Istorie alternativă: Traian Băsescu şi Victor Ponta cer reluarea recensămîntului: vor să se declare ţigani

La nici două luni de la recensămîntul 2011, Traian Băsescu şi Victor Ponta cer reluarea lui. Conferinţa de presă de astăzi la care au fost prezenţi cei doi oameni politici a şocat întreaga mass-media, ţinînd cont duşmănia declarată a celor doi, şi are şanse să şocheze întreaga societate românească sau chiar europeană.

Dimineaţa asta a început tare, cu conferinţa de presă a lui Victor Ponta şi a PSD-ului foarte porniţi împotriva actualului preşedinte pe care vor să-l dea jos înainte de terminarea actualului mandat. Însă asta nu e deloc o noutate, dacă anul viitor ar veni sfîrşitul lumii aşa cum tot prezic unii, mulţi dintre oamenii polticii ar muri agăţaţi de gîturile duşmanilor lor, într-o viermuială de corpuri neidentificabile. În dimineaţa asta totul a decurs conform programului stabilit demult, dar la un moment dat Traian Băsescu şi-a făcut apariţia alături de Ponta, luîndu-l acesta prin surprindere. PSD-iştii s-au agitat cîteva minute bune, neliniştiţi de sosirea neaşteptată. Preşedintele era însoţit de SPP şi de cîţiva bulibaşe plini cu aur, alături de cîteva pirande şi o mulţime de puradei, aşa că sala a devenit dintr-o dată neîncăpătoare. Se spune că autoproclamatul rege Cioabă ar fi trebuit să ajungă şi el la conferinţă, unele voci spun că era şi el pe acolo, dar nu a fost surprins de camerele de filmat.

După ce surprinderea iniţială a trecut Traian Băsescu l-a asigurat pe Victor Ponta că nu a venit să se certe cu el şi întregul PSD în direct, deşi ar fi meritat să fie traşi de urechi pentru nesimţirea de care dau dovadă în faţa oamenilor mari ai ţării. Ponta a vrut să protesteze, dar Băsescu l-a oprit şi a spus că are nevoie de susţinerea opoziţie pentru a cere reluarea recensămîntului de acum cîteva luni. El a spus că ţiganii nu au fost motivaţi suficient să îşi declare naţionalitatea şi este gata să se declare ţigan ca să-i convingă să intre în legalitate şi să-i acorde suport politic.

Victor Ponta a amuţit aproape două minute, la fel şi restul PSD-ului. Cîteva şoapte s-au ridicat de undeva din spate, iar preşedintele celui mai activ partid de opoziţie a precizat că este gata să pună un pic deoparte duşmănia dintre el şi Băsescu pentru a susţine acest proiect. De asemenea, Victor Ponta a precizat că este gata să se declare român de origine ţigănească pentru a dobîndi nişte voturi în plus.

Aşteptăm reacţia societăţii civile referitor la cei doi. Vreţi reluarea recensămîntului sau nu? Le-aţi acorda voturi celor doi potenţiali ţigani?

 

 

Sursa aici.

Related External Links

eMaramures: etnii ciudate – Daci liberi, latini, ardeleni, pletosi si tigani de matase inregistrati pina acum la recensamintul din Baia Mare

Dincolo de scandalul pe care l-a generat recensămîntul din acest an pe tema CNP-ului şi a datelor personale, dar şi din cauza bîlbelor autorităţilor, se pare că el rezervă surprize de tot felul autorităţilor din nordul ţării. Astfel eMaramureş consemnază aici că:

Cat cepele le-au fost ochii catorva recenzori din Baia Mare care au avut de inregistrat in scripte pletosi, geambasi, daci liberi, rudari ori tigani de matase, cum s-au declarat unele dintre persoanele la care au facut recensamantul.

Imaginatia baimarenilor s-a dovedit mai mult decat bogata si a intrecut asteptarile specialistilor, care au fost obisnuiti de la celelalte recensaminte sa constate ca Maramuresul este populat de etnii dintre cele mai ciudate, despre care nici cei mai experimentati antropologi nu au cunostinta.

“Sunt conationali care nu vor sa se declare romani, spunand ca ei sunt daci liberi, latini sau ardeleni. Noi le consemnam ca atare. Recenzorul este obligat sa scrie exact ce i se spune, pentru ca la sfarsit trebuie sa ii dea formularul si omul sa il semneze”, a declarat directorul Directiei de Statistica Maramures, Vasile Pop.

Ţiganii au fost îndemnaţi în repetate rînduri în ultimul timp să-şi declare etnia dar, aparent, autorităţile nu prea s-au informat din timp despre ce anume înţeleg ţiganii prin etnie: denumirea “etniei” derivă din meseria pe care o fac şi din obiceiurile cotidiene (din felul lor de a fi).

