Taraboste: De ce rrom şi nu ŢIGAN?

Nu fac decît să menţionez opinia cuiva care ridică cîteva semne de întrebare foarte pertinente despre folosirea termenului de rrom în detrimentul celui istoric de ţigan.

M-a bulversat si socat de la bun inceput schimbarea denumirii istorice si general valabila in intreaga lume din tigan in rrom care s-a produs in limba romana imediat dupa caderea regimului comunist. Asta nu a facut si face decat sa genereze confuzii, dubii, asocieri negative intre faptele si felul de a fi dintotdeauna al tiganilor si noi, romanii. Iar acest lucru s-a vazut din plin dupa integrarea in UE, cand tiganii au fost liberi sa se miste in tarile europene ca pestele-n apa.

Deja in toata Europa, majoritatea populatiei considera ca rromii sunt romani, ca Romania este patria rromilor, desi la noi traiesc doar cca 10% din totalul tiganilor din Europa estimat la peste 12 milioane. De ce nu se revine la denumirea corecta a etniei, tigani, macar acum in ceasul al doisprezecelea, dupa ce o lumea intreaga ne catalogheaza drept tigani. Asta in timp ce in Bulgaria exista peste 700,000 de tigani, care au urmat aceeasi cale spre Europa ca si tiganii din Romania, facand aceleasi fapte reprobabile… dar bulgarii nu sunt etichetati tigani… romanii sunt …

Adică nimic nou, nu? Cel puţin pînă aici… e vorba de lucruri cunoscute şi răscunoscute. Oricare v-ar fi “afilierea” (în sensul termenului folosit pentru descrierea etniei), nu puteţi ignora sau nega textul de mai sus.

Articolul este ceva mai lung, conţine informaţii despre migraţia ţiganilor în Europa şi-l puteţi găsi aici. Vi-l recomand.

Comisiile din Senat au avizat înlocuirea termenului “rom” cu “ţigan” propusă de Silviu Prigoană

În cele din urmă propunerea deputatului Silviu Prigoană face ceva paşi în direcţia potrivită: comisiile pentru drepturile omului şi egalitate de şanse din Senat au avizat favorabil azi propunerea legislativă prin care denumirea “rom” folosită mai nou de către fătălăi este înlocuită cu cea seculară “ţigan”. Este un pas în revenirea la normalitate, cel puţin din punctul de vedere al termenilor. Va mai dura încă (cam prea mult) pînă cînd majoritatea oamenilor vor începe să-i trateze pe ţigani ca pe nişte fiinţe umane… adică la fel de mult cît le va lua ţiganilor să se integreze în lumea (mai mult sau mai puţin civilizată) din jurul lor.

Potrivit iniţiativei legislative, care a primit un raport favorabil din partea membrilor celor două comisii, cu zece voturi “pentru” şi trei voturi “împotrivă”, în documentele emise de instituţiile din România cu referire la persoanele de etnie romă/ţigănească denumirea utilizată va fi cea de ţigan/ţigancă.

În iniţiativa legislativă a deputatului democrat-liberal se mai arată că atribuirea de conotaţii negative la folosirea cuvântului este interzisă.

Deputatul motivează necesitatea unei astfel de legi prin faptul că termenul “rom” generează confuzie pe plan internaţional.

“Sute de milioane de oameni de pe Planetă n-au studii filologice şi de etimologie. Ei fac o asociere firească (şi justă!) între terminaţia -ia / -(an)ia şi ţara (= naţiunea ei) care are această particulă: Britania = brit + ania = “ţara briţilor, a englezilor”; Mauretania = maur + (et)ania = “ţara maurilor”, deci România = rom + ania = “ţara romilor”. E incorect. Se creează o falsă direcţionare”, susţine Prigoană în motivaţia propunerii legislative.

Membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi şi Comisiei pentru egalitatea de şanse, întrunite în şedinţă comună, au adoptat, cu şapte voturi “pentru”, trei voturi “împotrivă” şi o abţinere, un amendament al preşedintelui Comisiei pentru egalitatea de şanse, Olguţa Vasilescu (PSD), potrivit căruia atribuirea de conotaţii negative la folosirea cuvântului “ţigan” ar urma să fie sancţionată conform legislaţiei în vigoare.

Sursa: Gîndul.ro.

Related External Links

Jurnalul National: Cuvintul rrom este un neologism

Propunerea Jurnalului Naţional de a se folosi termenul de “ţigan” în loc de “rrom” a fot comentată anul trecut de politicieni care au avut opinii pro şi contra. La rîndul său, reprezentantul ţiganilor, Nicolae Păun, a explicat motivul pentru care unii dintre aceştia nu doreau să fie identificaţi ca etnie cu termenul “ţigan”.

Detaliile articolului publicat pe Jurnalul.ro sînt aici.

Related External Links

George Pruteanu – Tigan sau rrom?

O opinie foarte bune argumentata, asa cum ne-a obisnuit George Pruteanu la vremea lui.

Cuvîntul rom e de origine ţigănească. În limba ţigănească înseamnă “om, persoană”. Vocabula nu a apărut după 1989 ci, vizibil, după Primul Război Mondial (în perioada interbelică au existat organizaţii şi publicaţii care foloseau, în denumire, cuvîntul rom, în paralel cu altele care-l foloseau pe cel tradiţional, ţigan). Motivaţia de atunci era foarte similară cu cea invocată după 1990: încercarea de scoatere a etniei de sub incidenţa conotaţiilor peiorative ale cuvîntului ţigan. Nu cred că e o soluţie deşteaptă, pentru că o ameliorare ar fi schimbarea realităţilor, nu a cuvîntului care le denumeşte. Cum ar fi ca acei români care sunt prost văzuţi în Italia, de exemplu, să pretindă că ei nu mai sunt “români”, ci “daci” sau “vlahi”?!

