Francezii şi ţiganii, românii şi Schengenul

Scandalul izbucnit săptămîna trecut pe seama ţiganilor din Franţa şi a dorinţei unora dintre politicieni de a-i trimite înapoi acasă continuă: acum francezii sînt ferm decizi să nu accepte intrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen.

Frontierele prost protejate sînt un motiv mai vechi, la fel şi frica imigranţilor care ar putea intra în Europa centrală şi de vest de-a dreptul nestingheriţi. Însă frica de ţigani nu prea poate fi comparată cu restul imigranţilor dornici de muncă. Ăia măcar se duc dispuşi să ofere ceva în schimbul banilor primiţi, în timp ce majoritatea ţiganilor se duc să fure, să cerşească, sînt implicaţi în chestii mai mult sau mai puţin legale.

Ceea ce ignoră politicienii francezi cînd vine vorba de ţiganii din România este că ei n-au nevoie de spaţiul Schengen pentru a se răspîndi în zonele calde ale Europei… deja au făcut-o în ciuda încercărilor repetate de a fi expediaţi înapoi acasă. Francezii îi tot trimit în România de cîţiva ani încoace, ba chiar le dau bani pentru a rămîne aici… pentru a-i culege după cîteva luni de pe străzile altor oraşe. Tot franceze… Atunci cînd nu ajung prin Spania sau Italia, ţări cu climă ceva mai caldă decît la noi.

Ce fac politicenii francezi acum nu-i decît frecţie la picior de lemn: încearcă să obţină atenţie, ceva capital politic şi detalii de genul ăsta. Mi-e greu să cred că atunci cînd lucrurile se vor linişti vor face altceva decît ce tot fac de 20 de ani încoace. Unii-s mai grei de cap… dar asta e altă poveste.

Adevărul de Spania: Ţiganii români din Astigarraga (Ţara Bascilor), ajutaţi să se integreze

Adevărul de Spania a anunţat acum cîteva zile despre un program pilot pus în practică în cea mai mare tabără ilegală de ţigani din localitatea Astigarraga, provincia Guipuzcoa (Ţara Bascilor). Spaniolii încearcă să îmbunătăţească situaţia celor circa 100 de persoane care trăiesc în colibele improvizate sub un pod de autostradă.

Deputatul general de Guipuzcoa, Martin Garitano, a anunţat astăzi măsurile adoptate de guvernul regional vizavi de taberele improvizate de ţigani români din localităţile Hernani, Zumaia, Errenteria şi Arrasate, scrie Diario Vasco.

Garitano a precizat că, urmând recomandările Ararteko (Avocatul Poporului din Ţara Bascilor – n.r.), a pus în aplicare în provincia Guipuzcoa acest prim program pilot interinstituţional, la care vor participa Guvernul basc, Deputăţia regională, Primăria din Astigarraga şi asociaţia Romi Bidean.

Mai multe informaţii se găsesc aici.

Ma trezesc azi-dimineata si, cind deschid fereastra, vad un tigan in spatele gradinii mele

Ma trezesc azi-dimineata si, cind deschid fereastra, vad un tigan in spatele gradinii mele.

– Da’ ce faci acolo, amice? ii zic.

– Scuze, imi raspunse, dar am crezut ca ai plecat in Spania…

– Nu, ii spun, miine dimineata la 6 plec.

– Bine, imi zice el, sarind inapoi peste gard, iti doresc calatorie placuta!

– Multumesc mult, ii raspund zimbind.

Hmm… Ce tip de treaba! imi zic.

Ştirile ProTV: Tabere de ţigani în SUA, un scenariu pe care România şi-l asumă dacă se elimină vizele

Invitat la emisiunea “Dupa 20 de ani“, presedintele Traian Basescu a vorbit si despre promisiunea pe care a obtinut-o de la Barack Obama, in privinta vizelor.

Intrebat daca nu se teme ca, odata ce romanii vor merge in SUA fara vize, am putea asista la imagini cu tabere de nomazi romi, de genul carora pe care le vedem in prezent in Franta, Spania si Italia, presedintele Basescu a spus ca este un risc pe care autoritatile romane trebuie sa si-l asume. El a adaugat ca “nu putem sacrifica 20 de milioane de romani pentru 500.000“.

