Protv-ul şi reportajul din România paralelă: peste 30 de ani ţiganii pe care astăzi alegem să îi ignorăm vor trebui să ne plătească pensiile

Gigeii de la Pro TV (nu le pot spune reporteri pentru că le lipseşte coloana vertebrală pentru a fi aşa ceva) au apelat din nou la subiectul ţiganilor pentru a face o emisiune din seria România te iubesc.

Nu mă leg doar apelativul de “rom”, de cifrele foarte umflate cînd vine vorba de estimările minoritarilor de pe teritoriul României (cică s-au declarat doar vreo 600 de mii, dar s-ar apropia de cîteva milioane), dar Gigeii de la Pro tv consideră că peste cîteva decenii ţiganii vor ajunge să plătească pensiile românilor majoritari. Şi s-au găsit să ia ca reper o comunitate izolată de ţigani… deşi sînt o mulţime de astfel de comunităţi, inclusiv româneşti. Care plătesc impozite şi nu prea, la fel ca ţiganii.

O chestie cam discutabilă, o victimizare cam aiurea a unui grup aparţinînd unei minorităţi.

Ceva mai la deal, o casa de pamant fara acoperis, cladita din cateva lemne, pamant si resturi de geam spart. Tatal se chinuie afara sa carpeasca cu nasturi un geam care sta sa cada. Asa arata tot satul, aflat in inima Maramuresului, la cativa kilometri de Targul Lapus. Satul se numeste Ponorata Coroieni. 450 de oameni traiesc aici departe de lume, intr-o izolare totala, in conditii demne de alt mileniu.

Sunt tigani sau asa cum au aflat nu de multa vreme ca trebuie sa li se spuna, sunt romi. Aici functioneaza doua lumi: una a adultilor – care sunt obisnuit cu un stil de viata si una a copiilor, care mai poate fi salvata. Din pacate, oamenii mari le reteaza si copiilor sansele la evolutie si le traseaza inca de pe acum stilul de viata pe care l-au avut ei. Traiesc intr-o saracie totala si sunt incadrati de sociologi la categoria “romi vizibili”, oameni care ies in evidenta. Din pacate prin saracie, mizerie, analfabetism si izolare. Iar in acest stadiu sunt peste 600 de mii de romi in toata tara.

Cum arata viitorul: fara scoala, fara serviciu, cu copil inainte de 18 ani

Sursa este aici.

Scandal între ţiganii români şi negrii din Houston, SUA, de Crăciun

Am auzit cîte ceva la sfîrşitul anului trecut (şi un pic după aceea) despre scandalul acela, dar de-abia azi am apucat să urmăresc reportajul difuzat de americani: nişte ţigani români care locuiau într-un complex de apartamente din nordul Houstonului, The Pines at the northwest crossing, s-au luat la harţă cu nişte negri care le erau vecini. Tocmai în ziua de Crăciun a anului trecut.

Motivul declarat? O bicicletă furată de puradei, care a fost returnată proprietarului. Conform declaraţiilor, ţiganii ar fi luat tot ce-au apucat şi au sărit la bătaie. Doi ofiţeri de poliţie au fost trimişi la faţa locului, dar după ce au fost… mototoliţi bine au chemat întăriri.

Raţional ştiu că treaba e serioasă, împuţit de serioasă, dar urmărind reportajul n-am reuşit să mă abţin să nu rîd. N-am avut nevoie să-i aud pe ţigani vorbind româneşte ca să ştiu din ce ţară sînt, a fost suficient engleza a la Ion Iliescu care apare la un moment dat pentru a fi sigur de originea lor. Înregistrarea de pe youtube n-are decît30 de mii şi un pic de accesări, dar ar trebui să devină un viral: ca orice chestie care arată cîtă prostie pot avea unii oameni. Mă refer, evident, la toţi cei implicaţi în scandal: cît de “inteligeţi” trebuie să fie ţiganii ăia de s-au legat de nişte negri texani? Cred că toată lumea ştie deja că au “fitilul” cam scurt şi detonează repede.

