Trombon.ro: Academicienii au decis că cuvîntul “balaur” va prelua definiţia cuvîntului ţigan

Dacă tot s-a făcut mare tam-tam despre schimbarea definiţiei termenului ţigani şi apelativului rom (numărul rezultatelor cu schimbarea din DEX care a avut loc în curînd este de cîteva zeci, iar subiectul nu e deloc nou), ar trebui să ştiţi şi următoarele:

Academicienii români continuă să se ţigănească pe definiţia cuvântului “rom” şi celorlalte cuvinte care definesc persoane de o anume etnie.

Membrii academiei, deşi au scos definiţia de “persoană cu apucături rele”, susţin însă că un alt cuvând trebuie s-o preia.

În urma unor discuţii aprinse, membrii Academiei au decis ca definiţia să fie alocată cuvântului balaur, urmând ca acesta să fie promovat intens în presă şi la televizor, în cadrul unei campanii concertate.

Mai multe informaţii despre subiectul ăsta se găsesc aici.

Mediafax: DEX-ul a apărut într-un nou tiraj. Definiţiile cuvintelor “rom” şi “ţigan” au fost modificate

În urma unor presiuni făcute asupra academicienilor români, inclusiv prin canalele mass-media, zilele acestea s-a anunţat că definţiile definiţiile cuvintelor “rom” şi “ţigan” au fost modificate în noua ediţie a Dicţionarului Explicativ al Limbii Române (DEX).

Agenţia de Dezvoltare Comunitară “Împreună” spune, într-un comunicat remis MEDIAFAX că prin această revizuire s-a făcut un pas către normalitate şi corectitudine, însă eu aş adăuga că, în ciuda bunului simţ şi al demnităţii românilor apelativul “rom” este folosit în continuare la adresa ţiganilor.

Contactat de MEDIAFAX, directorul Institutului de Lingvistică “Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române, Marius Sala, a precizat că la începutul acestui an a fost tipărit un nou tiraj al DEX, în care au fost făcute o serie de modificări, negociate cu reprezentanţii comunităţii rome, în urma doleanţelor acestora. El nu a precizat în mod concret care sunt modificările aduse.

Însă, Agenţia de Dezvoltare Comunitară “Împreună” spune că în noul tiraj al DEX au fost revizuite definiţiile a 30 de cuvinte care fac trimitere directă sau indirectă la minoritatea romilor.

“În urmă demersurilor constante ale Agenţiei de Dezvoltare Comunitară «Împreună», Asociaţiei Rromilor «Egalitate de Şanse» Tulcea şi Asociaţiei ACCEPT, precum şi a Hotărârii nr. 230/15.06.2011 a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, în ediţia nouă a Dicţionarului Explicativ al Limbii Române, publicat în luna februarie 2012, de către Institutul de Lingvistică «Iorgu Iordan – Al. Rosseti», au fost revizuite definiţiile a 30 de cuvinte care fac trimitere directă sau indirectă la minoritatea romilor. Astfel, Institutul «Iorgu Iordan» a eliminat sau a explicat clar identificările discriminatorii şi tendenţioase care promovau stereotipuri negative în legătură cu minoritatea romă”, se arată în comunicat.

Noua definiţie a substantivului “rom” este următoarea: “termen prin care se autoidentifică membrii unui grup etnic originar din India şi răspândit mai ales în Sudul şi Estul Europei, înlocuind denumirea de ţigan, considerată peiorativă”, potrivit comunicatului citat.

De asemenea, în ediţia nouă a DEX au fost modificate cuvintele: “balaoacheş”, “baragladină”, “bulibaşă”, “chivuţă”, “corturar”, “faraon”, “gitană”, “jude”, “laie”, “lăieţ”, “lingurar”, “puradel”, “rom”, “rudar”, “sălaş”, “ţigan”, “ţigănaş”, “ţigănatic”, “ţigăncuşă”, “ţigăncuţă”, “ţigăneală”, “ţigănel”, “ţigănesc”, “ţigăneşte”, “ţigănie”, “ţigănime”, “ţigănos”, “ţigănuş”, “ursar”, astfel încât caracterul deseori peiorativ al acestor cuvinte să fie clar adus la cunoştinţă cititorului, mai precizează reprezentanţii agenţiei.