La intrebarea cum ar putea Guvernul roman sa rezolve aceste situatii, Basescu a spus ca fiecare stat este responsabil de mentinerea ordinii pe teritoriul sau si ca a cerut partenerilor europeni sa nu solicite Romaniei sa impuna restrictii de circulatie cetatenilor sai.

In plus, seful statului a spus ca daca autoritatile din alte tari sunt deranjate de cersit, pot face o lege care sa interzica aceasta activitate.

Sursa: ştirileProtv.ro

 

Adevărul: Societatea ar putea trăi şi fără ţigani

Astfel explică antropologul spaniol Óscar López Catalán excluziunea socială şi marginalizarea ţiganilor români, de care “nimeni nu are nevoie acum, ei fiind utili doar în perioade de boom economic, când sunt o forţă de muncă”.

Óscar López Catalán, un antropolog spaniol care a studiat procesele migratorii ale ţiganilor români, precum şi forma acestora de viaţă din Barcelona, a fost invitat de partidul Izquierda Unida (Stânga Unită) să susţină o conferinţă în Aviles (Asturias) despre aceştia. “Apropiere de populaţia ţigănească în România: situaţia istorică şi actuală” este numele conferinţei susţinute de antropologul barcelonez, iar câteva concluzii ale conferinţei sale au fost publicate de publicaţia El Comercio Digital.

“Nu se poate vorbi despre niciun colectiv că ar fi unul omogen, deci nici despre ţiganii români nu putem spune acest lucru. Sunt unii bilingvi, alţi nu, există persoane adaptate din punct de vedere a muncii şi aşa mai departe. Există o diversitate enormă. Dar ceea ce este adevărat este că o parte importantă a acestui colectiv este în situaţie de excluziune socială şi acest lucru este cel care se vede cel mai mult din afară”, spune López Catalán.

“Partidul Popular a făcut un joc politic, urmărind beneficiul electoral”

Cu toate acestea, antropologul admite că ţiganii români tocmai astfel au fost trataţi în Franţa, ca un colectiv omogen.“Aceasta este una dintre probleme. Sunt cetăţeni ai Uniunii Europene şi expulzarea lor nu se poate face în acest mod. Dar acestui lucru i se adaugă problema că este semnalat astfel un colectiv concret pentru a-i demola taberele şi acest lucru este cel mai periculos. Acelaşi lucru care s-a întâmplat în Franţa s-a cerut şi în Catalunya. Dar în Barcelona există foarte puţine astfel de tabere. Cu totul altceva este la Madrid, unde există şi apartamente în care trăiesc 20 de persoane în 65 de metri pătraţi. Dar aceasta este sărăcie. Spunând că există astfel de tabere în Catalunya, Partidul Popular şi-a propus un joc politic pentru a obţine un beneficiu electoral. A jucat acest rol, copiindu-l pe Sarkozy. Este un joc periculos, care alimentează o imagine negativă care oricum există şi care nu contribuie deloc la îmbunătăţirea problemei. Să-i expulzezi înseamnă să te uiţi în cealaltă parte şi să te speli pe mâini, dar asta nu este o soluţie ca ei să nu se întoarcă”, a mai explicat Catalán.

Sursa şi continuarea: Adevărul.es.

Related External Links

Adevărul: Prostituatele şi ţiganii nu sunt ilustrativi pentru imaginea unei comunităţi

Ambasadorul României în Spania, Maria Ligor, a discutat la HotNews despre problemele comunităţii de români din Spania, despre serviciile consulare, problema prostituatelor şi a ţiganilor români, repatrierea morţilor şi oportunităţi pentru studenţii români.

În problema prostituatelor şi a ţiganilor români care au împânzit Madridul, Maria Ligor a declarat că există o colaborare directă între ataşaţii de interne din Ambasadă şi Secţiile de Poliţie din zonele afectate.