Adevărul.ro şi reportajul “Le Point”: Cum se întoarce o familie de ţigani în Franţa

Adevărul.ro preia (tradus) reportajul Le Point despre cum se întoarce o familie de ţigani în Franţa. Nu mai este nevoie să menţionez despre expulzările masive ale ţiganilor de pe teritoriul francez înapoi în ţările de unde au plecat (România şi Bulgaria), este deja un subiect vechi şi arhicunoscut. La fel de cunoscute sînt reîntoarcerile ţiganilor în Hexagon.

Cotidianul Le Point a avut ca subiect de reportaj aceste reîntoarceri, au urmărit una dintre familile de ţigani din România care s-a întors pe Coasta de Azur.

“Franţa încă îi face să viseze. Decât să rămână în România, romii vor să plece din nou spre Franţa cu orice preţ”, scrie corespondentul din România al publicaţiei franceze. Nicu este cel care conduce maşina, un Peugeot Expert bleumarin, o marcă şi o culoare care vin la fix, pentru că sunt unele folosite chiar de jandarmeria franceză. E un detaliu important,mai ales că în acest oraş din România, Bărbuleşti (60 de km de Bucureşti), nu sunt puţini cei care călătoresc între Franţa şi România. Jumătate din cei 7.000 de ţigani din localitate fac acest drum. Drumul doar dus costă 100 de euro, iar în maşină sunt opt locuri.
În maşină se înghesuie pentru lungul drum către “dulcea Franţă” 10 ţigani. Printre ei, familia Duduveică. Părinţii şi cei doi copii au apucat să trăiască trei ani şi jumătate în Boulogne-sur-Mer (nord), dar tabăra lor a fost evacuată şi primii au trebuit să plece ţiganii din România, scrie “Le Point”. A fost dramă în familia Duduveică – cei doi copii “erau bine integraţi la şcoală şi învăţaseră franceza. Mama, Laura, avea promisiunea unui loc de mucnă la Crucea Roşie. Viorel, tatăl, cerşea, pentru a asigura supravieţuirea familiei”.

Continuarea este pe Adevărul.ro.

Reportajul BBC despre ţiganii cerşetori din Marea Britanie

Unul dintre subiectele zilei îi are ca ţ

Unul dintre subiectele preferate ale mass-mediei azi îi are ca ţintă pe ţiganii cerşetori din Marea Britanie şi interacţiunile lor cu reporterii britanici. Cei de la BBC au făcut public de curînd un reportaj despre cerşetorii de toate vîrstele din Anglia şi, aparent, i-au vizat în primul rînd pe ţiganii români. Am spus “aparent” pentru că nu cunosc tot materialul strîns şi care a fost logica filtrării lui pentru a scoate produsul final.

Reportajul în limba engleză este aici, n-am de gînd să-l reiau mai ales că mass-media românească s-a grăbit să comenteze din plin pe această temă. Dacă chiar vă interesează subiectul îl puteţi citi atît în engleză cît şi română. Astfel, cei de la Jurnalul Naţional s-au plîns de le şiroiau lacrimile în pumni că TOŢI cerşetorii filmaţi de BBC timp de UN AN pe străzile Londrei sînt „ţigani din România” (articolul e aici) de parcă ar fi singurii cerşetori din Londra. Hotnews se rezumă să povestească aici reportajul avînd ca titlul Reportaj BBC despre copiii tiganilor romani: “Viata secreta a copiilor cersetori din Marea Britanie”.

