativi etniei respective. Aş acentua că este vorba de partea bună a etniei, dar mă gîndesc că este de la sine înţeles.  Pentru proşti poate că este de dificil de perceput partea bună a ţiganilor, indiferent dacă se bazează pe propria experienţă sau pe spusele altora, dar ea exstă… iar mediazarea excesivă a unor elemente perturbatoare nu face bine nimănui.

Dincolo de glumele lui Nicolae Păun şi de stilul cam vag în care este scris, articolul ăsta de pe hotnews oferă o altă perspectivă asupra subiectului obsesiv denumit “arestarea lui Sandu Anghel – Bercea Mondial”.

Sursa este aici.

Related External Links

Comisiile din Senat au avizat înlocuirea termenului “rom” cu “ţigan” propusă de Silviu Prigoană

În cele din urmă propunerea deputatului Silviu Prigoană face ceva paşi în direcţia potrivită: comisiile pentru drepturile omului şi egalitate de şanse din Senat au avizat favorabil azi propunerea legislativă prin care denumirea “rom” folosită mai nou de către fătălăi este înlocuită cu cea seculară “ţigan”. Este un pas în revenirea la normalitate, cel puţin din punctul de vedere al termenilor. Va mai dura încă (cam prea mult) pînă cînd majoritatea oamenilor vor începe să-i trateze pe ţigani ca pe nişte fiinţe umane… adică la fel de mult cît le va lua ţiganilor să se integreze în lumea (mai mult sau mai puţin civilizată) din jurul lor.

Potrivit iniţiativei legislative, care a primit un raport favorabil din partea membrilor celor două comisii, cu zece voturi “pentru” şi trei voturi “împotrivă”, în documentele emise de instituţiile din România cu referire la persoanele de etnie romă/ţigănească denumirea utilizată va fi cea de ţigan/ţigancă.

În iniţiativa legislativă a deputatului democrat-liberal se mai arată că atribuirea de conotaţii negative la folosirea cuvântului este interzisă.

Deputatul motivează necesitatea unei astfel de legi prin faptul că termenul “rom” generează confuzie pe plan internaţional.

“Sute de milioane de oameni de pe Planetă n-au studii filologice şi de etimologie. Ei fac o asociere firească (şi justă!) între terminaţia -ia / -(an)ia şi ţara (= naţiunea ei) care are această particulă: Britania = brit + ania = “ţara briţilor, a englezilor”; Mauretania = maur + (et)ania = “ţara maurilor”, deci România = rom + ania = “ţara romilor”. E incorect. Se creează o falsă direcţionare”, susţine Prigoană în motivaţia propunerii legislative.

Membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi şi Comisiei pentru egalitatea de şanse, întrunite în şedinţă comună, au adoptat, cu şapte voturi “pentru”, trei voturi “împotrivă” şi o abţinere, un amendament al preşedintelui Comisiei pentru egalitatea de şanse, Olguţa Vasilescu (PSD), potrivit căruia atribuirea de conotaţii negative la folosirea cuvântului “ţigan” ar urma să fie sancţionată conform legislaţiei în vigoare.

Sursa: Gîndul.ro.

Related External Links

Hotnews: Sebastian Bodu (PDL) vrea sa impuna schimbarea termenului de “rom” in “tigan” si la nivel european

Intersantă intenţie. Poate va reuşi… Şanse are, istoria a dovedit deja că termenul de rrom adresat ţiganilor este o modă care apare şi trece.

Europarlamentarul PDL Sebastian Bodu saluta avizul favorabil dat de Guvernul Romaniei proiectului legislativ al deputatului democrat-liberal Silviu Prigoana privind inlocuirea termenului de “rom” cu cel de “tigan” si spune ca va avea un demers asemanator in PE.

“Salut faptul ca Guvernul Romaniei a avizat favorabil proiectul legislativ al deputatului PDL Silviu Prigoana si ii urez acestuia mult succes in demersul sau. Sper ca acest lucru sa se concretizeze intr-o inlocuire totala a termenului de ‘rom’ cu cel de ‘tigan’, acesta din urma fiind cel corect din punct de vedere istoric si lingvistic. Adoptarea la nivel european si, mai ales, acceptarea de catre Romania acum 10 ani a termenului de ‘rom’ a fost o greseala pentru care astazi platim toti, atat romanii din Romania, cat si cei care si-au facut un trai onest in afara ei”, considera europarlamentarul democrat-liberal, potrivit unui comunicat transmis vineri Agerpres.