În ceea ce ne priveşte, ca naţiune, cuvîntul generează confuzie pe plan internaţional. Sute de milioane de oameni de pe Planetă n-au studii filologice şi de etimologie. Ei fac o asociere firească (şi justă!) între terminaţia -ia / -(an) ia şi ţara (= naţiunea ei) care are această particulă: Britania = brit + ania = “ţara briţilor, a englezilor”; Mauretania = maur + (et)ania = “ţara maurilor”, deci România = rom + ania = “ţara romilor”. E incorect. Se creează o falsă direcţionare. După cum incorectă a fost acceptarea, din acelaşi motiv, a schimbării prescurtării pentru România din ROM (care trimitea imediat gîndul la ROMa, la romanitate, la latinitate – noi suntem o parte din ceea ce se numeşte “Romania”, adică teritoriul impregnat de civilizaţia şi limba Romei Antice), în ROU (din franţuzescul Roumanie), prescurtare care nu mai sugerează nimic necunoscătorului şi care naşte întrebarea: de ce abrevierea unui cuvînt românesc să se realizeze din… franceză?

Nu poţi interzice existenţa unui cuvînt prin lege. Dar poţi emite norme metodologice, similare, mutatis mutandis (schimbînd ce e de schimbat), cu cele aplicate Legii 26/1990 (art. 39) în legătură cu “filtrarea” folosirii abuzive a cuvintelor academic sau naţional, în sensul că în documentele româneşti oficiale (inclusiv manuale şcolare etc.), termenul de utilizat să fie ţigan, fără nicio nuanţă depreciativă. E nelogic să impui limbii române să numească o etnie cu un cuvînt al acelei etnii: spunem francezilor francezi, nu “franse”; spunem nemţilor/germanilor nemţi/germani, nu “doici”; belgienilor belgieni, nu “belj” ş.a.m.d. Zeci de cărţi referitoare la această etnie, de la Cantemir şi Kogălniceanu pînă în zilele noastre, cu autori dintre cei mai respectabili, au folosit cuvîntul ţigan; iată doar cîteva pe care le am la îndemînă: Les Tsiganes (C.J. Popp, 1930), Ţiganii – între ignorare şi îngrijorare (Elena şi C. Zamfir, 1993), Istoria ţiganilor (L. Cherata, 1994), Ţiganii în istoria româniei (V. Achim, 1998).

În aceeaşi direcţie, ar trebui militat pentru eliminarea senzaţiei de “incorectitudine politică”, de “eroare”, pe care o au unii vorbitori, care, după ce folosesc cuvîntul natural ţigan, se corijează repede: “pardon, rom!”. Nu are niciun rost acest subterfugiu. Problemele comunităţii ţigăneşti (sau/şi, de ce să n-o spunem: problemele create de mulţi din această etnie) nu dispar dacă schimbăm numele. Nu aducem situaţia la zero, n-o răsvirginăm. Ea se rezolvă cu totul altfel: prin educaţie îndîrjită, prin programe iscusite, prin respectul legii.

Sursa textului este aici.

Related External Links

Petitie: “Schimbarea denumirii tiganilor din ROM-ROMA-ROMANI in TIGANI sau DOMI-DOM”

Petiţia asta este probabil una dintre cele mai vechi petiţii cu tema ţiganilor, este cea mai bine scrisă dintre cele pe care le-am întîlnit pînă acum, a strîns 1614 semnături în doi ani dar nu a rezolvat absolut nimic.

O puteţi găsi aici.

Schimbarea denumirii tiganilor din ROM/ROMA/ROMANI in TIGANI sau DOMI/DOM

25/06/2008

categorie: Social.

destinatar: Parlamentul Romaniei

In ultimele doua luni una din temele principale ale stirilor a fost legata de reactia ostila impotriva cetatenilor romani din Italia si mai nou si din alte tari europene.

Aceasta reactie fara precedent indreptata impotriva tuturor romanilor stabiliti in aceste state a pornit mai ales de la comportamentul anormal si infractional al unei etnii minoritare de cetateni romani, si anume tiganii sau etnia romilor. Aceasta etnie nu este specifica Romaniei, ea intalnindu-se in majoritatea tarilor europene in diverse proportii, dar noua sa denumire de romi este asimilata mai ales cu numele tarii noastre: Romania, raspandindu-se astfel o confuzie care s-ar putea dovedi fatala pentru viitorul european al poporului roman.

Cand cetateanul italian, de pilda, citeste un articol in care se intrepatrund termenii “romeno” si “rom”, este normal sa se afunde intr-o confuzie care, incetul cu incetul, duce la o suprapunere mentala a celor doua denumiri.

Odata aceasta suprapunere instalandu-se, ea functioneaza si in sens invers; astfel auzim cum pe stadioane suporterii unor echipe adverse scandeaza: “tiganii, tiganii”, referindu-se la romani.

Rezultatul pe termen mediu si lung pentru populatia Romaniei in raport cu popoarele europene poate fi devastator, instalandu-ne in coada Europei.

De aceea, inainte de a vedea ce este de facut, merita studiat cum s-a ajuns in aceasta situatie.

Tiganii sunt un popor migrator. Migrarea tiganilor din India in Europa s-a facut intre secolele al IX-lea si al XIV-lea, in mai multe valuri.