Că ţiganii cerşesc se ştie: o fac şi la noi, dar şi aiurea prin Europa. Inclusiv prin patria natală a Britanicilor. Se ştie că-şi folosesc copiii pentru asta, despre acest aspect s-au legat şi britanicii – li s-o fi părînd şocant şi s-au ultragiat suficient de mult încît să le urmărească obiceiurile vreme de aproape un an. Au aflat că unii copii cîştigau chiar şi 500 de lire sterline pe zi, ceea ce e o cifră de afaceri destul de bună pe timp de criză – chiar nu ştiu cum au primit britanicii această informaţie, dar nu cred că a fost prea plăcut. Asta e… Oricum, nu va schimba fundamental problema, probabil nici nu va avea vreo influenţă prea mare în viaţa ţiganilor: dacă vreme de decenii nu prea s-a făcut mare lucru pentru a rezolva problema integrării lor într-o civilizaţie de orice fel şi problema puradeilor trimişi la cerşit în loc de şcoală un amărît de reportaj nu va avea acest efect peste noapte.

Partea cea mai amuzantă a subiectului este, totuşi, alta: reporterii de la BBC au venit în România pentru a vedea cum trăiesc ţiganii care-şi trimit copiii la cerşit la ei în ţară. Articolul de pe Ştirile ProTV spune că

Englezii au ajuns si in Romania, la Huedin, unde familia Rostas are doua case – o vila luxoasa la strada si o casa mai mica. In fata primei locuinte era parcata aceeasi masina BMW X5.

De ce va puneti copiii sa cerseasca, daca aveti o gramada de bani?“, a sunat intrebarea reporterului britanic, insa nu a primit un raspuns, ci doar amenintari din partea Stelei Rostas.”

Hilar, nu? Dacă vă apucaţi să urmăriţi imaginile filmate probabil că mulţi dintre voi o să rîdeţi, eu cu siguranţă am făcut-o cînd le-am văzut difuzate la ProTv.

Se spune despre români că sîntem latini, dar sîntem mai mult balcanici decît latini. Ţiganii trăiesc pe aceste meleaguri de cîteva secole bune, mai întîi ca sclavi apoi ca oameni liberi, dar mulţi dintre ei fără căpătîi. Va mai trece multă apă pe Crişul Repede (ca să iau un reper apropiat mie) pînă cînd britanicii vor înţelege modul de gîndire aparent şocant al acestora. Pentru noi este o realitate incomodă, pentru ei este mult mai greu de digerat. Probabil că singurul lucru bun pe care-l va aduce reportajul ăsta va fi o mai bună înţelegere a gravităţii unei probleme care a fost trecută cu vedere mult prea mult – aproape două secole.

Napoca News & The Independent: Tensiunile din Ungaria referitoare la ţigani ameninta sa distruga tara

Napoca News a preluat/tradus aici un reportaj de-al publicaţiei britanice The Independent (împreună cu o mulţime de alte pagini care tratează ştirile la noi) care subliniază tensiunile din Ungaria între populatia majoritară şi minoritarii ţigani. Scuzaţi-le folosirea termenului de “rrom” în locul celui istorc de ţigan.

“In Ungaria, dintre toate tarile din lume – unde nu sunt chestiuni agravante referitoare la imigratie sau limba – tiganii, si felul in care societatea se poarta cu ei, pune cele mai grave potentiale probleme viitorului natiunii, scrie The Independent.

Britanicii vorbesc despre situatia din localitatea Gyongyonspata, unde a aparut o organizatie paramilitara ce patruleaza strazile locuite de rromi – Asociatia Garzii Civile pentru un Viitor Mai Bun, care intimideaza si de multe ori ii ataca pe minoritari. Aceasta organizatie e sustinuta de partidul parlamentar extremist Jobbik, cel care a obtinut un uimitor 17% la ultimele alegeri.

Tensiunile din Ungaria ajung de multe ori la extreme, fiind descrise cazuri in care rromii au fost ucisi de extremisti. Tehnica favorita a acestora e aruncarea de cockailuri Molotov in casele rromilor si impuscarea acestora cand ies din case in fuga.

Ca si in alte tari, multi dintre rromi traiesc fara sa munceasca, bazandu-se pe ajutoarele sociale, ceea ce nemultumeste o mare parte a populatiei.