El a remarcat ca aceasta initiativa il va ajuta in demersul sau de a impune schimbarea termenului de rom si la nivel european si a admis ca problema cea mai mare este ca acea confuzie intre cei doi termeni nu se produce in Romania, ci in afara ei, la nivelul cetatenilor statelor membre UE, fapt care afecteaza romanii.

Sursa şi continuarea pe hotnews.ro.

Related External Links

Copiii de ţigan trag la lumină

Naşte nevasta ţiganului. Disperat, acesta fuge să aducă doctorul. Doctorul intră în casa ţiganului unde era întuneric beznă şi îi cere acestuia să aprindă o lampă mai aproape de pirandă ca să o poată moşi. Încep să iasă copiii, iar doctorul scoate 1 copil… 2 copii… 3 copii… Disperat, ţiganul (care mai avea 4 puradei) exclamă:
– Dom’ doctor, mai bine stingem lampa că ăştia trag la lumină ca moliile…

Related External Links

Ce ai vrea sa te faci cand vei fii mare? Vreau sa fiu TIGAN!

Chiar dacă ţiganii sînt mai mult decît aşa cum sînt descrişi în opinia lui Catalin Schipor, mulţi îi percep doar prin prisma comportamentului şi atît. De multe ori aşa ceva este pur şi simplu insuficient pentru a-ţi face o părere corectă şi completă.

Dacă aş fi iar copil în primii ani de şcoală şi cineva m-ar întreba „Ce vrei tu să te faci când o să fii mare?“, aş răspunde scurt şi fără să stau pe gânduri: ţigan! De ce? Pentru că, dacă aş face parte din această minoritate, şi fiind vorba de o minoritate, din start aş avea niscai avantaje, de-a lungul vieţii aş trece prin probleme asemenea unei gâşte prin apă. Când mi-a fost vremea, visam să mă fac medic, să fiu militar de carieră, dar m-am răzgândit pe… parcurs. Acum, datorită bunului simţ şi şcolilor urmate, stau cu chirie şi sunt dator la bănci. Nu de multe ori am asistat la scene în mijloacele de transport în comun, în care eu, ca reprezentant al „rasei majoritare“, m-am simţit victimă a unei agresiuni rasiale. În timp ce dacă un elev de câteva clase sau bunica acestuia nu compostau bine tichetul de călătorie era ţintuiţi într-un colţ, cu echipa de control făcând zid în faţa sa pentru a nu coborî din maşină fără să plătească, alta era situaţia cu minoritarii. În cel mai fericit caz erau coborâţi la prima staţie, asta dacă acceptau indicaţiile şi nu vroiau să coboare decât acolo unde aveau ei treabă. De amendă nici vorbă, „că şi aşa nu o plătesc“. Deci, ca ţigan aş avea parte de gratuitate în mijloacele de transport în comun. Tot aici pot să ţip, să înjur, să scuip şi să pun maneaua să urle la telefon, pentru că nimeni nu mi-ar zice nimic.

Sursa şi continuarea: Consumatorul.ro.

Related External Links

Hotnews: Inca o tabara de tigani romani, evacuata de autoritatile franceze dintr-o suburbie a Parisului

Cateva zeci de tigani romani au fost evacuati, miercuri, dintr-o tabara aflata la o intersectie din Creteil, in departamentul Val-de-Marne de la periferia Parisului, unde locuiau de aproximativ sapte luni, anunta Mediafax, citand presa locala. Justitia a emis ordinele de evacuare la 26 octombrie, iar la sosirea in tabara, politia le-a inmanat familiilor de tigani documentele care prevad obligatia de a parasi teritoriul francez in decurs de o luna.

“Cautam hoteluri, cu prioritate pentru familiile care au copii mici si pentru femeile insarcinate”, a declarat Laurent Godin, membru al unui comitet de sustinere a tiganilor, adaugand ca pentru ceilalti “nimic nu este sigur”.