„Consider însă că acest tip de situaţii nu sunt ilustrative pentru imaginea unei comunităţi de peste 830.000 de persoane, în covârşitoare majoritate persoane oneste, care muncesc din greu şi în respectul legii. De altfel, acesta este mesajul pe care îl receptez de la interlocutorii spanioli în legătură cu românii din Spania. Am mare încredere că majoritatea spaniolă are capacitatea să discearnă între excepţii şi regulă”, a subliniat ambasadorul României în Spania.

În Spania se află una dintre cele mai mari comunităţi de români din lume, aproape 830.000 de români înregistrati oficial.

Sursa: Adevărul.es.

Related External Links

Adevărul: Ţiganii români, o rasă nomadă căreia îi place să mănînce din gunoaie

Oricît de neplăcută este opinia următoare şi efectele ei, ea este un exemplu al modului în care sînt percepuţi ţiganii.

Definiţia îi aparţine unui consilier local din Motril (Granada), care a declanşat o nouă polemică vizavi de problema taberelor ilegale ale ţiganilor români din zonă.

“Ţiganii români sunt o rasă nomadă, careia îi place să trăiască în colibe înconjurate de câini, făcând foc şi hrănindu-se din gunoaie”. Aşa i-a descris pe romi Antonio Escamez, consilier local al Primăriei din Motril (Granada). Declaraţia consilierului a fost făcută în plenul Consiliului Local, în 29 octombrie, motiv pentru asociaţiile Motril Acoge, APDHA şi Anaquerando să le taxeze ca “rasiste şi xenofobe”.

Problema a apărut când primii ţigani români au început să apară la marginea oraşului, unde au ridicat deja celebrele tabere ilegale, care au împânzit Spania şi Franţa, ducând la celebra decizie a Guvernului Sarkozy de a le demola şi a-i expulza pe ocupanţii acestora înapoi în România. Mai întâi, locuitorii cartierului Los Alamos, din Motril, lângă care au răsărit colibele, au făcut diverse plângeri la Primăria din localitate. “Nu putem concepe astfel de comportamente şi mod de viaţă în secolul XXI”, s-au plâns aceştia, citaţi de Ideal.

“Sunt incriminaţi doar ţiganii români, deşi în tabere trăiesc şi spanioli sau marocani”

Primăria, proprietara terenurilor pe care s-au ridicat taberele ilegale ale ţiganilor, a aprobat  în plen începerea procedurilor administrative de demolare a acestora. Decizia a stârnit, însă, protestele asociaţiilor amintite, care au trimis o scrisoare Primarului localităţii. “Prin hotărârea luată, situaţia de excluziune a familiilor afectate nu va face decât să se înrăutăţească, deoarece măsura de evacuare nu include acţiuni sociale de reintegrare în paralel”, au scris Motril Acoge, APDHA şi Anaquerando în misiva trimisă autorităţilor.

Aceste asociaţii au condamnat şi cuvintele consilierului Antonio Escamez şi, totodată, au acuzat autorităţilor că realizează “o etnificare a situaţiei cu consecinţe de stigmatizare alarmante, identificând doar populaţia de ţigani români ca ocupantă a acestor tabere, când acolo există şi persoane provenind din Maroc sau chiar Spania”.

Asociaţiile îi cer lui Carlos Rojas, primarul din Motril, o acţiune transparentă, conformă legilor în vigoare, coordonată de mai multe administraţii şi solicită colaborarea organizaţiilor sociale, pentru a se garanta drepturile persoanelor care locuiesc în acele tabere. “Problema nu se va rezolva prin evacuare, căci astfel aceştia se vor muta doar într-un alt loc”. Pe de altă parte, respectivele organizaţii au declarat că denunţurile de “insecuritate în cartier”, făcute de locuitorii din Los Alamos nu au nici un fundament, deoarece nu s-au concretizat aşa zisele “ameninţări” în niciun moment.

Sursa: Adevărul.es.

Related External Links

Adevărul: O tabără de ţigani din nordul Madridului, demolată prin “şiretlic”

Dacă în sudul Madridului, ţiganii români din “El Gallinero” sunt feriţi încă de braţul legii spaniole, cei din nord, din tabăra “Las tablas”, au fost evacuaţi ieri, iar colibele le-au fost dărâmate. “Un abuz”, susţin voluntarii parohiei care îi ajută pe ţigani.