O alta nemultumire la ordinea zilei, fata de rromi, e aceea ca ei fura frecvent, mai ales fructe si legume, in comunitatile mici.

Akos Balogh, un jurnalist din Budapesta, spune ca guvernul are trei ani la dispozitie sa rezolve problema rromilor sau risca un adevarat dezastru.

Jurnalul: Musafiri în şatră

Dacă mi-ar fi spus cineva zilele trecute, cînd am plecat spre satul prahovean Parepa, că mă prinde noaptea intr-o şatră de ţigani, in mijlocul cămpului, aş fi rîs. Eu?! La şatră?! Şi poate l-aş fi suspectat pe respectivul de cine ştie ce gînduri necurate, ba, mai mult, m-aş fi intrebat dacă nu cumva l-a atacat pneumonia ucigaşă sau s-a pricopsit cu vreo gripă aviară. Dacă ar fi adăugat şi că mă infrupt din borşul şatrei, in vreme ce afară cade potop de ploaie, mi-aş fi spus că ăla cu zisul nu mai scapă. A luat-o pe arătură… şi totuşi…

Sursa şi continuarea reportajului: Jurnalul.ro.

Related External Links

Adevărul: Nu există ţară pentru ţigani

Un reporter de la Adevărul susţine că a trăit într-o săptămînă toate umilinţele pe care le trăiesc ţiganii într-o viaţă: oamenii au rîs de el, l-au batjocorit copiii pe stradă şi oamenii mari la teatru, jandarmii au vrut să îl bage în dubă, patronii n-au vrut să îl angajeze şi l-au alungat.

Niciodată n-au fost ţiganii mai prezenţi în dezbaterea publică decât acum. 8.000 de ţigani români au fost expulzaţi anul acesta din Franţa. Ziarele au publicat reportaje din taberele de ţigani, apoi i-am văzut la televizor ieşind din Aeroportul Băneasa. Se vorbea despre integrarea lor prin programe sociale.

Descărcaţi din avion, ţiganii ar fi trebuit să înceapă o nouă viaţă. Aveau câte 300 de euro în buzunare şi toată deschiderea patriei-mamă. Ei ar fi urmat să îngroaşe rândurile clasei de mijloc, să-şi găsească slujbe, să se aşeze, să fie plătitori de taxe şi de impozite. Dar dintre cei 8.000, jumătate s-au întors deja în Franţa.

Ce şanse au ţiganii să fie acceptaţi în România? Am înţeles trăind o săptămână în straie de ţigan: pălărie, cămaşă ţipătoare, geacă de piele şi pantaloni de velură. Am lăsat mustaţa, frumos. Pielea neagră, poate prea neagră, o am de la Dumnezeu. Acest articol nu e despre cât de înapoiaţi sunt ţiganii, nu e cu statistici. Nu e nici cu păreri de la sociologi şi psihologi. E negru pe alb. Trăit şi văzut.

Am pornit din Piaţa Universităţii, kilometrul zero al democraţiei româneşti. Mi-a fost teribil de ruşine. Erau studenţi care într-o hăhăială la beţie râdeau de mine şi-mi strigau acele cuvinte arhicunoscute din ţigăneşte: “mucles” “bahtalo” “sokeres”. Un om blond şi înalt m-a fotografiat. Apoi a pozat peturile de pe trotuar, câinii şi cerşetorii. În calculatorul lui din Scandinavia, poza cu mine va ajunge, pesemne, în fişierul “Bucharest garbage” (n.r. – gunoiul din Bucureşti). Mai pe seară am văzut piesa “Toţi fiii mei”, la Teatrul Naţional.

Sursa, continuarea şi imaginile aici.

Related External Links

Ţigan de 13 ani căsătorit cu o colegă de şcoală

Fluturaş are 13 ani, şi-a luat de nevastă o colegă de şcoală, pe Prinţesa de 12 ani, că aşa e tradiţia la şigani. Responsabilităţile şcolare au fost lăsate baltă şi înlocuite cu cele de soţ şi soţie.