Adică acelaşi rahat pe băţ (mă refer la “înlocuirea” denumirii de ţigan) pe care tot încearcă unii să ni-l vîre pe gît de cîteva decenii încoace.

Articolul de pe Mediafax continuă cu mai multe detalii, însă prima propoziţie a ultimului paragraf de acolo (pe care în preiau mai jos) mi-a atras atenţia:

“Deşi în dicţionarele anterioare ale limbii române, definirea termenului «ţigan» nu includea elemente peiorative, în definirea curentă a termenului «ţigan», Institutul «Iorgu Iordan», sub egida Academiei Române, a promovat identificări discriminatorii şi stereotipuri rasiste fără specificarea caracterului peiorativ, profund discriminator al acestora”, se mai arată în comunicatul citat.

Eu zic, fără să greşesc prea mult, că conotaţile peiorative ale cuvîntului secular de ţigan sînt originare de undeva prin sudul ţării şi apoi au fost popularizate prin mass-media. Născut şi crescut în Crişana (Oradea) n-am auzit de ele decît la maturitate, odată cu apelativul de rom introdus artificial pentru a-i copia pe români.

Realitatea.net: Academia Română îi scapă pe ţigani şi jidani de conotaţii peiorative

Probabil că aţi auzit deja că în ultimele luni unii ţigani şi evrei au făcut scandal pe tema definiţiilor din Dicţionarul Explicativ al limbii române ale termenilor de ţigani şi jidani. Conotaţiile peiorative dobîndite în urma cîtorva secole de interacţiune cu cele două etnii a stîrnit, conform opiniei unora, o controversa care a fost purtată prin Parlament, în stradă, chiar şi în presa internaţională, şi, după cum spune Realitatea.net, a ajuns la o rezolvare.

Un nou tiraj DEX va ieşi în curând şi va cuprinde toate modificările în legătură cu “ţigan” şi “jidan”, cuvinte pe care o serie de organizaţii le consideră jignitoare la adresa etniei rome şi evreilor.

Academia Română va face modificările solicitate de mai multe organizaţii şi instituţii pentru cele două cuvinte pe care acestea le consideră jignitoare la adresa etniei rome şi evreilor, într-un nou tiraj al Dicţionarului Explicativ al Limbii Române (DEX), a declarat pentru MEDIAFAX Marius Sala.

Noul tiraj DEX va ieşi “în curând” de la tipografie şi va cuprinde “toate modificările solicitate”.

Mai multe informaţii despre acest subiect se pot găsi aici: http://www.realitatea.net/academia-romana-schimba-cuvintele-tigan-si-jidan_872177.html

 

Definiţiile actuale sînt următoarele, aşa cum apar pe dexonline.ro:

ȚIGÁN, -Ă, țigani, -e, s. m.adj. I. S. m. 1. Persoană ce face parte dintr-o populație originară din India și răspândită în mai toate țările Europei, trăind în unele părți încă în stare seminomadă. ◊ Expr. A arunca moartea în țigani = a arunca vina pe altul. A se muta ca țiganul cu cortul = a se muta foarte des; a fi nestatornic. A se îneca ca țiganul la mal = a nu reuși, a eșua într-o acțiune tocmai când era pe punctul de a o duce la bun sfârșit. Tot țiganul își laudă ciocanul, se spune despre cei care se laudă cu ceea ce le aparține. E învățat ca țiganul cu ciocanul (sau cu scânteia), se spune despre cei deprinși cu nevoile. 2. Epitet dat unei persoane brunete. 3. Epitet dat unei persoane cu apucături rele. II. Adj. (Rar) Țigănesc. – Din sl. ciganinŭ. Cf. rus. țâgan.
Sursa: DEX ’98 | Adăugată de valeriu