Autorităţile spaniole au început să aplice metodele francezilor pentru a scăpa de taberele insalubre de romi din jurul capitalei Spaniei. Printr-un şiretlic, agenţii madrileni i-au evacuat pe ţiganii români dintr-o tabără din nordul capitalei, demolându-le apoi adăposturile, în baza unei autorizaţii care le permitea să demoleze “orice locuinţă improvizată sau construcţie abandonată, nelocuită”

Dacă în sudul Madridului, ţiganii români din “El Gallinero” profită de pe urma faptului că terenul pe care şi-au ridicat tabăra are statut special, de zonă protejată de construcţii şi alte activităţi, cei din Las Tablas, din cealaltă parte a capitalei Spaniei nu au fost atât de norocoşi.

În stilul preşedintelui francez, Nicolas Sarkozy, Primăria din Madrid a evacuat ieri mai multe familii de ţigani români care trăiau într-o aşezare nomadă în “Las Tablas”, un cartier de colibe situat în nordul capitalei Spaniei. Funcţionarii municipalităţii au folosit, însă, un “procedeu ilegal”, susţine grupul de voluntari de la parohia San Carlos Borromeo, care, cu sacerdotul Javier Baeza în frunte, au protestat faţă de evacuarea ţiganilor în faţa sediului Samur unde au fost cazate provizoriu familiile afectate, scrie Publico.

“Este un abuz de putere”, reclamă Paco Pascual, unul din preoţii care se ocupă cu ajutorarea familiilor de romi dintr-o altă tabără madrilenă. “Recurg la persecuţii ale ţiganilor români, fără remuşcări şi fără a le oferi o alternativă viabilă”, susţine acesta.

Sursa: Adevărul.ro.

Related External Links

Adevărul: Autorităţile madrilene au împiedicat cu buldozerul extinderea taberei de ţigani “El Gallinero”

În cursul zilei de luni utilajele Primăriei din Madrid au dărîmat 12 colibe în construcţie din aşezarea de la marginea oraşului. Se spune că tabăra este locuită de 400 de ţigani români.

Utilajele municipale au dat ieri o lovitură taberei ilegale de ţigani români din apropierea Madridului, “El Gallinero” (Coteţul), demolând 12 construcţii ale acestora care erau în plin proces de ridicare la marginea aşezării de lângă autostrada A3 (Madrid-Valencia), locuite de circa 400 de persoane, scrie ABC.

Autorităţile le-au dărâmat colibele ieri, în jurul orei 14.00, într-o acţiune fulminantă, determinată de preocuparea acestora de a evita ca tabăra de ţigani – un focar de insalubritate şi infracţionalitate, cu minori neşcolarizaţi – să crească necontrolat. Colibele improvizate începuseră a fi ridicate în ultimele săptămâni de către locuitori noi ai taberei, sosiţi în ultimele luni. Angela, una din femeile care locuiau în ele, a recunoscut că a sa fusese construită de soţul său, de curând.

Surse din Comisia de Urbanism au explicat că decizia de demolare a colibelor a fost luată după un raport al Poliţiei Municipale, care avertiza despre proliferarea din ultimele luni ale noilor colibe într-o aşezare care presupune o adevărată durere de cap pentru autorităţile publice. Deşi datele fluctuează, se estimează că în acest nucleu de colibe locuiesc 90 de familii şi în jur de 200 de minori, mulţi dintre ei neşcolarizaţi sau cu un grad mare de absenteism şcolar.

Sursa: Adevărul.ro.

Related External Links

România actualităţi: Spaniolii, deranjaţi de acţiunile ţiganilor nomazi

Locuitorii unui cartier din Sevilla se plâng de problemele create de românii care au ocupat o clădire dezafectată a companiei de căi ferate şi care fac negoţ cu fier vechi.

Aceste relatări despre ţiganii nomazi din România sunt făcute de ziarul ABC.

În San Jeronimo, la fel ca în Torre de los Perdigones, sau în zona Torneo, aşezările de imigranţi, cei mai mulţi dintre ei români, creează probleme de convieţuire care se agravează din ce în ce mai mult şi care vor sfârşi cu o revoltă a locuitorilor.