Odata cu intrarea lor in Imperiul Bizantin, la mijlocul secolului al XI-lea, au capatat si numele etnic pe care il poarta astazi: tigani. In limba greaca ei au fost numiti Athinganis sau Atsinganos. Prima atestare a tiganilor in Imperiul Bizantin este continuta intr-un text hagiografic georgian, care dateaza din jurul anului 1088; aici se face referire la asa-numitii Adsincani, renumiti pentru vrajile si faptele rele pe care le fac.

Istoria europeana a tiganilor incepe la inceputul secolului al XIV-lea, cand acestia au patruns in Tracia, venind din Asia Mica.

Prin anii 1415 – 1419 ii intalnim in toata Europa Centrala, din Ungaria pana in Germania.

Pe la 1422, o banda numeroasa de tigani coboara in Italia, pana la Roma (precum se vede, istoria lor pe acele meleaguri a inceput mult inainte de valul de tigani veniti din Romania). In deceniul urmator au ajuns pana in Franta, Spania, Anglia si Scandinavia.

Daca la inceput noilor veniti li s-a spus “egipteni”, foarte curand li s-a fixat numele pe care il poarta si astazi.

In Germania numele cele mai folosite sunt zigeuner si sinti. In limba franceza s-a impus numele gitanes. In limbile engleza si spaniola, gipsy, respectiv gitano – nume care provine de la presupusa lor origine egipteana. In Danemarca, Suedia si Finlanda ei au fost numiti Tattan (tatari).

Precum se vede, tiganii s-au raspandit in toata Europa, venind din India prin Asia Mica si ei nu constituie sub nici o forma o problema legata de poporul roman, mai mult decat de cel maghiar, francez sau spaniol, de exemplu.

Cea mai timpurie informatie scrisa despre prezenta tiganilor pe teritoriul Romaniei dateaza din 1385. De la primele atestari ale prezentei lor in Yara Romaneasca si Moldova, tiganii au fost robi si vor ramane timp de mai multe secole, pana la legile de abolire a robiei de la mijlocul secolului al XIX-lea.

In mod paradoxal, perioada cea mai buna a tiganilor a fost in perioada regimului comunist.

In primii ani ai comunismului s-a manifestat, in ce-i priveate pe tigani, un fenomen de neconceput inainte: in aparatul de partid, in militie, armata si organele de securitate au fost angajati un numar relativ mare de tigani. Aceasta ascensiune a unor tigani s-a petrecut mai ales in conditiile politicii sociale a regimului comunist, care urmarea incurajarea categoriilor sarace si distrugerea vechii structuri sociale, refractara noilor randuieli.

Asa se explica de ce, nu in putine comune, in functia de primar a fost pus un tigan. Datorita originii sociale “sanatoase” tiganii au fost promovati mai departe, facand cariera politica, ajungand in aparatul superior de partid. Ascensiunea lor s-a datorat nu originii lor etnice, pe care de altfel cei mai multi o declinau, ci pentru ca proveneau din categoriile sarace.

Acesti tigani adevarati, oameni ajunsi in anumite functii, vor avea un rol important in promovarea etnica si in regimul ce a urmat regimului comunist.

Si sub aspect locativ tiganii au facut un important progres in anii socialismului. Cocioabele care reprezentau habitatul natural al tiganilor pana in anii ’50 au fost schimbate cu apartamente in blocurile nou construite, iar din anii ’70, ’80, cu locuinte in case nationalizate. Asa s-a ajuns in situatia de astazi, cand centrul multor orase mai este ocupat de tigani.

Dupa 1989 s-au produs unele transformari majore in comportamentul populatiei de tigani. Pe fondul liberalizarii economice, o parte din ei au inceput diverse afaceri, dintre care multe profitand de haosul legislativ de la inceputul anilor ’90, dar si de dispretul general fata de legi, au ajuns sa aduca unei parti a tiganilor sume importante pe care s-au cladit clanuri puternice, care folosindu-se de patura saraca a tiganilor, domina lumea interlopa, cu ramificatii importante in sfera politicului.

De asemenea, profitand de deschiderea granitelor, o mare parte dintre tigani au emigrat, stabilindu-se mai ales in Spania, Italia si Franta, unde constituie comunitati importante.

Este interesant ca, mai ales in afara granitelor, ei nu se autoidentifica drept tigani, ci ca romani.

Schimband saracia din tara cu ghetourile din strainatate, aceasta populatie de tigani dezradacinati, si pierzand si urma de identificare culturala, comite un numar important de infractiuni, care atrag asupra ei antipatia populatiilor native ale acestor tari. Aceasta antipatie, datorita confuziei create de denumirea de roman cu cea de rom, ca o denumire moderna a tiganilor, se transfera asupra poporului roman in ansamblu. Recentele evenimente din Italia o dovedesc din plin.

Dar cum s-a ajuns la denumirea de rom si la impunerea ei ca obligatorie in actele oficiale din Romania?

in ultimele 2 – 3 decenii, organizatiile tiganilor din diverse tari si organizatii internationale in principal conduse de reteaua SOROS OPEN NETWORK au militat pentru acordarea unor drepturi politice si culturale. In acest context s-a incercat si impunerea denumirii de rom in diverse documente, existand unele indicatii ale UE in ce priveste folosirea acestei denumiri. Strigator la cer este ca denumirea nu are nici o baza istorica, tiganii nu au fost purtat niciodata de-a lungul istoriei acest etnonim si provine din cuvantul “DOM”, care pe limba originara a tiganilor inseamna “om”.