ȚIGÁN ~i m. 1) Persoană care face parte dintr-un grup etnic originar din India, răspândit aproape în toată lumea, ducând (în unele zone) o viață seminomadă; rom. ◊ A se muta ca ~ul cu șatra (sau cu cortul) a se muta foarte des; a nu avea un loc stabil de trai. A se deprinde ca ~ul cu scânteia (sau cu ciocanul) a se deprinde cu greutățile, cu nevoile. A se îneca ca ~ul la mal a suferi o nereușită tocmai la sfârșitul unei acțiuni. Tot ~ul își laudă ciocanul se spune despre o persoană care se laudă (fără motiv) cu ce are.Calea ~ului Calea Lactee. 2) pop. iron. Persoană brunetă. 3) peior. Persoană cu apucături urâte. /<bulg. țiganin
Sursa: NODEX | Adăugată de siveco

ȚIGÁN adj. v. țigănesc.
Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco

ȚIGÁN s. 1. rom, (pop.) arapină, (fam. depr.) cioară, cioroi. (E ~ de origine.) 2. țigan nomad = corturar, șătrar, (rar) șătraș.
Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco

țigán (-ni), s. m. – Rom. – Var. înv. ațigan. Mgr. τσίγγανος, prin intermediul sl. (a)ciganinŭ (Cihac, II, 433; Tiktin; c.f Vasmer, III, 294),cf. sb.cr. ciganin, slovcigan, pol.rus. cygan, mag. cigány, tc. çengene (› cenghenea, s. f. țigan, termen depreciativ). – Der. țigană, s. f. (înv., femeie din neamul țiganilor); țigănărit, s. n. (înv., impozit pe țiganii robi); țigancă, s. f. (țigană), din sl. cyganŭka; țigăncușe, s. f.(diminutiv de la țigancă; plantă, Tagetes erecta); țigănesc, adj. (privitor la țigani); țigănește, adv. (ca țiganii); țigăni vb. refl. (a se umili, a se căciuli; a se tîrgui exagerat); țigănime, s. f. (mulțime de țigani); țigănos, adj. (cu aspect de țigan; jegos); țigănuș, s. m.(diminutiv de la țigan; pasăre acvatică, Falcinellus igneus).
Sursa: DER | Adăugată de blaurb

țigán s. m., adj. m., pl. țigáni; f. sg. țigánă, pl. țigáne
Sursa: Ortografic | Adăugată de siveco

ALBINA-ȚIGÁNULUI s. v. bărzăun, bondar, gărgăun.
Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco

CALEA-ȚIGÁNULUI s. v. calea lactee, calea-laptelui.
Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco

PAIELE-ȚIGÁNULUI s. v. calea lactee, calea-laptelui.
Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco

PĂDUCHI-DE-ȚIGÁN s. pl. v. dentiță.
Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco

PEȘTELE-ȚIGÁNULUI s. v. fusar mare, pietrar.
Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.


ȚIGAN aripată, balaoacheș, balaur, barabușter, baragladină, baraulă, borâtură, buzat, cataroi, cioară, ciocolată, cioran, cioroi, cioropină, cioropișniță, cocalar, colorat, corturar, faraon, gabor, garoi, geanău, jagardea, lebădar, maglaoi, magraon, mulatru, panteră neagră, stăncuță, tuciuriu, țigan de mătase, țigan de vatră, zavragiu, zburătoare.
Sursa: Argou | Adăugată de blaurb

Comentariu: Toate aceste denumiri sunt extrem de peiorative. Folosirea lor nu este aproape niciodată justificată. – cata

a băga moartea-n țigani expr. 1. a învinui (pe cineva) pe nedrept, a da vina pe altcineva. 2. a lansa o idee / un proiect fără finalitate, care provoacă doar confuzie / derută.
Sursa: Argou | Adăugată de blaurb