In cursul serii de miercuri, 42 dintre tiganii evacuati aveau deja un adapost in care sa isi petreaca noptile urmatoare, in hoteluri din Paris, Saint-Maur, Saint-Maurice, Villepinte (Seine-Saint-Denis) si Essonne. Alti aproximativ 20 de tigani au ramas, insa, fara adapost.

Sursa: hotnews.ro.

Related External Links

După uşă

Un puradel îi cere tatălui său ceva de mîncare. Ţiganul zice:
– Bea şi tu o cană cu apă.
– După ce să o beau?
La care ţiganul, nervos, comentează:
– După uşă!

Related External Links

Testul fasolii

Un englez, un francez si un tigan dau nas in nas cu Dracu, care, plictisit si dornic sa se distreze, le propune un tirg: care din ei reuseste sa manince o oala de fasole, sa bea 2 litri iaurt si sa urce un zgirie-nori fara sa faca pe el scapa de chinurile iadului.

Englezul maninca oala de fasole, bea cei doi litri de iaurt, urca 30 de etaje, dar la etajul 31 face pe el.

Francezul urca 50 de etaje, dar la al 51-lea face pe el si este trimis in Iad.

Tiganul maninca o oala de fasole, nu se satura, mai maninca una, bea vreo cinci litri de lapte, urca 30 de etaje si ii vine sa faca pe el. Vede un bebelus, ii ia scutecul si face in el.  La etajul 50 il ia iar cacareza si vede un betivan, ii ia pijamalele si face in ele. Ajunge in virf si il trece iar cacarea.

Seara, la stiri pe scurt, se anunta: un bebelus de 4 kg a facut un cacat de 8 kg, un betiv a facut pe el, dar intre izmene si pantaloni, uun meteorit a imputit grav un grup de oameni care tocmai treceau pe linga un zgirie nori, pe trotuar.

Related External Links

Adevărul: Pocalul ţiganului aristocrat

Se spune că ţiganii căldărari reprezintă singura comunitate de ţigani a cărei avere este adunată într-un pahar vechi din argint, că în România sînt doar cîteva asemenea pahare, iar ţiganii le păstrează la români din motive de siguranţă. Valoarea unor astfel de obiecte variază între 100.000 şi un milion de euro.

Lăsate moştenire din generaţie în generaţie pe linie paternă, pocalele înseamnă pentru ţiganii cortorari (căldărari) tot ce au mai de preţ pe lume. Din poveştile unora s-ar părea că acestea erau date cadou ţiganilor robi care munceau de generaţii întregi pe moşiile grofilor.

Obiectul, pus „la păstrare”

Cum alte bunuri nu puteau acumula, pocalele deveneau astfel singurele obiecte de preţ ce puteau fi transmise urmaşilor. Chiar dacă valoarea în sine a unui astfel de pocal ar fi relativă, destinul său influenţează decisiv destinul familiei de ţigani care-l stăpâneşte.

Mai multe informaţii se găsesc aici.

Related External Links

Jurnalul naţional: Limba română şi… ţiganii

Chiar şi considerînd cele spuse în editorialul al cărui fragment este mai jos, discriminarea faţă de ţigani nu este doar într-un singur cuvînt. Este o discriminare de fond, pe măsură ce experienţele românilor cu ţiganii s-au tot acumulat. Unii încearcă să schimbe termenul de ţigan cu cel de rrom, dar discriminarea este aproape neatinsă… ceea ce dă o notă imensă de falsitate a acelei schimbări, cu atît mai mult cu cît rădăcina termenului rrom este aceeaşi cu cea a cuvîntului român.

Tare mă tem că vocile din România care tot criticînd Franţa pentru modul în care îi tratează pe Rromii de pe teritoriul ei, uită că români sunt primii care îi stigmatizează, din vremuri imemoriale, pe ţigani. Iar limba română ne oferă, din păcate, nenumărate dovezi în acest sens.

Cine n-a auzit, încă din copilărie, expresii precum: “ai grijă că te fură ţiganii” sau “dacă eşti obraznic te dau la ţigani”. Româniul obişnuit moşteneşte asemenea expresii şi le foloseşte, ca să zic aşa, în mod natural. Nici o mamă româncă nu se gîndeşte la faptul că, recurgînd mereu la avertismente de acest gen, pune bazele unei forme de xenofobii trainice. Inainte de a vedea efectiv cum arată un ţigan, copilaşul român ştie că dacă se îndepărtează prea mult de casă sau de curtea unde se joacă, riscă să fie “furat” de ţigani. Ori, ce poate însemna în capul unui copil acest lucru decît răul absolut?