Înregistrarea este un reportaj Realitatea.net.

Related External Links

Adevărul: Ţiganii sînt buni doar dacă sînt departe

Conform articolului din Adevărul de aici, unii români susţin că ţiganii sînt buni doar dacă sînt departe. Pentru unii dintre românii expresia aia este felul lor de a fi, dar adevărul este că a fost folosită din plin, uneori poate exagerat, în ultimii ani.

Nu este nimic nou dacă se spune că tema ţiganilor expulzaţi din Franţa stîrneşte în continuare interesul străinilor. Adevărul a preluat un reportaj realizat de cotidianul spaniol ABC în mijlocul comunităţilor de ţigani din România. Motivul acelui reportaj a fost de a “afla cum trăiesc aceştia şi ce anume îi împinge la ei în ţară să ia calea Occidentului”.

“O vizită în mizerabilele ghetouri în care trăiesc ţiganii în România explică de ce fug aceştia în Europa”, scrie cotidianul spaniol, care întreprinde o vizită în Ferentari şi în satul Calvini din Buzău, localitate de baştină a multora dintre ţiganii expulzaţi din Franţa.

“Cum dai colţul, deasupra unui clădiri devastate, cineva a vopsit nişte cuvinte obscene: «Românii să-mi…». Cartierul Ferentari este, aşa cum recunoaşte Secretarul de Stat pentru problemele romilor, Valentin Mocanu, «exemplu de cum nu ar fi trebuit să se procedeze niciodată». Un ghetou de ciment cu un labirint de blocuri de apartamente, în care dictatura comunistă a obligat ţiganii care vagabondau prin Capitală să se stabilească. Acum este cel mai periculos şi mai insalubru loc din Bucureşti. Când taximetristul află unde vrea străinul să meargă, nu îşi reţine uimirea: Pentru ce vrea să meargă în Ferentari dacă nu pentru a cumpăra droguri? În acest timp se face înţeles cu degetul pe antebraţ, simulând injecţia. «Unde sunt ţigani, sunt şi probleme», conchide taximetristul.”

“«Ţiganii sunt buni doar dacă sunt departe», spun românii”

“În România, opiniile despre expulzarea ţiganilor din Franţa se împart în două: cei care cred că Sarkozy a procedat corect, «pentru că asta meritau», şi cei care îi reproşează deportările ţiganilor, care au avut ca rezultat întoarcerea acestora în România. «Ţiganii sunt cu atât mai buni cu cât sunt mai departe», spun românii.

Pentru majoritatea românilor nu există nuanţe de «politic corect». Nimeni nu-i vrea pe ţigani. Nici aproape, nici departe. De aceea, expulzaţii din Franţa se pregătesc de plecarea în Spania sau în altă parte unde să-şi câştige viaţa, atât de dificil este pentru ei în ţara lor de origine”

Related External Links

Reportaj Adevărul într-o tabără de ţigani: “Frate, frate, dar cerşeala e pe bani”

Ţiganii români de lângă Madrid spun că nu-i vor primi în taberele lor improvizate pe cei expulzaţi din Franţa de teamă să nu-i fure. Tendinţa generală este de a-i prezenta pe ţiganii din Spania şi condiţiile mizere în care trăiesc, cerşind şi furînd în oraşele spaniole.

„Nu ne filmaţi. Acum am venit de la cerşit. Am dat toţi banii pe care i-am adunat pe mâncare la copii”, strigă ţiganii care intră în tabăra de la periferia Madridului, nu departe de Aeroportul Barajas.

Câteva cartoane, o rulotă sau chiar un autobuz au devenit casă pentru rromii plecaţi de două luni, doi ani, ba chiar şi zece din România spre Spania.

În locuinţele improvizate pe maidan e curăţenie, ba găseşti şi aparatură electronică de ultimă generaţie. Ţigăncile, cu lanţuri de aur la gât, gătesc şi îşi îngrijesc puzderia de copii.