Prin denaturare,(voita) “dom” s-a transformat in “rom” cu “r” accentuat, apoi din rom s-a trasformat in roma in romani si in romanies. S-a ajuns pana intr-acolo incat tiganii sa aibe numele identic cu al romanilor si in romana si in engleza romani cu romani si romanies cu romanians (romani fiind tiganii – romani fiind noi —- doar ca “a” nu exista in engleza iar la o un simpla cautare pe google a cuvantului romani se vor afisa linkuri cu tigani) practic denumirile sunt identice.

In toata perioada post-decembrista s-a manifestat o presiune constanta din partea unor organizatii sau din partea unor politicieni, personalitati de frunte cu ascendenta roma, in folosirea in documentele oficiale a etnonimului “rom”.

Ca un raspuns la aceste presiuni, prin Memorandumul H03/169 si 5/390/NV din 31 ianuarie 1995 adresat primului ministru de atunci, Nicolae Vacaroiu, ministrul de externe Teodor Melescanu recomanda folosirea in continuare in documente a cuvantului “tigan” in concordanta cu cuvintele folosite in celelalte limbi europene: zigeuner, gitanes, zingaro etc., pentru evitarea unor confuzii nefericite cu numele poporului roman.

Presiunile continua si in 2001, Petre Roman, ministrul de externe, semneaza un nou Memorandum cu numarul D2/1094/29.02.2000 catre prim-ministrul Mugur Isarescu, in care, in virtutea dreptului de autoidentificare al populatiilor, recomanda folosirea obligatorie in toate documentele oficiale romane a denumirii de rom pentru a identifica etnia tiganilor.

Mugur Isarescu isi insuseste Memorandumul si emite o hotarare de guvern in acest sens.

Trebuie precizat ca documentele UE referitoare la denumirea de “rom” erau indicative, si nu obligatorii.

Pe de alta parte, nimeni nu contesta dreptul la autoidentificare, care este un principiu european general. Dar in cadrul procesului de autoidentificare nu trebuie sa existe suprapuneri peste denumirea istorica a unor popoare europene existente.

Sa nu uitam exemplul Greciei care a refuzat sa recunoasca Republica Macedonia pentru ca se crea confuzie cu denumirea unei provincii istorice grecesti. Azi s-a ajuns la denumirea de FYR ( Former Yougoslavian Republic) Macedonia.

Dar ce putem astepta de la o clasa politica ce este mai preocupata de interesele personale marunte in detrimentul intereselor nationale, compusa din indivizi fara perspectiva istorica, ce se promoveaza unii pe altii pe criterii de cumetrie, si nu de competenta. Si rezultatele se vad.

In conditiile in care Romania ocupa prin Leonard Orban postul de comisar european pentru multilingvism, Republica Moldova impune limba moldoveneasca (o inventie bolsevica) drept limba oficiala recunoscuta in UE. S-a spus la momentul nominalizarii ca portofoliul pentru multilingvism este prea mic ca importanta pentru comisarul roman. Realitatea a dovedit contrariul.

In timp ce Bulgaria lupta pentru a impune denumirea de evro pentru euro, oficialii romani nu au schitat nici un gest in problema limbii moldovenesti.

Privitor la problema tiganilor in ansamblu si a nefericitei denumiri de rom, fara indoiala ca avem nevoie de minti luminate, si nu de teribilismul unui ministru de externe ca si Cioroianu, care in suita gafelor monumentale, declara ca ar fi bine daca am cumpara o parte din Sahara pentru a-i muta pe concetatenii nostri tigani.

Nu de fanfaronada ieftina si paguboasa avem nevoie. Romii romani (suna interesant, nu-i asa?) sunt si ei cetateni cu drepturi egale. Romania trebuie sa conlucreze cu UE in programe de afirmare a identitatii culturale a populatiei de tigani in paralel cu integrarea lor sociale si cresterea nivelului educativ.

in ce priveste denumirea de rom, chiar daca ne aflam in ceasul al 12-lea, este necesar un plan de masuri diplomatice, intins poate pe mai multi ani, pentru a sensibiliza organismele europene si a se indrepta aceasta mare eroare de a denumi o populatie transfrontaliera cum sunt tiganii cu un nume atat de apropiat si generator de confuzii, de numele istoric al poporului roman.

Luand in considerare progresia demografica pana in 2025, cand pe fondul declinului de natalitate la romani si maghiari si al scaderii mortalitatii la tigani, acestia ar putea reprezenta 11,5% din populatia romaniei, depasindu-i pe maghiari, la care adaugam confuzia din ce in ce mai pregnanta a numelui de rom cu cea de roman, pozitia Romaniei in familia europeana apare intr-o pozitie tot mai ingrijoratoare.

In absenta unui plan concret ce trebuie urmarit cu consecventa, cred ca sunt toate sansele ca in constiinta civica europeana sa se consolideze credinta ca Romania chiar este tara romilor, si incep tot mai des sa cred ca Teodor Melescanu nu gresea cand spunea ca se doreste crearea unui stat tiganesc in Romania, ca Romania va fi in curand tara tiganilor.

Related External Links

Petitie: “Tigan = cuvant corect, termen real pentru a denumi etnia respectiva”

O altă petiţie, la fel de inutilă ca toate celelalte, poate fi găsită aici.