Ocuparea clădirilor abandonate, comportamentul romilor şi vânzarea de fier vechi nu întotdeauna obţinut prin mijloace legale, creează o atmosferă de insecuritate care este greu de suportat de locuitorii oraşului.

Restul articolului este pe România actualităţi.ro.

Related External Links

Adevărul: Ţiganii sînt buni doar dacă sînt departe

Conform articolului din Adevărul de aici, unii români susţin că ţiganii sînt buni doar dacă sînt departe. Pentru unii dintre românii expresia aia este felul lor de a fi, dar adevărul este că a fost folosită din plin, uneori poate exagerat, în ultimii ani.

Nu este nimic nou dacă se spune că tema ţiganilor expulzaţi din Franţa stîrneşte în continuare interesul străinilor. Adevărul a preluat un reportaj realizat de cotidianul spaniol ABC în mijlocul comunităţilor de ţigani din România. Motivul acelui reportaj a fost de a “afla cum trăiesc aceştia şi ce anume îi împinge la ei în ţară să ia calea Occidentului”.

“O vizită în mizerabilele ghetouri în care trăiesc ţiganii în România explică de ce fug aceştia în Europa”, scrie cotidianul spaniol, care întreprinde o vizită în Ferentari şi în satul Calvini din Buzău, localitate de baştină a multora dintre ţiganii expulzaţi din Franţa.

“Cum dai colţul, deasupra unui clădiri devastate, cineva a vopsit nişte cuvinte obscene: «Românii să-mi…». Cartierul Ferentari este, aşa cum recunoaşte Secretarul de Stat pentru problemele romilor, Valentin Mocanu, «exemplu de cum nu ar fi trebuit să se procedeze niciodată». Un ghetou de ciment cu un labirint de blocuri de apartamente, în care dictatura comunistă a obligat ţiganii care vagabondau prin Capitală să se stabilească. Acum este cel mai periculos şi mai insalubru loc din Bucureşti. Când taximetristul află unde vrea străinul să meargă, nu îşi reţine uimirea: Pentru ce vrea să meargă în Ferentari dacă nu pentru a cumpăra droguri? În acest timp se face înţeles cu degetul pe antebraţ, simulând injecţia. «Unde sunt ţigani, sunt şi probleme», conchide taximetristul.”

“«Ţiganii sunt buni doar dacă sunt departe», spun românii”

“În România, opiniile despre expulzarea ţiganilor din Franţa se împart în două: cei care cred că Sarkozy a procedat corect, «pentru că asta meritau», şi cei care îi reproşează deportările ţiganilor, care au avut ca rezultat întoarcerea acestora în România. «Ţiganii sunt cu atât mai buni cu cât sunt mai departe», spun românii.

Pentru majoritatea românilor nu există nuanţe de «politic corect». Nimeni nu-i vrea pe ţigani. Nici aproape, nici departe. De aceea, expulzaţii din Franţa se pregătesc de plecarea în Spania sau în altă parte unde să-şi câştige viaţa, atât de dificil este pentru ei în ţara lor de origine”

Related External Links

Connect-R pentru “El Mundo”: “Deportările trebuie să continue”

După ce s-a declarat de acord, într-un interviu Euronews, cu expulzările ţiganilor din Franţa, Connect-R le-a spus jurnaliştilor spanioli că “deportările trebuie să continue”.

Potrivit cotidianului spaniol El Mundo, Connect-R “recunoaşte că nu a studiat muzica, dar crede că talentul său înnăscut l-a ajutat să înveţe să cânte la pian şi cu vocea fără niciun efort”.

“Ţiganii de acum s-au schimbat mult, este dureros ceea ce se întâmplă. Se aşează la marginile marilor oraşe şi efectiv ne fac de râs”, spunea Connect-R în interviul acordat Euronews. Acum, întrebat de El Mundo despre declaraţiile de atunci, cântăreţul şi-a întărit spusele, insistând: “Deportările trebuie să continue”.

Cu toate acestea, Connect-R spune că nu este adevărat topicul care spune că nu există ţigan cinstit.

