Rolul tiganilor in societate

Foarte multa lume spune ca tiganii sint nespalati, lenesi, hoti, pierde-vara, cersetori, etc, etc, etc. Tocmai de aceea unii (in functie de zona geografica si de obiceiuri) folosesc termenul de tigan ca insulta, referindu-se la persoane cu apucaturi dubioase. Nu vreau sa ma leg de acest lucru (nu de data aceasta), si nici de faptul ca in ultimii ani s-a incercat o rupere in doua a etniei intre tiganii care prefera sa supravietuiasca asa cum au facut-o in ultimul secol si jumatate (pentru ca chiar asta sint: niste supravietuitori ai vremurilor) si o categorie aparte de tigani care (hai sa o zicem asa) ar incerca sa se integreze in comunitate. Li s-a spus rromi/romi/romanes, chiar daca in multe cazuri integrarea asta a fost una falsa, de ochii lumii, si s-au emis doar pretentii ale unei minoritati aparte.

Dar asta este o alta poveste, una secundara. Ceea ce ma intereseaza pe mine acum este rolul tiganilor in societatea romaneasca. Probabil ca este un mai clar, acum ca studiile genetice au dovedit ca provin dintr-una din cele mai joase clase sociale din India. Istoria mai spune (teoria asta a originii indiene a tiganilor e vehiculata de ceva vreme, iar informatiile ADN au adus doar detalii suplimentare) ca au emigrat spre Europa, ajungind in zona noastra prin secolele XIII-XIV. Nu ma intereseaza calea pe care au ales-o, daca au venit cu turcii, tatarii sau pur si simplu au facut de capul lor o plimbare un pic mai lunga… Ma intereseaza efectul migratiei asteia: pe teritoriul tarilor romanesti au fost mai intii legati de glie (au fost obligati sa treaca la traiul sedentar) si apoi au inceput sa fie folositi din ce in ce mai intens din cauza specializarii lor si a indeminarii de a lucra cu metalele, etc. Acum, pe loc, nu retin toate domeniile de specializare a tiganilor, dar ale se pot afla lejer cu o cautare (pe acest site si pe internet).

Vreme de citeva sute de ani rolul lor a fost cit se poate de simplu si de clar: forta de munca, de mult ori una specializata. Undeva pe parcurs au fost transformati in robi (sclavia medievala) pentru ca erau mai usor de manipulat asa. De-abia in secolul XIX tiganii au fost eliberati din robie, si nu pentru ca ei ar fi dorit acest lucru si ar fi cerut asta prin manifestatii sau rascoale (daca aveti dovezi in acest sens ma puteti contrazice oricind, dar nu imi aduc aminte de vreo rascoala tiganeasca care sa demonstreze o identitate nationala a minoritatii respective) ci pentru ca, pur si simplu, s-au schimbat vremurile iar Tarile Romane s-au schimbat si ele sub influenta ideilor venite din centrul si vestul Europei.

Se poate spune ca dupa aceea scopul tiganilor s-a schimbat considerabil, sau aproape radical. Daca aveti informatii suplimentare despre aceste schimbari sinteti bineveniti sa le subliniati aici, dar e de preferat sa fie cit mai corecte si mai detaliate.

Chiar si acum mai exista tigani care lucreaza in arama, tabla sau ce-o mai fi continind cazanele pe care le produc tiganii caldarari (cu podoabe fin prelucrate), dar procentul lor a scazut considerabil. Pe vremuri erau mestesugari priceputi, acum de foarte multe ori (cel putin prin Crisana, Banat si Transilvania – nu prea stiu cum e prin restul tarii) tiganii sint folositi ca munca necalificata (ajutoare la mutat chestii masive si/sau multe sau prin curti la sate) iar impresia este de multe ori negativa. In sensul ca beneficiarii muncii sustin trebuie sa ii supravegheze permanent ca sa nu fure. De asemenea, in mai multe situatii am auzit ca tiganii ar fi refuzat asemenea munci necalificate din motive care se regasesc la inceputul acestui articol.

O concluzie este ca tiganii au ajuns ca dupa eliberarea lor sa fie marginalizati si au trebuit sa se adapteze ca sa supravietuiasca. Rezultatele le puteti vedea peste tot in jurul vostru, chiar si fara a fi nevoie sa apelati la mass-media si tembeliziuni pentru acest lucru.

Incercarile de integrare a tiganilor in societate nu sint deloc noi. Termenul mult indragit de unii si mult hulit de alti (rrom/rom) isi are originea in perioada interbelica… nu a fost scornit (inventat) in ultimele doua decenii si jumatate. Daca mai retin corect, la inceputul secolului XX sau primul razboi mondial au existat ceva organizatii (ne-guvernamentale) si niste ziare tiganesti sau cu tematica tiganeasca.