Tigan = cuvant corect, termen real pentru a denumi etnia respectiva

11/02/2009

categorie: Social.

destinatar: Academia Romana, Guvernul Romaniei, Presa scrisa, Presa audio-vizuala

Va propun ca prin intermediul acestei petitii, sa convingem presa dar si institutiile statului roman , ca acea etnie comuna statelor din Balcani, denumita in zilele noastre ” populatie rroma ” sa se poata denumi in presa dar si in documentele oficiale cu termenul ” tigani”.
Mi se pare de bun simt acest demers, dat fiind faptul ca in Europa, Romania si-a facut singura un deserviciu enorm numindu-i pe tigani romi .
Nu o sa fac aici o analiza etimologica a acestor cuvinte, pentru asta va sugerez sa consultati documentul care se gaseste la adresa urmatoare:
http://isj.bc.edu.ro/Members/minoritati/anunturi-importante/tsigan_atsigan_rom-1.doc
Consider ca nu exista o baza reala de schimbare a termenului corect de tigan cu termenul de rom, care se confunda usor in vestul europei cu « roman ».
Nu trebuie gandit ca termenul de tigan este unul peiorativ, in fond, state europene cu nivel de civilizatie mai ridicat decat noi, folosesc termenul de « tigan », fara sa considere ca asta ar fi un atac la adresa acestei etnii : în Germană: Zigeuner, în Engleză: Gypsy, în Franceză: Gitan, în Spaniolă: Gitano, în Ungară: Cigány, în Bulgară: Цигани, în Rusă: Цыгане

Related External Links

Jurnalul Naţional: Românii, confundaţi cu rromii fiindcă vorbesc “romanes(te)”

Sociologul Vasile Zărnescu consideră în articolul apărut în Jurnalul Naţional în anul 2009 aici că folosirea termenului rom (rrom) constituie un atentat la imaginea României şi atrage atenţia că pentru străini între a vorbi în limba “romanes” şi a vorbi “româneşte” nu este nici o diferenţă semnificativă avînd în vedere că multe documente nu au diacritice.

Într-un articol publicat în Lumea magazin în 2005, sociologul Vasile Zărnescu explică că denumirea de rom/rrom nu are nici o legătură cu ţiganii, ci este o acţiune deliberată care are ca scop compromiterea României în Occident. “În presa din Occident, când se relevă infracţiunile comise acolo de ţigani, nu se vorbeşte despre «ţigani veniţi din România», ci despre «români». De aici şi încercările de a «expatria» în România şi ţigani din alte ţări, sub pretextul că nu mai ştiu româneşte, fiindcă ar fi plecat de multă vreme din România”, scrie sociologul Zărnescu.

El subliniază că mulţi dintre liderii ţiganilor utilizează în vorbirea lor, cu naturaleţe, denumirea de ţigan, dovadă că încă nu s-au obişnuit cu “hibridul” rrom, impus de anumite grupuri de presiune. “Dacă nu era propaganda făcută în presa audio-vizuală, căci pe aceea scrisă ei nu o citesc, cvasitotalitatea ţiganilor nici nu ar fi ştiut că sunt romi sau rromi, căci ei se ştiu dintotdeauna ca fiind doar ţigani”, scrie sociologul. El arată că denumirea de “ţigan” nu are nimic peiorativ, ci că, dimpotrivă, are o conotaţie generică – şi deci no-bilă –, căci dezvăluie originea cu care etnia se mândreşte.

Ceea ce este important despre mecanismul care a condus la apariţia modei în care ţiganii sînt denumiţi rromi urmează:

Zărnescu arată şi cum s-a ajuns la utilizarea termenului “romanes” pentru a desemna limba vorbită de ţigani. “Prin anii 1994-1995, un Institut de Sondare a Opiniei, stipendiat de Fundaţia Soros, a difuzat – îndeosebi printre şefii unor instituţii de stat – un chestionar pe teme socio-economice, în care, dintre toate cele vreo 15 minorităţi, întrebările nu se refereau decât la ţigani, denumiţi «romi» (forma «rromi» încă nu se inventase). Apoi limba lor se numea în acel chestionar «romalli»(!). Abia după câţiva ani, când şi-au dat seama că făcătura «romalli» nu se declină, nu are nici o semnificaţie, nu are un efect de confuzie şi ulterior de substituţie, au inventat limba «romanes». Iar, pentru un stră­in, între a vorbi în limba «romanes» şi a vorbi în «romaneste» nu este nici o diferenţă semnificativă, mai ales că şi Parlamentul a început să-şi publice documentele fără diacri­tice. Iar un străin tot fără diacritice citeşte. Aşa că între romanes şi româneşte nu se mai observă diferenţa”, spune Vasile Zărnescu.

Related External Links

Pentru o Românie naţionalistă: schimbarea denumirii de ţigan în rrom

Pe un formul de pe reţea găsit recent se pot citi părerile vechi de doi ani deja ale unor români deranjaţi de schimbarea denumirii de ţigan în rrom (şi folosirea ei de către unii români).

Primul mesaj apare în continuare, restul le puteţi citi pe forum.

MesajSubiect: schimbarea denumirii de tigan in rrom   Mier Aug 20, 2008 12:34 am

este o injustitie sa numesti un tigan rrom
ei au venit cu ideea asta ca sa poata sa ii confunde strainii, cuvantul “rrom” se aseamana cu cuvantul roman
atunci cand tiganii fac ce fac in alte tari, strainii aud de acest rrom, stiu ca vine din Romania si fac imediat legatura
se stie ce urmaresc tiganii. tiganii fac numai rau poporului Roman, asta au urmarit tot timpul

Forumul este salvaţi România @ forum0.net.

Related External Links

Adrian Gurzau la TV Ziare.com: Romania risca sa fie considerata tara tiganilor

Din punctul meu de vedere opinia de mai jos, preluată de aici, este una corectă. Ca şi completare, discriminarea care a fost atribuită termenului de ţigan este una de fond, nu de limbaj. Ea va continua să existe indiferent de modul în care este denumită etnia şi poate fi eliminată doar prin educaţie.