“Mădălin Voicu, alt ţigan român de succes”

“Adevărul este că în România opinia publică nu este foarte favorabilă ţiganilor. Ideea că aceştia sunt oameni de neîncredere este cea mai comună. Sunt puţini cei care ating succesul public. Alt bun exemplu este parlamentarul Mădălin Voicu (Partidul Social Democrat), tot muzician, care este considerat ca fiind unul care spune lucrurilor pe nume, sau cum spun ţiganii, îi spune pâinii, pâine şi vinului, vin”, se mai menţionează în articolul din El Mundo.

“Connect-R vrea să transmită publicului prin succesul său că cel mai important lucru pentru a realiza o integrare şi un avans al etniei sale este educaţia. Vrea să arate că toate rasele şi naţionalităţile pot avea calităţi precum bunul-simţ, talentul şi capacitatea de a munci din greu. De aceea, la Premiile RMA, urcat pe scenă, cântăreţul şi-a descheiat geaca de piele pentru a arăta mesajul inscripţionat pe tricou: Sunt ţigan!”

Sursa este Adevărul de Spania.

Related External Links

Reportaj Adevărul într-o tabără de ţigani: “Frate, frate, dar cerşeala e pe bani”

Ţiganii români de lângă Madrid spun că nu-i vor primi în taberele lor improvizate pe cei expulzaţi din Franţa de teamă să nu-i fure. Tendinţa generală este de a-i prezenta pe ţiganii din Spania şi condiţiile mizere în care trăiesc, cerşind şi furînd în oraşele spaniole.

„Nu ne filmaţi. Acum am venit de la cerşit. Am dat toţi banii pe care i-am adunat pe mâncare la copii”, strigă ţiganii care intră în tabăra de la periferia Madridului, nu departe de Aeroportul Barajas.

Câteva cartoane, o rulotă sau chiar un autobuz au devenit casă pentru rromii plecaţi de două luni, doi ani, ba chiar şi zece din România spre Spania.

În locuinţele improvizate pe maidan e curăţenie, ba găseşti şi aparatură electronică de ultimă generaţie. Ţigăncile, cu lanţuri de aur la gât, gătesc şi îşi îngrijesc puzderia de copii.

Sursa şi continuare cu cîteva exemple: Adevărul de Spania.

Related External Links

Adevărul: 400 de ţigani români terorizează un sat din Andaluzia, Spania

Sătenii din Aznalcazar, un sat andaluz din Spania care trăieşte din agricultură şi turism rural, se plâng că ţiganii români îi agasează, cerşind zilnic din poartă în poartă şi furând tot ce prind.

Anul acesta, o şatră de ţigani români de 400 de membri a invadat, pur şi simplu, satul, aşezându-şi tabăra într-o zonă protejată natural, sub un pod, lângă râul Guadiamar, scrie ABC de Sevilla. De la sosirea acestora, sătenii nu-şi mai pot lăsa uşile deschise nici o secundă, pentru că ţiganii români nu se limitează la a munci peste zi în agricultură.

Unde unii văd rasism, sătenii din Aznalcazar văd teamă, convieţuire imposibilă, inadaptare şi insecuritate. Cum se încheie ziua de muncă şi soseşte după-amiaza, străzile liniştite ale satului sunt practic inundate de gălăgia făcută de aceşti ţigani, care iau casele la rând, cerşind. Nici magazinele nu scapă.

“Vin de câte patru-cinci ori pe zi, de multe ori chiar aceeaşi persoană. Dar nu se mulţumesc cu mâncare sau haine, pentru că atunci când le dai câte un sandviş, lapte sau alte alimente îţi spun că nu, că vor bani. Dacă le dai haine, le aruncă”, se plânge Maria Martin, o săteancă. “În plus, când găsesc uşile caselor deschise, nu pierd oportunitatea de a intra şi a fura”, mai spune Maria.

Sătenii se plâng că integrarea le este binecunoscută, dar că aceasta nu este posibilă cu astfel de oameni care nu vor să accepte normele de bună convieţuire.

Sursa este aici.