Sursa şi continuare cu cîteva exemple: Adevărul de Spania.

Related External Links

France24: Cum se întorc în Franţa ţiganii expulzaţi de Sarkozy

Curăţarea teritoriul francez de imigranţii români şi bulgari de etnie romă se dovedeşte ineficientă. Peste jumătate din cei 8.000 de ţigani repatriaţi în România au părăsit deja ţara noastră pentru a revenit în Franţa, tară care a devenit noul “El Dorado” al nomazilor, relatează postul de televiziune France24, într-un reporaj transmis vineri.

Reportajul jurnaliştilor francezi prezintă cazul Laurei Duduveica, din satul Bărbuleşti, expulzată împreună cu soţul şi cei doi copii din Boulogne-sur-Mer, în nordul Franţei.

“Mă simţeam bine în Franţa. În România am un sentiment de inferioritate”

În cei trei ani petrecuţi pe teritoriul francez, Laura şi soţul ei s-au acomodat condiţiilor de trai care le conveneau, deşi erau departe de a fi mulţumitoare. Românca recunoaşte că trăiau din cerşit, activitate la care participa doar ea înpreună cu soţul. În schimb, copiii lor, Romeo şi Adrian, mergeau la şcoală şi erau perfect integraţi. “Mă simţeam bine în Franţa. În România am un sentiment de inferioritate, nu mă gândesc decât cum să plec mai repede în Franţa”, povesteşte ea.

Articolul de pe Adevărul.it spune aici că peste 50% dintre ţiganii expulzaţi de către francezi de întorc înapoi în Franţa şi că hexagonul a devenit pentru ei un nou El Dorado. Sursa lui este France24 şi se găseşte aici.

Related External Links

Reportaj hotnews: ţiganii români din Spania

Romania are in Spania un “contingent” de peste 50 000 de tigani. Dupa scandalul expulzarilor din Franta in Spania, presa iberica a revigorat tema tiganilor romani cu o noua teza: un nou val de romi care vin din Franta. HotNews.ro a stat cateva ore printre tiganii romani dintr-o tabara ilegala din Madrid. Cat de integrati sunt ei, cum isi castiga traiul, cat de intemeiate sunt temerile presei spaniole, cum se raporteaza ei la expulzarile din Franta?

Octombrie 2010 Madrid. Pe postul de televiziune Telecinco se difuzeaza un reportaj despre tiganii romani. “Mizerie incredibila. Sobolani si o infectie inimaginabila in centrul Madridului. Asta ne-au adus tiganii romani. Ei nu se adapteaza, sunt expulzatii Europei. Fura si jefuiesc lumea”, asa isi incepe reportajul realizatoarea emisiunii Diario De. 40 de minute in care se vorbeste despre tiganii romani si problemele pe care le fac in Spania. Una din tezele reportajului era si aceea ca tiganii romani expulzati din Franta vor merge in Spania. Vezi aici reportajul televiziunii spaniole. In Spania traiesc 775 000 de tigani dintre care estimarile neoficiale spun ca peste 50 000 sunt tigani romani.

Sursa şi continuarea sînt aici.

Related External Links

Ţigan bogat, ţigan sărac

Plimbatul asta de colo-colo, de la Paris la Bucuresti, de la Timisoara la Toulouse, de pe Dimbovita pe Sena, de la Marea Neagra la Marea Mediterana, nu e privit cu ochi buni nici in palatul tiganesc, nici in cel mai umil bordei. Confratii repatriatilor nu se bucura ca le vin “rudele” din strainatate. Si nu ca ar pune o gura in plus la masa, ci pentru ca pur si simplu stiu cat de grea e viata in Romania.

Reportaj Observator @ Antena 1 despre ţiganii din Craiova. Sursa este aici.

Related External Links

Reportaj Realitatea: istoria rasei ţigăneşti

Se spune despre numai două metode de studiu a istoriei ţiganilor: metoda lingvisticii comparate şi antropologia fizică.

