Aproape Unplugged – Şatra – Ţigăncuşa

O melodie de petrecere excelentă, interpretată de Aproape Unplugged sub numele Ţigăncuşa, dar este cunoscută mai mult sub numele Şatra.

Componenţa trupei Aproape Unplugged: Andreea Danila – voce, Gilly Barbu – voce, chitara acustică, Lucian Fatu – djembe, bongos, Vlad Nedelcu – voce, chitara electrica, tamburina, shaker.

“Aproape Unplugged – Vol. 1” este un material demo ce consta in 15 piese preluate de la diversi artisti romani, rearanjate si adaptate stilului lor. Ei incearca sa aduca un tribut unor oameni ce i-au uns la suflet de-a lungul anilor cu aceste piese, piese care din pacate s-au devalorizat in constiinta publica, in special in rindul tinerelor generatii. Cultura noastra romenasca (muzicala, in acest context) merita pretuita si revitalizata. Materialul este de natura non-profit si poate fi ascultat si descarcat de pe net.

Cătălin Botezatu şi şatra de ţigani

În seara asta am văzut pe Kanal D (în rarele momente cînd mai arunc o privire pe acest post tv) ceva imagini de-al lui Cătălin Botezatu lucrînd cot la cot cu nişte ţigani într-o fierărie. Mi s-a spus că este o parte dintr-o emisiune şi că aceasta cuprinde mai multe aspecte ale obiceiurilor şi tradiţiilor ţiganilor de undeva din zona Sovatei.

Căutînd informaţii suplimentare despre imaginile respective am aflat că Kanal D a început să pregătească acum doi ani şi două luni un o emisiune gen “reality-show” ceva mai specială: din 22 iunie 2009, vedete precum Cătălin Botezatu, Delia Matache şi Ramona Bădescu urmau să trăiască pentru o zi într-o şatră, respectînd toate regulile impuse de bulibaşă. Se mai spune că Botezatu s-a mutat la cort pentru cîteva zile şi a fost servit cu mîncare făcută la cazan.

Într-un articol de pe emulte.ro am găsit informaţii precum cele următoare:

Saptamana viitoare, de la ora 22.00, de luni pana joi, puteti sa-i vedeti pe Catalin Botezatu, Delia Matache, Ramona Badescu si Ionut Iftimoaie cum incearca sa se adaptezte la viata de satra, in care vor locui 24 de ore. Departe de cafenele, evenimente, restaurante, internet, parfumuri scumpe, vacante si toate elementele vietii lor obisnuite, cele patru vedete vor trebui sa locuiasca si sa traiasca timp de o zi si o noapte intr-o satra de tigani, dupa regulile acesteia.

Catalin Botezatu deschide seria epidoadelor reality show-ului Satra, luni, de la ora 22.00, cu aventurile prin care a trecut alaturi de Bulibasa, familia acestuia si prima familie gazda din show in cele 24 de ore petrecute in satra de tigani gabori de la Sovata. Hranitul porcilor, wc-ul din curte, lipsa internetului, hainele traditionale, sunt doar cateva din incercarile carora Catalin incearca sa le faca fata.

După doi ani de pauză emisiunea respectivă este dată în reluare în august 2011.  O fi bine, o fi rău? Rămîne de văzut. Din punctul meu de vedere este bine, ţiganii merită promovaţi aşa cum sînt, cu obiceiuri şi cultură… dincolo de răutăţile spuse despre ei (în mare parte adevărate) există multe alte lucruri interesante de aflat.

Arthur Garguromin Verona – Şatră de ţigani

Arthur Garguromin Verona (1868-1946), ŞATRĂ DE ŢIGANI, Compoziţie, ulei pe pânză, semnat, dreapta jos cu roşu, 102 x 70 cm; 122 x 90 cm (ramă). Adjudecat 24000 lei

Sursa: arta licitată.blogspot.com.