Ţiganii şi speculaţiile referitoare la numărul lor real cu ocazia recensămîntului 2011

Speculaţiile despre numărul real al ţiganilor din România nu sînt deloc noi, dar subiectul a fost adus în actualitate cu ocazia recensămîntului care se derulează aceste zile la nivel naţional (20-31 octombrie 2011).

Statisticile oficiale spun că în România trăiesc oficial 535.250 de cetăţeni ţigani, sau cel puţin atîţia s-au declarat la ultimul recensămînt din 2002. Nimeni nu ştie încă care este numărul real al acestora pentru că mulţi nu s-au declarat ca făcînd parte din această etnie şi, mai ales, mulţi alţii au ales să nu-şi înregistreze copiii – şi, de aceea, nu au certificat de naştere sau carte de identitate pentru a fi integraţi cu adevărat în societate. Unele organizaţii nonguvernamentale estimează că ţiganii din România sînt undeva pe la 2, 5 milioane (sau chiar peste acest număr).

N-am spus degeaba “speculaţii”: se ştie cu siguranţă că o parte dintre ţigani preferă să nu îşi declare etnia sau să declare români ori unguri (motivele lor sînt foarte diverse, printre altele se pomeneşte de teamă, ruşine, conotaţie peiorativă a denumirii, înţelegerea faptului că fac parte dintr-o comunitate mai mare – cea în care s-au integrat, provenienţa din familii mixte etc), iar date clare despre această categorie de minoritari camuflaţi nu există şi, foarte probabil, nu vor fi cuantificate prea curînd (sau poate niciodată). În lipsa unor date statistice reale orice presupunere (făcută cu cap de cei care cunosc etnia şi tendinţele acesteia sau făcută aiurea, aşa, din burtă) se numeşte “speculaţie”.

Sînt unii care-i îndeamnă pe ţigani să se identifice ca atare (oricare ar fi denumirea pe care o folosesc pentru etnie) dar, hai să fim serioşi: cîţi dintre ei vor asculta de respectivele îndemnuri? 10%? 20%? Poate 25%? Toată lumea face ce-i convine şi, de obicei, pune pe primul plan interesul personal… Atîta vreme cît ţiganii nu vor vedea că prin declararea etniei din care fac parte nu au un cîştig cît se poate de clar şi de evident vor ezita să facă acest lucru.

Pînă atunci însă fiecare caută să se folosească de lipsa de informaţii pentru a ieşi în faţă cu acele idei (speculaţii) care-i convin lui cel mai mult, care îi vor ajuta scopului individual imediat sau de lungă durată. Ţiganii vor continua să reprezente un subiect la modă încă multă vreme de acum înainte, iar integrarea lor în societatea este şi va rămîne o adevărată provocare. Fie că ne place sau nu, prin încercările continue de a schimba denumirea multiseculară a etniei cu cea mai recentă de “rromi” ţiganii s-au făcut auziţi. Prin ceea ce fac în afara ţării (cele mai cunoscute fapte sînt în continuare furturile, înşelătoriile şi cerşetoria) au internaţionalizat problemele pe care noi, ca români, le avem cu ei de aproape două secole.

Dacă vă înteresează cîteva dintre aceste speculaţii, Gîndul.ro a publicat aici cîteva dintre ele:

În aceste condiţii, numărul neoficial al persoanelor de etnie romă din România variază de la un fabulos 3 milioane (Banca Mondială) la un “mult mai verosimil 1,5 milioane” (Comisia Europeană), după cum aminteşte profesorul Ciprian Necula, liderul campaniei de comunicare SPER (Stop Prejudecăţilor despre Etnia Rromilor).

De un număr apropiat vorbeşte şi şeful catedrei de Sociologie de la Universitatea Bucureşti, profesorul Marian Preda, care a realizat un studiu pe temă în anul 1998. “Atunci vorbeam de o populaţie în jurul a 1,5 milioane heteroidentificaţi – adică vazuţi ca atare de ceilalţi – şi de un milion autoidentificaţi în diverse studii şi sondaje, dar nu şi în cadrul unui recensământ oficial. În timp, a existat o creştere a populaţiei, dar nu foarte spectaculoasă” mai spune Preda.

Senatorul Mădălin Voicu, arată că, potrivit datelor pe care le deţine din surse oficiale ale MI şi UE, etnia romă se înscrie astăzi “pe o plajă între 700.000 la 1,3 milioane de persoane, numai în România, fără migraţie, categorie care numără şi ea aproximativ 700.000″. În consecinţă, spune Voicu, numărul romilor din ţara noastră se ridică undeva la 2 milioane, un milion în ţară şi un alt milion, mobil, care pleacă pentru diverse perioade de timp din ţară.

Din punct de vedere personal pot spune că aştept cu curiozitate rezultatele finale ale recensămîntului 2011. Nu cred că numărul ţiganilor declaraţi ca atare va exploda brusc, ca şi cum ar fi avut dintr-o dată o criză de conştiinţă şi de naţionalitate, probabil ca creşte considerabil dar nu foarte mult.