Related External Links

Şcoala cu cei mai mulţi elevi ţigani din Europa

Un reportaj de anul trecut al ziarului Adevărul prezintă aici şcoala cu cei mai mulţi elevi ţigani din Europa. Este vorba de Şcoala Generală 13, din cartierul Faţa Luncii, Craiova, care anul trecut avea 700 de elevi, 99% fiind ţigani.

Un paragraf din articol mi-a atras atenţia şi în consider foarte valabil. Este unul dintre lucrurile pe care ar trebui să se pună accentul cînd vine vorba de ţigani (dar nu numai).

Lipsa de educaţie porneşte de la părinţi, este de părere Romeo Tiberiade. Dar, stînd de vorbă cu aceştia, i-a făcut să înţeleagă că şansele de a avea o viaţă împlinită sînt mult mai mari dacă au acces la educaţie.

Articolul mai conţine şi cîte date despre activitatea şcolii:

„Şcoala numărul 13 este probabil şcoala cu cei mai mulţi ţigani din Europa. Sînt înscrişi la grădiniţă vreo 60 de copii, iar cursurile claselor I-VIII sînt frecventate de aproape 700, plus cei 100 de la şansa a doua“, a declarat Romeo Tiberiade. Mariana Becherescu este directoarea şcolii de aproape 3 ani şi spune că nu ar pleca de aici. „Elevii de aici sunt ca la orice şcoală: unii mai cuminţi, alţii mai aleargă. Unii învaţă mai bine şi merg la concursuri interşcolare, alţii nu prea învaţă. Eu le cunosc şi familiile şi ne înţelegem bine”, spune directoarea şcolii unde învaţă cei mai mulţi ţigani din ţară. Mariana Becherescu mai spune că numai jumătate dintre cei care termină opt clase merg mai departe la liceu. „Cam 50 la sută dintre elevi, după ce termină clasa a VIII-a abandonează şcoala. Unii pleacă în străinătate, alţii se angajează”, mai spune directoarea şcolii.

270 de studenţi „produşi” de Generală 13

Totuşi, de la Generală 13 sunt elevi ţigani care merg apoi şi la facultate. Şcoala a dat până acum 270 de studenţi.

Articolul complet se afla aici.

Related External Links

Reportaj Adevărul: Logodite la 9 ani, măritate la 13 ani

Adevărul.ro prezintă sub forma unui reportaj un caz practic al obiceiurilor ţiganilor de a-şi căsători copii de la vîrste fragede. Nu este o căsătorie recunoscută de către statul român pentru că mirii nu au vîrsta legală pentru aşa ceva, dar conform obiceiurilor ţigăneşti este veritabilă.

În fiecare dintre cele 50 de familii de ţigani din Brînceni există cel puţin o minoră căsătorită. Tradiţia pe care n-o schimbă nici o autoritate de stat spune că fetele în vîrstă de 9 ani sînt logodite cu băieţi de aceeaşi vîrstă, iar pînă la 13 ani sînt deja măritate.

Nici unul dintre copiii familiilor din satul Brînceni nu merge la şcoală, pentru că, după datina ţigănească, alta e menirea lor pe lume. Fetiţele sînt destinate măritişului şi procreării, iar băieţii sînt cei care trebuie să se descurce pentru a-şi întreţine familiile formate la vîrsta adolescenţei.

„Asta e datina la noi din moşi, strămoşi. Aşa am pomenit: fetele se mărită de tinere şi fac copii sănătoşi”, a spus ieri, pentru „Adevărul”, Mihai Mielu, bulibaşa din Brînceni.

Căsătoriile sînt antamate de părinţi, într-o primă fază prin logodnă, apoi printr-o nuntă, fără popas la starea civilă.

Iar Protecţia Copilului este practic depăşită de situaţie. Tot ce pot ei să facă este să urmărească dacă mamele minore şi copiii lor sînt bine îngrijiţi.

Articolul se poate citi cu detaliile de rigoare aici.

Related External Links