Related External Links

Nicolae Grigorescu – Pictura de şevalet: Corturi de ţigani

Deţinător / Owner
Muzeul Judeţean de Artă Prahova “Ion Ionescu-Quintus”- PLOIEŞTI
Nr. inventar / Accession number
92829
Tip / Type
Pictură de şevalet
Grigorescu, Nicolae
Titlu/Subtip / Title/Subtype
Corturi de ţigani
Material/Tehnică (text)/ Material/Technique (text)
Ulei pe pânză de in
Dimensiuni / Dimensions
74,5×144,5 cm
Datare / Dating
Sec. XIX
Fişă întocmită de / Record made by
Şuşară, Pavel
Ordin de clasare / Classification order
2352/26.06.2007 – Fond
Poziţia 1
Descriere / Description

Pictura face parte din lucrările grigoresciene de factură romantică, a acelora care, prin atmosferă şi prin culoare locală, acreditează deopotrivă o estetică a pitorescului şi o perspectivă sociologizantă, un umanism decorativ şi abstract. „Corturi de ţigani” face parte din acelaşi ciclu mare şi din aceeaşi zonă expresivă cu lucrările „Cort ţigănesc, seara” (reprodusă în N. Petraşcu, Grigorescu, ed. Bucovina, 1930), „Şatră de ţigani” (aflată în Muzeul N. Grigorescu – Câmpina), dar şi cu altele în care imaginea crepusculară şi pensulaţia lisă, de factură academistă, coexistă în interiorul unui descriptivism liric şi meditativ. Prezintă o sfâşiere verticală şi pirdere de culoare (cca. 25 cm) şi necesită urgent o acţiune de conservare, consolidare şi restaurare. Semnată stânga jos cu roşu: Grigorescu; nedatată.

Sursa: clasate.cimec.ro.

Related External Links

Salutări din România – Şatra de ţigani

Ilustrata alăturată face parte dintr-o serie de ilustrate care au fost desenate acum două secole de o firmă germană, ele au fost însoţite de nişte explicaţii suplimentare. Ele apar pe Un(told)Stories, acolo am găsit atît imaginea cît şi explicaţia.

Aproximativ 20,0000 de ţigani trăiesc în România. “Tzigani” sunt locuitorii cei mai nefericiti. Din 1856 au devenit egali in drepturi cu agricultorii. Există cinci caste: “lingurari”, “ursari”, “Aurari”, “Lăutari” , “Netosi” (acrobaţi şi ghicitori). Primele patru dintre aceste castele locuiesc mai mult în oraşe, unde au incropit afaceri. Imaginea noastră ilustrează o tabără a tiganilor cu constructii noi. Atunci cînd au terminat lucrul, ei cînta, danseaza, fumeaza si vorbesc.

Related External Links

Şatra de ţigani la marginea Bucureştilor în 1909

Sursa imaginii: Răzvrătirea.blogspot.com.

Atunci marea parte a ţiganilor trăiau în corturi în şatră. Acum o foarte mare trăiesc la fel, dacă nu cumva şi-au construit palate şi vile.

Related External Links

Jurnalul: Musafiri în şatră

Dacă mi-ar fi spus cineva zilele trecute, cînd am plecat spre satul prahovean Parepa, că mă prinde noaptea intr-o şatră de ţigani, in mijlocul cămpului, aş fi rîs. Eu?! La şatră?! Şi poate l-aş fi suspectat pe respectivul de cine ştie ce gînduri necurate, ba, mai mult, m-aş fi intrebat dacă nu cumva l-a atacat pneumonia ucigaşă sau s-a pricopsit cu vreo gripă aviară. Dacă ar fi adăugat şi că mă infrupt din borşul şatrei, in vreme ce afară cade potop de ploaie, mi-aş fi spus că ăla cu zisul nu mai scapă. A luat-o pe arătură… şi totuşi…

Sursa şi continuarea reportajului: Jurnalul.ro.

Related External Links

Ştirile ProTV: Vizita în şatră, experienţă de neuitat pentru francezii care vin în România

In plina campanie de expulzare a tiganilor din marile capitale ale lumii, un roman din Iasi, fost politist, s-a gandit sa-si aduca in Romania cativa prieteni francezi, care sa traiasca in coliba cu puradeii si sa manance la ceaun.