Limba română este, din păcate, plină de asemenea expresii care pun în valoare o anumită respingere, la toate nivelurile, a ţiganului de către român. Cînd două bune gospodine românce bîrfesc, deseori auzim expresia: “ai văzut cum trăieşte cutare, la ei parcă e la ţigani”. Sau, mai există variantele “ăştia trăiesc ca ţiganii”, sau “se ceartă ca ţiganii”… Verbul “a se ţigăni” este şi el simptomatic pentru o formă aproape inconştientă de rasism. Cum de nu s-a format un verb similar pornind de la substantivul “român”, “ungur”, “evreu”, “rus”, “ucrainean”, “bulgar”, “sîrb”? Dintre toate neamurile şi etniile cu care au intrat românii în contact, ţiganii au fost cei pe care au pus etichetele lingvistice cele mai înjositoare.

Sursa şi continuarea: Jurnalul.ro.

Related External Links

George Pruteanu – Tigan sau rrom?

O opinie foarte bune argumentata, asa cum ne-a obisnuit George Pruteanu la vremea lui.

Cuvîntul rom e de origine ţigănească. În limba ţigănească înseamnă “om, persoană”. Vocabula nu a apărut după 1989 ci, vizibil, după Primul Război Mondial (în perioada interbelică au existat organizaţii şi publicaţii care foloseau, în denumire, cuvîntul rom, în paralel cu altele care-l foloseau pe cel tradiţional, ţigan). Motivaţia de atunci era foarte similară cu cea invocată după 1990: încercarea de scoatere a etniei de sub incidenţa conotaţiilor peiorative ale cuvîntului ţigan. Nu cred că e o soluţie deşteaptă, pentru că o ameliorare ar fi schimbarea realităţilor, nu a cuvîntului care le denumeşte. Cum ar fi ca acei români care sunt prost văzuţi în Italia, de exemplu, să pretindă că ei nu mai sunt “români”, ci “daci” sau “vlahi”?!

În ceea ce ne priveşte, ca naţiune, cuvîntul generează confuzie pe plan internaţional. Sute de milioane de oameni de pe Planetă n-au studii filologice şi de etimologie. Ei fac o asociere firească (şi justă!) între terminaţia -ia / -(an) ia şi ţara (= naţiunea ei) care are această particulă: Britania = brit + ania = “ţara briţilor, a englezilor”; Mauretania = maur + (et)ania = “ţara maurilor”, deci România = rom + ania = “ţara romilor”. E incorect. Se creează o falsă direcţionare. După cum incorectă a fost acceptarea, din acelaşi motiv, a schimbării prescurtării pentru România din ROM (care trimitea imediat gîndul la ROMa, la romanitate, la latinitate – noi suntem o parte din ceea ce se numeşte “Romania”, adică teritoriul impregnat de civilizaţia şi limba Romei Antice), în ROU (din franţuzescul Roumanie), prescurtare care nu mai sugerează nimic necunoscătorului şi care naşte întrebarea: de ce abrevierea unui cuvînt românesc să se realizeze din… franceză?

Nu poţi interzice existenţa unui cuvînt prin lege. Dar poţi emite norme metodologice, similare, mutatis mutandis (schimbînd ce e de schimbat), cu cele aplicate Legii 26/1990 (art. 39) în legătură cu “filtrarea” folosirii abuzive a cuvintelor academic sau naţional, în sensul că în documentele româneşti oficiale (inclusiv manuale şcolare etc.), termenul de utilizat să fie ţigan, fără nicio nuanţă depreciativă. E nelogic să impui limbii române să numească o etnie cu un cuvînt al acelei etnii: spunem francezilor francezi, nu “franse”; spunem nemţilor/germanilor nemţi/germani, nu “doici”; belgienilor belgieni, nu “belj” ş.a.m.d. Zeci de cărţi referitoare la această etnie, de la Cantemir şi Kogălniceanu pînă în zilele noastre, cu autori dintre cei mai respectabili, au folosit cuvîntul ţigan; iată doar cîteva pe care le am la îndemînă: Les Tsiganes (C.J. Popp, 1930), Ţiganii – între ignorare şi îngrijorare (Elena şi C. Zamfir, 1993), Istoria ţiganilor (L. Cherata, 1994), Ţiganii în istoria româniei (V. Achim, 1998).