Romania va ajunge in cateva decenii sa fie perceputa drept tara tiganilor daca nu se renunta acum la termenul “rrom” care poate duce la aceasta confuzie, a sustinut deputatul PD-L de Cluj Adrian Gurzau, la Tv Ziare.com.

“Apelativul de rrom nu face altceva decat sa creeze o confuzie. Esti ceea ce te numesti si cum te comporti, insa in momentul in care in titulatura oficiala folosim ‘rrom’ se creaza o confuzie si aceasta confuzie nu face altceva decat sa duca la impresia ca Romania e tara tiganilor”, a spus Gurzau, la TV Ziare.com.

Acesta sustine ca termenul “tigan” nu e nici pe departe jignitor pentru comunitatea rroma, ei insisi folosind apelativul tigan.

“Am discutat cu foarte multi dintre ei si nu au nicio problema sa fie numiti tigani, ei intre ei se numesc tigani. Esti ceea ce esti si esti respectat pentru tine insuti, nu e o problema in a fi numit rrom sau tigan. (…) Sunt convins ca majoritatea ar vrea sa fie numiti tigani, multi dintre ei nici nu au auzit de termenul rrom”, a mai spus deputatul PD-L.

El a aratat ca se va adresa in acest sens Academiei Romane, considerand ca aceasta institutie este singura care se poate pronunta in aceasta problema.

Gurzau a spus ca marea problema sta in faptul ca tiganii ce se stabilesc in tarile din Europa sunt asociati cu cei ce comit infractiuni si prin titulatura de “rrom” se face mai departe confuzia cu romanii.

“Eu nu vreau ca copiii mei sa fie confundati cu o comunitate de tigani. Sa stiti ca am fost intrebat si multi au ramas surprinsi ca in Romania nu toti suntem tigani. Romania va ajunge peste 50 de ani, 100 de ani sa fie considerata tara tiganilor”, a mai spus Adrian Gurzau.

Related External Links

Opinii: Tigan, exonim

Paragraful din opinia de mai jos este preluat de aici, îi aparţine lui Liviu Oltean, şi caută să explice de ce termenul original de ţigan a fost înlocuit în ultimii ani cu cel de rrom.

Termenul “tigan” este un exonim, iar cel de “rrom” este un endonim, iar tendinta internationala este sa se evite exonimele in special in presa si mai ales in situatiile “sensibile”.

Felul in care o populatie se numeste singura sau locurile in care traieste se numeste endonim, iar felul in care celelalte popoare se refera la aceleasi lucruri se numeste exonim.

De aceea francezii folosesc in ultima vreme cuvantul “rrom” in loc de “bohemian” sau “gitan”, anglofonii folosesc “Roma people” in loc de “gypsies” si asa mai departe. Fie ca ne place sau nu, cuvantul “rrom” in limba tiganeasca inseamna barbat tigan, iar “rromni” – femeie, asa ca “rrom” este endonimul.

Folosirea endonimelor a devenit mult mai raspandita in ultimii douazeci de ani, de cand o serie de state au cerut oficial ca intreaga lume sa foloseasca endonime pentru numele tarii lor, a populatiei sau pentru diverse localitati.

Related External Links

Simpozion: Copilul ţigan între tradiţie şi şcoală, Dolj

Sectiuni: Traditii si obiceiuri ţigăneşti; Concurs de creaţie

Liceul Teoretic “Gh. Magheru”-Cetate, Dolj,  a organizat  în data de 8 mai 2010, Simpozionul Naţional “Copilul rrom între tradiţie şi şcoală”, Ediţia a II-a.

DATA :
Sâmbătă, 8 mai 2010

LOCUL DE DESFĂŞURARE :
Liceul Teoretic “ Gheorghe Magheru” , com. Cetate, judeţul Dolj.

PROGRAM DE DESFĂŞURARE:

• 11,00-12,00 – Primirea participanţilor si vizionarea expozitiei dedicata traditiei  tiganesti
• 12,00-12,30 – Festivitatea de deschidere a simpozionului.

• 12,30-13,30 – Scurt program artistic prezentat de elevii şi preşcolarii tigani ai Liceului Teoretic “Gh. Magheru”-Cetate;
• 14,00-16,00 – Prezentarea lucrărilor;  Dezbateri.  Simpozionul este structurat pe două secţiuni:
• Secţiunea I – profesori – Traditii si obiceiuri tiganesti. Promovarea educatiei interculturale.  (sesiune de referate)
• Secţiunea II – elevi – Concurs de creaţie: crearea de obiecte din traditia tiganilor (colaje privind aspecte din viata lor, vestimentatie, obiecte realizate de ei conform traditiei etc)

CONDIŢII DE PARTICIPARE:
Lucrările se vor încadra în următoarele cerinţe:
– trebuie să vizeze aspecte cu un grad de interes ridicat din tematica propusă dezbaterii, să aibă caracter de originalitate, noutate, să cuprindă experienţe personale;
– vor avea 3-4 pagini, format A4, la un rând, cu margini egale de 2 cm; titlul lucrării va fi scris cu majuscule Times New Roman 14 Bold centrat; la două rânduri de titlu va fi scris numele autorului şi şcoala cu Times New Roman 12 Bold Italic; la două rânduri de autor va fi scris conţinutul lucrării cu Times New Roman 12, la un rând;la sfârşit va fi scrisă bibliografia cu Times New Roman 12 Italic având următoarea formă: Bibliografie: numele, prenume autor, titlul lucrării, editura, anul, pagina. Vă rugăm ca lucrările prezentate să fie corectate de eventualele greşeli apărute la tehnoredactare şi să conţină caracterele diacritice (ă,î,â,ş,ţ).
– ataşat lucrării va fi şi rezumatul acesteia-o pagină;
– Lucrările vor fi publicate într-o revistă înregistrată cu ISBN.