Strainilor le-a placut traiul liber, iar cand au dat cu ochii de tinere pirande chiar ca au ramas cu gura cascata. Despletite si cu fuste inflorate, tinerele tiganci le-au luat piuitul musafirilor.

Dupa ce au invatat sa danseze, francezii au trecut la treaba. Mai exact, si-au facut singuri potcoave pe care le vor duce acasa pe post de talisman.

Timp de cinci zile, oaspetii au dormit, au gatit si au mancat cu satra care a trecut si pe la Paris. Mamaliga le-a dat insa cele mai mari batai de cap frantuzoaicelor care s-au crucit cand au auzit ca tigancile invart in ceaun de cel putin doua ori pe zi.

Francezii au fost adusi aici de Ionut, un tanar 24 de ani, el insusi de etnie roma. A fost doi ani agent de politie, apoi a plecat in Franta la munca, unde i-a cunoscut pe cei sapte temerari.

Ionut spune ca va continua sa aduca tineri straini dornici sa vada cum traiesc tiganii romani care isi castiga existenta cinstit din meserii traditionale si nu fura portofelele altora.

Sursa: Ştirile Protv.ro.

Related External Links

Ştirile ProTV: Vacanţa în şatra: englezii dau bani ca sa traiasca ca tiganii!

Englezii au dat de gustul vietii in satra, asa ca imita orice film cu tigani prind, de la Snatch la Inima de tigan. Ca sa stai la cort, la caruta cu coviltir sau la rulota, trebuie sa platesti pana la 28 de lire sterline pe seara.

Tabara de nomazi este amplasata intr-un parc national din Anglia, se cheama La Rosa si ofera conditii de cazare dintre cele mai precare. Dusul e in afara rulotei sau carutei, nu exista apa curenta, nu ai nimic din ceea ce iti ofera de obicei agentiile de turism in pachete de lux.

In ciuda acestor impedimente, englezii fac coada sa traiasca precum nomazii, sa manance direct din ceaun sau sa pasca magarii prin padure.

Activitatile au si ele loc doar in satra: poti sa faci o baie in raul din apropiere, sa te plimbi prin padurea unde sigur o sa vezi si animale salbatice sau sa iti afli soarta din gura unei ghicitoare. Gasesti carti postale facute de mana, dulciuri pentru copii, suveniruri tiganesti din belsug si peisaje idilice.

Una din principalele atractii este o statie feroviara din apropiere, Grosmont. Aceasta a fost folosita drept loc de filmare pentru filmele din seria Harry Potter, ea fiind statia finala pentru Expresul de Hogwarts. Imprejurimile sunt superbe: mici izvoare si torente care pot fi traversate pe podete de lemn, iar in wekenduri au loc aici festivaluri de muzica rock.

Atmosfera este una de carnaval, intregita de jocuri mecanice, gherete cu racoritoare si vata de zahar, lautari si ateliere unde se pot obtine tatuaje permanente sau temporare.

Pretul unei nopti de cazare este de 26 sau 28 de lire sterline de persoana, in functie de perioada in care se doreste o rezervare. Organizatorii taberei de tigani le cer oaspetilor sa isi aduca neaparat lantern, provizii de mancare, cizme de cauciuc si prosoape. Ultimul sfat: nu va luati bagaje multe, nu exista hamali.

Sursa Ştirile ProTV.ro.

Related External Links

Ţigănească – Şatra

1. N-am nici rochii, nici pantofi

Nici castel cu slujitori

In caruta m-am nascut

Din caruta stiu sa cint

2. Tiganco cu banii-n par

Si cu sinii ca de mar

Hai cu mine-n lumea mare

Sa vezi cum e cu parale

3. Mai straine, mai straine

Stai in lumea ta cu bine

Eu nu-mi las tiganii mei

Poti sa-mi dai tu mii de leï

Related External Links