Intr-o oarecare masura integrarea tiganilor in societate a reusit: unei parti i s-au oferit accesul la educatie (inclusiv superioara – vezi articolul despre studentii de la medicina de mai demult), burse de studii si legi impotriva discriminarii. Dar rolul lor in societate (ca etnie) este cel putin incert. Nu doar pentru ca numarul celor care au beneficiat de pe urma programelor guvernamentale si europene este inca mic comparativ cu numarul total, nu doar pentru ca furtul denumirii poporului roman NU este o solutie (mai devreme sau mai tirziu se va intoarce impotriva celor care insista in aceasta actiune), nu doar ca tiganii care cersesc, fura, au bani obtinuti prin cai nu tocmai legale, etc sint mult mai promovati decit cei care muncesc cu adevarat pentru o viata mai buna… nu doar pentru ca foarte multi romani prefera sa ii judece pe tigani dupa promovare, nu dupa comportamentul lor ca oameni.

Concluzia finala? Scopul tiganilor in societate este acela pe care noi vom ajunge sa il trasam… indiferent de etnie.

Adevărul: Societatea ar putea trăi şi fără ţigani

Astfel explică antropologul spaniol Óscar López Catalán excluziunea socială şi marginalizarea ţiganilor români, de care “nimeni nu are nevoie acum, ei fiind utili doar în perioade de boom economic, când sunt o forţă de muncă”.

Óscar López Catalán, un antropolog spaniol care a studiat procesele migratorii ale ţiganilor români, precum şi forma acestora de viaţă din Barcelona, a fost invitat de partidul Izquierda Unida (Stânga Unită) să susţină o conferinţă în Aviles (Asturias) despre aceştia. “Apropiere de populaţia ţigănească în România: situaţia istorică şi actuală” este numele conferinţei susţinute de antropologul barcelonez, iar câteva concluzii ale conferinţei sale au fost publicate de publicaţia El Comercio Digital.

“Nu se poate vorbi despre niciun colectiv că ar fi unul omogen, deci nici despre ţiganii români nu putem spune acest lucru. Sunt unii bilingvi, alţi nu, există persoane adaptate din punct de vedere a muncii şi aşa mai departe. Există o diversitate enormă. Dar ceea ce este adevărat este că o parte importantă a acestui colectiv este în situaţie de excluziune socială şi acest lucru este cel care se vede cel mai mult din afară”, spune López Catalán.

“Partidul Popular a făcut un joc politic, urmărind beneficiul electoral”

Cu toate acestea, antropologul admite că ţiganii români tocmai astfel au fost trataţi în Franţa, ca un colectiv omogen.“Aceasta este una dintre probleme. Sunt cetăţeni ai Uniunii Europene şi expulzarea lor nu se poate face în acest mod. Dar acestui lucru i se adaugă problema că este semnalat astfel un colectiv concret pentru a-i demola taberele şi acest lucru este cel mai periculos. Acelaşi lucru care s-a întâmplat în Franţa s-a cerut şi în Catalunya. Dar în Barcelona există foarte puţine astfel de tabere. Cu totul altceva este la Madrid, unde există şi apartamente în care trăiesc 20 de persoane în 65 de metri pătraţi. Dar aceasta este sărăcie. Spunând că există astfel de tabere în Catalunya, Partidul Popular şi-a propus un joc politic pentru a obţine un beneficiu electoral. A jucat acest rol, copiindu-l pe Sarkozy. Este un joc periculos, care alimentează o imagine negativă care oricum există şi care nu contribuie deloc la îmbunătăţirea problemei. Să-i expulzezi înseamnă să te uiţi în cealaltă parte şi să te speli pe mâini, dar asta nu este o soluţie ca ei să nu se întoarcă”, a mai explicat Catalán.

Sursa şi continuarea: Adevărul.es.

Related External Links

Promovarea ţiganilor

Mi se pare doar mie sau promovarea ţiganilor în România a cunoscut un vîrf în ultimele săptămîni, de cînd francezii i-au alungat pe ţiganii români şi bulgari din taberele ilegale de pe teritoriul lor?

Mi-e clar demult că ţiganii au ajuns una dintre cele mai promovate minorităţi din România: li se acordă timpi de televiziune la ore de maximă audienţă, li se acordă atenţie pe la radio şi prin ziare, se scrie despre ei pe internet. Unii dintre ei se plîng de discriminare, însă adevărul este că sînt discriminaţi pozitiv, uneori în defavoarea majorităţii româneşti.