Lucrările, fişa de inscriere completată şi dovada plăţii taxei , se vor trimite până la 1 mai 2010 pe adresa de email:n.claudiaelena@yahoo.com . Relaţii suplimentare la nr: 0767057960 sau 0767909469.
Taxa de participare:
Cadrele didactice vor achita taxa de 30 RON pentru fiecare lucrare, conform art.9 din Regulamentul de organizare al simpozioanelor în jud. Dolj, regulament emis de ISJ Dolj nr. 3225-16.04.2007, sumă ce va fi depusă în contul: RO21RNCB0136018877430001, deschis la BCR, pe numele Ilie Ionela Claudia, cu menţiunea: pentru Simpozion.

Mai multe detalii la: http://www.didactic.ro/

Sursa vinsieu.ro.

Related External Links

Pedepse pentru folosirea termenului rrom

În ultimele luni s-a vorbit despre propunerea unui proiect de lege care să interzică folosirea termenului rrom în favoarea secularului termen ţigan. Pentru moment nu sînt decît cîteva voci care susţin aşa ceva, dar o asemena lege este numai o reîntoarcere la normalitate. Sînt sigur că vor fi mai multe în viitor.

Însă este un fapt dovedit că o lege care nu prevede nişte pedepse nu va fi luată niciodată în seamă, mai ales într-o ţară în care nici legile “normale”, care prevăd pedepse, nu prea sînt luate în considerare.

Nu am văzut nicăieri, cel puţin pînă acum, aşa ceva, aşa că propun 3 pedepse, urmînd a fi aleasă una dintre ele în funcţie de caz:

– amendă contravenţională de la 10.000 ron pînă la 100.000 ron

– muncă în folosul comunităţii pentru o perioadă minimă de 1 lună

– închisoare de la 6 luni la 1 an în cazul celor care încalcă legea în mod repetat.

Related External Links

Sondaj Ziare.com: Sinteti de acord cu inlocuirea termenului RROM cu TIGAN?

Ziare.com va invită aici la dezbatere şi la vot. Au pus întrebarea “Sînteti de acord cu inlocuirea termenului RROM cu TIGAN?” şi au lansat un sondaj online pe această temă.

Sondajul ăsta se bazează pe scandalul expulzărilor ţiganilor din Franţa şi pe iniţiativa europarlamentarul Sebastian Vodu care a depus o moţiune de rezoluţie a Parlamentului Europei prin care solicită înlocuirea termenului “rrom” cu “tigan”.

Echipa de la ziare.com vor să facă nişte trafic suplimentar, iar în momentul acesta procentele sînt următoarele:

1.   Da 97.87%
2.   Nu 2.13%
… iar numărul de voturi este 1599.

Related External Links

Rrom sau ţigan?

Am regăsit aspecte comune ale opiniei pe care o găsiţi aici în mai multe locuri pe reţea şi la persoane diferite. Nu este deloc neobişnuită pentru că originea celor doi termeni este cunoscută (deşi unii spun că ţigan a apărut şi filiera grecească iar alţii pe cea slavă), iar insulta/discriminarea la adresa ţiganilor are un fond cultural şi nu lingvistic. Dacă schimbi termenul nu elimini problema, doar îi adaugi pe români (în cazul termenului rrom) la discriminare şi insultă.

Related External Links

Petiţie online pentru schimbarea denumirii din rromi în ţigani

Oricît de inutile sînt petiţiile online, ei bine, există o asemenea petiţie pentru schimbarea denimirii din rromi înapoi în ţigani. O puteţi găsi aici… poate o şi semnaţi.

To:  Parlamentul României

Cerem urgent schimbarea denumirii tiganilor in actele oficiale din Rrom/Rom/Roma/Rroma/Romany/Romani/Romanies in Tigani sau in etnonimul lor original care este Dom si nu Rrom/Roma/Rroma/Romany/Romani/Romanies sau alte nume de genul asta ce creeaza o confizie intre Români si tigani. Ne-am saturat sa fim confundati cu aceasta etnie cu grave probleme sociale si culturale si nu vedem cum schimbarea numelui de Tigan/Zigeneur/Zingaro/Gypsy (sau alte nume inventate) in unul asemanator cu al nostru i-ar ajuta cu ceva. Suntem satui ca indicnarea noastra fata de tigani sa fie luata drept rasism si va rog sa luati in serios aceasta petitie.

Related External Links

Europarlamentarul PDL Sebastian Bodu şi moţiunea despre ţigani

Europarlamentarul PDL Sebastian Bodu a depus la începutul aceste săptămîni o moţiune în Parlamentul European pentru ca acesta să adopte o rezoluţie pe tema înlocuirii termenului de rrom cu cel de ţigan. Europarlamentarul a explicat că termenul rrom crează o confuzie cu cel de român, iar cel de pronunţia în limba engleză a acestuia (rome) este asemănătoare cu pronunţia Romei, capitala Italiei.

Sebatian Bodu a propus ca în documentele Comisiei Europene să fie folosit cuvîntul ţigan şi echivalentul său englezesc, gipsy.

Un proiect de lege pe aceeaşi temă urma să fie iniţiat PDL-istul Adrian Gurzău care vroia să interzică folosirea cuvîntului rrom.