În aceeaşi direcţie, ar trebui militat pentru eliminarea senzaţiei de “incorectitudine politică”, de “eroare”, pe care o au unii vorbitori, care, după ce folosesc cuvîntul natural ţigan, se corijează repede: “pardon, rom!”. Nu are niciun rost acest subterfugiu. Problemele comunităţii ţigăneşti (sau/şi, de ce să n-o spunem: problemele create de mulţi din această etnie) nu dispar dacă schimbăm numele. Nu aducem situaţia la zero, n-o răsvirginăm. Ea se rezolvă cu totul altfel: prin educaţie îndîrjită, prin programe iscusite, prin respectul legii.

Sursa textului este aici.

Related External Links

Petitie: “Tigan = cuvant corect, termen real pentru a denumi etnia respectiva”

O altă petiţie, la fel de inutilă ca toate celelalte, poate fi găsită aici.

Tigan = cuvant corect, termen real pentru a denumi etnia respectiva

11/02/2009

categorie: Social.

destinatar: Academia Romana, Guvernul Romaniei, Presa scrisa, Presa audio-vizuala

Va propun ca prin intermediul acestei petitii, sa convingem presa dar si institutiile statului roman , ca acea etnie comuna statelor din Balcani, denumita in zilele noastre ” populatie rroma ” sa se poata denumi in presa dar si in documentele oficiale cu termenul ” tigani”.
Mi se pare de bun simt acest demers, dat fiind faptul ca in Europa, Romania si-a facut singura un deserviciu enorm numindu-i pe tigani romi .
Nu o sa fac aici o analiza etimologica a acestor cuvinte, pentru asta va sugerez sa consultati documentul care se gaseste la adresa urmatoare:
http://isj.bc.edu.ro/Members/minoritati/anunturi-importante/tsigan_atsigan_rom-1.doc
Consider ca nu exista o baza reala de schimbare a termenului corect de tigan cu termenul de rom, care se confunda usor in vestul europei cu « roman ».
Nu trebuie gandit ca termenul de tigan este unul peiorativ, in fond, state europene cu nivel de civilizatie mai ridicat decat noi, folosesc termenul de « tigan », fara sa considere ca asta ar fi un atac la adresa acestei etnii : în Germană: Zigeuner, în Engleză: Gypsy, în Franceză: Gitan, în Spaniolă: Gitano, în Ungară: Cigány, în Bulgară: Цигани, în Rusă: Цыгане

Related External Links

Rea de gura

Un ţigan îşi bate nevasta de-i învineţeşte gura şi ochii. Vine doctorul s-o vadă şi-i zice ţiganului:
– Mă, ţigane, de ce-ai bătut-o aşa de rău peste gură?
– Da’ ce era să fac dacă e rea?
– Puteai şi tu s-o baţi peste cur.
– Dom’, doctor, da’ de cur e bună, de gură-i rea!

Related External Links

Infocampus: Studenţie de ţigan, haine grele

La Academia de Studii Economice (ASE) din Bucureşti era agitaţie mare în ziua în care am însoţit-o pe Nicoleta Scripcariu la un curs de management. “Se dau parţialele! De obicei nu e aşa de multă lume!”, îmi spune în timp ce se grăbeşte.

Ne strecurăm printre studenţii care ies şi intră în flux continuu. Nicoleta îşi verifică rapid orarul de la avizier şi urcăm la etajul trei al universităţii.

Intrăm în sala de curs unde ea îi salută pe câţiva dintre colegi şi ne aşezăm în bănci. Îşi scoate câteva foi albe şi începe să scrie. Profesoara nu venise încă. “E o temă pentru un seminar”, îmi explică zâmbind. Apare şi prietena ei, Alexandra. Începe cursul. Ia notiţe în permanenţă, mai râde la glumele colegei, dar tot are ocazia să răspundă la întrebările profesoarei.

Această tânără alături de care am participat la un curs despre reţele de comunicare este unul dintre puţinii studenţi de etnie rromă de la ASE.