Cîţi dintre voi folosesc termenul de rrom în defavoarea celui secular de ţigan? Dar, mai ales, de ce îl folosiţi? Eu zic că o faceţi pentru că unii ţigani au făcut scandal în acest sens acum vreo 20 de ani, avînd ajutor în bani şi resurse, iar populaţia română, mult prea permisivă, i-a lăsat să continue fără să îşi apere propriile interese. Dacă acelor ţigani le-ar fi fost închisă gura şi ar fi fost convinşi să facă ceva constructiv în loc să dezvolte o căpuşă socială folosindu-se de rădăcina denumirii de român aşa cum ar fi făcut orice ţară cu o societate normală situaţia lor ar fi fost cu totul alta.

Cîţi dintre voi aveţi o părere negativă despre ţigani şi consideraţi că-s hoţi, leneşi şi profitori? Da, mulţi sînt aşa. Foarte mulţi. Dar o generalizare nu e deloc bună, există mulţi români care sînt exact la fel. Poate de aceea pentru unii europeni noi, românii, sîntem ceea ce sînt ţiganii în România. Şi de ce? Pentru că în loc de educaţie acestor mulţi ţigani li s-a oferit doar bani, posibilitatea de a se sustrage muncii şi au fost promovaţi ca minoritate discriminată negativ. Nu cunosc prea mulţi ţigani care s-au integrat în societate şi îşi cîştigă traiul prin muncă pentru că de obicei ei sînt cam trecuţi cu vederea. Nu face bine la imaginea pe care unii şi-au făcut-o despre etnie.

Cîţi dintre voi aţi auzit despre căsătoriile la vîrste foarte mici (cam 12 ani pentru fete, cam 14 ani pentru băieţi din cîte am înţeles) a copiilor de ţigani? Cred că mulţi. De ce? Pentru că în secolul XXI, secolul tehnologiei, al internetului şi a mondializării, societatea românească s-a dovedit incapabilă să schimbe nişte obiceiuri vechi de secole şi depăşite cam tot de atunci.

Cîţi dintre voi aţi urmărit fimele şi serialele de la Protv şi Acasă care îi au ca subiect pe ţigani? Eu nu le-am urmărit, dar nici nu îmi sînt complet necunoscute.

În momentul de faţă foarte mulţi se plîng de faptul că ţiganii au fost alungaţi din Franţa. Eu zic că bine au făcut. Nu era datoria lor să întreţină nişte neintegraţi în societate. Ţiganii care chiar vor să se adapteze se pun cu burta pe carte şi muncesc pentru traiul de zi cu zi. Sau cîntă, care, pînă la urmă este tot o altă formă de muncă.

Am scris acest articol aici.

Tiganii si limitele societatii civilizate

Articolul cu acest titlu (cu ghilimelele de rigoare la “civilizate”) a apărut pe hotnews aici. Îmi place cum este scris şi ilustrează, cel puţin din punctul meu de vedere, destul de bine starea de fapt a gîndirii oamenilor. Cel puţin al unora dintre cei pe care îi cunosc.

Românii, sau cel puţin o parte, au fost învăţaţi că ţiganii fură, înşeală, fac munca de jos, nu sînt de încredere, se ceartă în public şi nu au nici un fel de maniere şi aşa mai departe. S-a ajuns să se ignore faptul că ţiganii sînt şi ei oameni, ca toţi ceilalţi, iar unii se consideră superiori acestora pentru simplul motiv că sînt români, unguri, adică în general cam orice altceva decît ţigani.

Pe de altă parte, sînt destule cazuri dintre ţigani care, prin exemplul pe care îl dau, nu fac decît să întreţină un asemenea mod de gîndire. Valorile pe care le dau etnia (artişti, oameni de succes în general) sînt consideraţi ca nişte excepţii şi, pe ansamblu, sînt aproape trecute cu vederea. S-a creat un cerc vicios din care este destul greu de ieşit. Există trei cuvinte care pot asigura distrugerea acestui cerc vicios: cunoaşterea, înţelegerea (faptului că oamenii gîndesc altfel) şi insistenţa (în mod sigur vor exista piedici şi dacă nu se insistă atunci tot ce s-a făcut pînă atunci a fost făcut degeaba).

Nu sînt ţigan, dar sînt ateu, şi m-am lovit de o anume formă de discriminare din partea unor proşti. Nu pot să le dau apelativul de creştini, chiar dacă aparţin acestei religii, pentru că nu îi consider reprezentativi. Sper să nu greşesc prea tare. Discriminarea lor se bazează pe ignoranţă şi necunoaştere, acestui tip de persoane le spunem simplu proşti şi trecem mai departe.

Am scris acest articol aici.