țigan de mătase expr. țigan lăutar.
Sursa: Argou | Adăugată de blaurb

țigan de vatră expr. țigan rudar.
Sursa: Argou | Adăugată de blaurb

 

JIDÁN, jidani, s. m. (Fam.) Evreu. – Jid (reg. „evreu” < sl.) + suf. -an.
Sursa: DEX ’09 | Adăugată de cata | Greșeală de tipar | PermalinkComentariu: Această definiție elimină conotația peiorativă a cuvântului, ceea ce pare a fi o greșeală («… în procesul de editare a ultimei ediții a DEX-ului, s-a înlocuit din eroare indicația „(popular și peiorativ)”… cu indicația „(familiar)” » – Marius Sala, directorul Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan-Al. Rosetti”, răspuns publicat în evz.ro din 11 august 2011). – gall

JIDÁN, jidani, s. m. (Pop. și peior.) Evreu. – Jid (reg. „evreu” < sl.) + suf. -an.
Sursa: DEX ’98 | Adăugată de cata

jidán s. m. [At: NEGRUZZI, S. I, 324 / V: (reg.jâdan, judan / Pl: jidani / E: jid + -an] 1. (Pop.; prt) Evreu. 2. (Prt) Termen injurios la adresa evreilor. 3. (Pop.; îs) jidan botezat Creștin cu apucături rele. 4. (Pop.; îe) A avea cap de jidan A umbla cu înșelăciuni. 5.(Pop.; îe) Parcă se bat jidanii la gura lui Se spune despre cineva care vorbește repede și nedeslușit. 6. (Pop.; îe) Când vor ieși jidanii la seceră Niciodată. 7. (Ent.; reg.) Jidov (8). 8. (Orn.) Corb-de-noapte
Sursa: MDA | Adăugată de raduborza

jidán s. m., pl. jidáni
Sursa: Ortografic | Adăugată de siveco

jidán, -áncă s. (răd. jid din Jidov și sufixu –an, ca în bădăran; vsl. židinŭ, židŭ, und. Zsidó, lat. Judaeus, vgr. Iudaios. V. jidov, ĭudă). Ĭudeu, Evreŭ, Semit originar din Palestina. Fig. Om fricos. Cămătar feroce: cămătaru Shvlock al luĭ Schakespeare e tipu Jidanuluĭ. În Munt. est și Mold. sud se uzitează femininu Jidoafcă, în nord Jidaŭcă. Jidan și Jidov îs epitete pline de dispreț. Și maĭ pline de dispreț îsHárhar, iúcman, iudă, Párhal, Tarhón, Tîrtán ș.a. Jidanului îi place să-i zicĭ Evreŭ, saŭ Israelit. Romînu-ĭ maĭ zice și cîne. În 1911 eraŭ în Europa 8,853,599 de jidanĭ, dintre care în Rusia 5,211,805, în Germania 600,862, în foasta Austro-Ungarie 2,076,388, în Francia 100,000, în Italia 35,617, în Spania 2,500, în România veche 266,653 (în realitate trebuĭe să fi fost aproape 500,000), în Turcia eŭropee 106,978, în Portugalia 1,200, în Suedia 32,012, în Serbia 5,729, în Bulgaria 37,653, în Elveția 12,366, în Grecia 8,350, în Danemarca 3,176, în Norvegia 641, în Belgia 15,000, în Anglia 237,860. Restu, pînă la vre-o 14,000,000, trăiește în America (Statele Unite și Argentina) și’n celelalte continente. V. cahal, francmason.
Sursa: Scriban | Adăugată de blaurb

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.


jidan, jidani s. m. 1. (pop.peior.) evreu. 2. afacerist lipsit de scrupule.
Sursa: Argou | Adăugată de blaurb

Related External Links