Sursa articolului este aici.

Related External Links

Migraţia înapoi de la rrom la ţigan în mass-media

În ultimul timp s-a remarcat o tendinţă de migraţie de folosire a termenilor de rrom şi ţigan. Înainte se folosea doar ţigan, în perioada interbelică a început folosirea termenulului de rrom într-o tentativă de a schimba denumirea etniei, iar după 1989 s-a reluat această tentativă. Motivele ar fi discriminarea unora dintre ţigan odată cu folosirea acestui termen la adresa lor, dar aceea a fost o discriminare de fond şi nu de formă. În loc să schimbe fondul (adică comportamentul care a dus la discriminare) s-a încercat schimbarea formei (adică a denumirii) cu un cuvînt care creează cu uşurinţă confuzie pentru cei care nu ştiu diferenţa dintre rromi şi români. Această confuzie a ajuns să-i deranjeze pe unii, iar această pagină se datorează în parte acestui efect.

În ultimele luni însă s-a remarcat o migraţie de la termenul de rrom la ţigan. Hotnews, de exemplu, a început să prefere tot mai des termenul deja dedicat etniei (şi vechi de cîteva secole) în locul celui adus în proiectoarele mass-mediei acum cîteva decenii.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat la începutul acestei luni la Radio România Actualităţi că “Politic s-a făcut o mare greşeală, pe care o recunosc şi eu acum, cînd s-a schimbat denumirea din ţigan în rrom”, a declarat Traian Băsescu la RRA, precizînd şi că în acest moment cetăţenii europeni fac o confuzie între român şi rrom (sursa este aici). Declaraţia preşedintelui a fost adaptată momentului şi tendinţelor, iar cea de acum este o recunoaştere tardivă (nu doar din partea lui) a unei lipse de acţiune a românilor din ultimele două decenii.

Un alt aspect este că s-au trezit unii să propună o lege care să interzică termenul de rrom iar alţii să se alăture lor. Astfel, spammerul senator Iulian Urban s-a grăbit să se alăture demersului în acest sens al deputatului Adrian Gurzau. Rămîne de văzut în ce măsură vor reuşi să facă acest lucru şi, mai ales, în ce măsură o lege ar fi respectată. Dar, şi este un fapt dovedit din plin de-a lungul secolelor, oamenii se supun spiritului de turmă şi foarte mulţi se vor supune celui mai puternic.

Related External Links

Tiganilor din Cluj nu le place denumirea de rrom

Mai mulţi cetăţenii clujeni din această etnie cer ca numele să le fie transformat în “ţigan”. Locuitorii de pe strada Coastei din Cluj-Napoca, împreună cu Aurel Paşcu (foto), preşedintele Fundaţiei Roma-Umanitate şi vicepreşedinte al Partidei Romilor Pro Europa, încearcă să tragă un semnal de alarmă privind asocierea denumirii de “rom” cu cea de “român”.

“Noi spunem că suntem ţigani, nu romi. Ţigan înseamnă cultură, păstrarea tradiţiei, limba vorbită, obiceiuri. Dacă ţi-ai pierdut numele, ţi-ai pierdut totul. Am fost botezaţi «romi» după anii ‘90, iar naşii acestui cuvânt au fost Petre Roman şi Ion Iliescu. Nu ne convine acest nume şi nu am vrea să se facă o asociere între «romi» şi «români». Vrem să ni se conserveze tradiţiile şi numele. Am tras un semnal de alarmă la propunerea domnului deputat William Brânză (PDL Bucureşti)”, a declarat Paşcu.

Francisc Ludwig, liderul Partidei Romilor Pro Europa, susţine că reprezintă 10-15.000 de romi din Cluj-Napoca şi spune că aceştia preferă denumirea de ţigani.

“În comunitatea Coastei trăiesc în jur de 400-500 de romi. În municipiul Cluj-Napoca trăiesc 10-15.000 de romi, iar 80-90% nu vor îşi piardă denumirea de «ţigan». Din cauza denumirii de «rom» s-a spus că majoritatea faptelor romilor sunt făcute de români. Nu vrem să mai fim acuzaţi că ne folosim de cuvântul «rom» ca acoperire şi am prefera să ni se spună ţigani”, a declarat Ludwig.

Romii din comunitatea de pe strada Coastei din cartierul Mărăşti sunt preocupaţi de denumirea etniei lor. “Ni se spune «ţigani» de când e lumea. Nu suntem bine văzuţi şi, pentru că suntem minorităţi în România, ajungem să fim separaţi de restul oamenilor. Ar trebui să se lucreze şi la mentalitatea majoritarilor, să se înţeleagă că ţiganul e un simplu om”, consideră Ernesc Creta, de 60 de ani. El spune că romii din Bulgaria sau din Cehia susţin că provin din ţara noastră.

“Ţiganii din România sunt foarte rău văzuţi în străinătate. Ţiganii bulgari şi cehi spun că sunt din România ca să nu îşi facă de ruşine ţara lor”, a spus Creta. O femeie romă comenta situaţia: “Dacă suntem ţigani, de ce să ne simţim jigniţi?”. Csaba Ferenc Asztalos, preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, susţine că nu denumirea este importantă.

“Fiecare persoană poate fi apelată cum doreşte. Nu cred că acesta este cel mai arzător subiect pentru comunităţile rome. Din câte ştiu eu, mare parte a comunităţii rome doreşte să fie apelată cu cuvântul «rom»”, a declarat Asztalos.

Sursa: Ziua de Cluj, 23 august 2010.

Related External Links