Related External Links

Reportaj hotnews: ţiganii români din Spania

Romania are in Spania un “contingent” de peste 50 000 de tigani. Dupa scandalul expulzarilor din Franta in Spania, presa iberica a revigorat tema tiganilor romani cu o noua teza: un nou val de romi care vin din Franta. HotNews.ro a stat cateva ore printre tiganii romani dintr-o tabara ilegala din Madrid. Cat de integrati sunt ei, cum isi castiga traiul, cat de intemeiate sunt temerile presei spaniole, cum se raporteaza ei la expulzarile din Franta?

Octombrie 2010 Madrid. Pe postul de televiziune Telecinco se difuzeaza un reportaj despre tiganii romani. “Mizerie incredibila. Sobolani si o infectie inimaginabila in centrul Madridului. Asta ne-au adus tiganii romani. Ei nu se adapteaza, sunt expulzatii Europei. Fura si jefuiesc lumea”, asa isi incepe reportajul realizatoarea emisiunii Diario De. 40 de minute in care se vorbeste despre tiganii romani si problemele pe care le fac in Spania. Una din tezele reportajului era si aceea ca tiganii romani expulzati din Franta vor merge in Spania. Vezi aici reportajul televiziunii spaniole. In Spania traiesc 775 000 de tigani dintre care estimarile neoficiale spun ca peste 50 000 sunt tigani romani.

Sursa şi continuarea sînt aici.

Related External Links

O carte despre Sfîntul ţiganilor

“Viaţa şi moartea lui Ceferino Giménez Malla, Sfîntul romilor” este titlul cărţii semnate de Eduardo Gil de Muro, apărută recent la Editura “Performantica” din Iaşi. Traducerea, după ediţia din 1997, apărută la Madrid, a fost făcută de Aurel Brumă, cel care semnează şi prefaţa.

Trebuie menţionat că cartea surprinde viaţa, credinţa şi martiriul unui reprezentant al ţiganilor în perioada încercării de exterminare a Bisericii creştine de către “teroarea roşie” în timpul războiului civil din Spania.

Mai multe informaţii pentru cei interesaţi se găsesc aici.

Related External Links

Ţiganii români, vedete într-un film multi-premiat în Spania

“Yanindara”, un film de scurtmetraj spaniol, în care majoritatea actorilor sunt ţigani români, a cîştigat al doilea festival de film scurt din Spania în mai puţin de un an. Se poate spune cu uşurinţă că ţiganii români, actori amatori într-un film de scurt metraj, fac furori în Spania la festivalurile de profil.

Sîmbătă au fost decernate premiile Festivalului de Film Independent din Guadalajara (FESCIGU). Marele premiu al Juriului, în valoare de 2.500 de euro, a fost cîştigat de “Yanindara”, o peliculă a regizorului catalan Lluis Quilez. Este al doilea mare premiu la un festival de film spaniol după cel cîştigat în decembrie, la Festivalul Filmelor de Scurtmetraj din Aguilar de Campo (Palencia).

Mai multe informaţii se pot găsi pe pagina Adevărului de Spania.

Related External Links

“Coteţul”, tabăra de ţigani români din Madrid, raiul maşinilor de lux

La începutul aceste luni ediţia de Spania a cotidianului Adevărul, versiunea de pe reţea, a dezvoltat într-un articol (pe care-l găsiţi aici) situaţia uneia dintre taberele de ţigani români de lîngă Madrid. Tabăra se numeşte El Gallinero (Coteţul), este ocupată de de ţigani români care trăiesc în condiţii mizere, fără curent electric, apă curentă sau toalete dar au maşini de lux.

În ciuda condiţiilor de trai insalubre, ei nu doresc să se întoarcă în România pentru că acolo cîştigă mai bine ca aici. Condiţiile de trai ar fi probabil aceleaşi dar munca este mult mai bine plătită prin Spania decît prin ţara de origine, iar nou născuţii au toate drepturile oferite de cetăţenia spaniolă.

Un articol similar, care abordează tot atitudinea ţiganilor despre revenirea în România, se găseşte aici. Elementul comun este îngrijorarea pe care expulzările din Franţa au provocat-o, iar concluzia comună este că România nu are ce să le ofere ţiganilor dacă ei s-ar întoarce.

Related External Links