Are cam 1,60 m, este slăbuţă şi are părul drept, lung şi negru. Este studentă în anul întâi la Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale. E foarte mulţumită de alegerea făcută.

Lupta de la admitere

Până să se numere printre studenţii acestei instituţii de învăţământ superior, Nicoleta nu numai că a venit din Botoşani la Bucureşti, dar a trebuit să lupte foarte mult. Trebuia să prindă unul dintre cele 15 locuri acordate elevilor rromi pe atunci.

Provine dintr-o familie tradiţională de rromi lăutari şi are două surori (una de 15 ani şi alta de 17). A fost mereu îndemnată să studieze şi să fie mândră de ceea ce este, mai ales de tatăl ei care are doar opt clase. El îi spunea mereu:

“Hai! Du-te la şcoală! Ce ai mai făcut cu şcoala?”.

“Mă întreba în fiecare zi!”, îmi spune râzând. Ochii căprui parcă îi luminează.

Sursa şi continuarea poveştii este pe infocampus.ro.

Related External Links

Pentru o Românie naţionalistă: schimbarea denumirii de ţigan în rrom

Pe un formul de pe reţea găsit recent se pot citi părerile vechi de doi ani deja ale unor români deranjaţi de schimbarea denumirii de ţigan în rrom (şi folosirea ei de către unii români).

Primul mesaj apare în continuare, restul le puteţi citi pe forum.

MesajSubiect: schimbarea denumirii de tigan in rrom   Mier Aug 20, 2008 12:34 am

este o injustitie sa numesti un tigan rrom
ei au venit cu ideea asta ca sa poata sa ii confunde strainii, cuvantul “rrom” se aseamana cu cuvantul roman
atunci cand tiganii fac ce fac in alte tari, strainii aud de acest rrom, stiu ca vine din Romania si fac imediat legatura
se stie ce urmaresc tiganii. tiganii fac numai rau poporului Roman, asta au urmarit tot timpul

Forumul este salvaţi România @ forum0.net.

Related External Links

Adrian Gurzau la TV Ziare.com: Romania risca sa fie considerata tara tiganilor

Din punctul meu de vedere opinia de mai jos, preluată de aici, este una corectă. Ca şi completare, discriminarea care a fost atribuită termenului de ţigan este una de fond, nu de limbaj. Ea va continua să existe indiferent de modul în care este denumită etnia şi poate fi eliminată doar prin educaţie.

Romania va ajunge in cateva decenii sa fie perceputa drept tara tiganilor daca nu se renunta acum la termenul “rrom” care poate duce la aceasta confuzie, a sustinut deputatul PD-L de Cluj Adrian Gurzau, la Tv Ziare.com.

“Apelativul de rrom nu face altceva decat sa creeze o confuzie. Esti ceea ce te numesti si cum te comporti, insa in momentul in care in titulatura oficiala folosim ‘rrom’ se creaza o confuzie si aceasta confuzie nu face altceva decat sa duca la impresia ca Romania e tara tiganilor”, a spus Gurzau, la TV Ziare.com.

Acesta sustine ca termenul “tigan” nu e nici pe departe jignitor pentru comunitatea rroma, ei insisi folosind apelativul tigan.

“Am discutat cu foarte multi dintre ei si nu au nicio problema sa fie numiti tigani, ei intre ei se numesc tigani. Esti ceea ce esti si esti respectat pentru tine insuti, nu e o problema in a fi numit rrom sau tigan. (…) Sunt convins ca majoritatea ar vrea sa fie numiti tigani, multi dintre ei nici nu au auzit de termenul rrom”, a mai spus deputatul PD-L.

El a aratat ca se va adresa in acest sens Academiei Romane, considerand ca aceasta institutie este singura care se poate pronunta in aceasta problema.

Gurzau a spus ca marea problema sta in faptul ca tiganii ce se stabilesc in tarile din Europa sunt asociati cu cei ce comit infractiuni si prin titulatura de “rrom” se face mai departe confuzia cu romanii.

“Eu nu vreau ca copiii mei sa fie confundati cu o comunitate de tigani. Sa stiti ca am fost intrebat si multi au ramas surprinsi ca in Romania nu toti suntem tigani. Romania va ajunge peste 50 de ani, 100 de ani sa fie considerata tara tiganilor”, a mai spus Adrian Gurzau.

Related External Links