Tribunalul Cluj a decis ca 200 de ţigani să fie despăgubiţi cu 400.000 de euro de municipalitatea Cluj-Napoca

În luna decembrie 2010, 300 de persoane au fost evacuate din locuinţele in care stăteau pe strada Coastei din Cluj-Napoca. Primăria municipiului a susţinut prin reprezentanţii ei că la începutul anilor 2000 pe strada Coastei locuiau 18 familii în 4 imobile cu chirie însă contractele cu municipalitatea au încetat în anul 2004. Din cauza acestui lucru, dar şi a degradărilor clădirilor (au fost considerate ca fiind improprii pentru locuire) şi a construirii de amenajări improvizate în jurul lor, cele 300 de persoane au fost evacuate. Procesul împotriva primăriei a fost intentat de organizaţia European Roma Rights care i-a reprezentat pe ţigani în demersul făcut în instanţa judecătorească.

Sentinţa a fost în favoarea lor: o decizie a magistraţilor de la Tribunalul Cluj obligă muncipalitatea din Cluj-Napoca să despăgubească 200 de romi, individual, cu suma de 2.000 de euro. Potrivit unui comunicat de presa publicat marti, instanta Tribunalului Cluj constata nelegalitatea Dispozitiei 6397/16.12.2010 a Primarului Municipiului Cluj-Napoca. La acel moment, in decembrie 2010, primar al municipiului Cluj-Napoca era Sorin Apostu. De asemenea, decizia Curtii de Apel obliga paratii ca, pe langa plata celor 2.000 de euro de persoana, ceea ce ar insemna un total de 400.000 de euro, sa puna la dispozitia reclamantilor locuinte care sa respecte conditiile minimale stipulate in Anexa 1 a Legii nr.114/1996. Decizia tribunalului Cluj a fost data in 30 decembrie 2013, cu drept de recurs in termen de 5 zile. Potrivit reprezentantilor Primariei Cluj-Napoca, decizia va fi atacata cu recurs dupa ce vor primi motivarea instantei.

Sursa este hotnews, aici puteţi afla informaţii suplimentare.

Related External Links

Adevărul: Ţiganii români, o rasă nomadă căreia îi place să mănînce din gunoaie

Oricît de neplăcută este opinia următoare şi efectele ei, ea este un exemplu al modului în care sînt percepuţi ţiganii.

Definiţia îi aparţine unui consilier local din Motril (Granada), care a declanşat o nouă polemică vizavi de problema taberelor ilegale ale ţiganilor români din zonă.

“Ţiganii români sunt o rasă nomadă, careia îi place să trăiască în colibe înconjurate de câini, făcând foc şi hrănindu-se din gunoaie”. Aşa i-a descris pe romi Antonio Escamez, consilier local al Primăriei din Motril (Granada). Declaraţia consilierului a fost făcută în plenul Consiliului Local, în 29 octombrie, motiv pentru asociaţiile Motril Acoge, APDHA şi Anaquerando să le taxeze ca “rasiste şi xenofobe”.

Problema a apărut când primii ţigani români au început să apară la marginea oraşului, unde au ridicat deja celebrele tabere ilegale, care au împânzit Spania şi Franţa, ducând la celebra decizie a Guvernului Sarkozy de a le demola şi a-i expulza pe ocupanţii acestora înapoi în România. Mai întâi, locuitorii cartierului Los Alamos, din Motril, lângă care au răsărit colibele, au făcut diverse plângeri la Primăria din localitate. “Nu putem concepe astfel de comportamente şi mod de viaţă în secolul XXI”, s-au plâns aceştia, citaţi de Ideal.

“Sunt incriminaţi doar ţiganii români, deşi în tabere trăiesc şi spanioli sau marocani”

Primăria, proprietara terenurilor pe care s-au ridicat taberele ilegale ale ţiganilor, a aprobat  în plen începerea procedurilor administrative de demolare a acestora. Decizia a stârnit, însă, protestele asociaţiilor amintite, care au trimis o scrisoare Primarului localităţii. “Prin hotărârea luată, situaţia de excluziune a familiilor afectate nu va face decât să se înrăutăţească, deoarece măsura de evacuare nu include acţiuni sociale de reintegrare în paralel”, au scris Motril Acoge, APDHA şi Anaquerando în misiva trimisă autorităţilor.

Aceste asociaţii au condamnat şi cuvintele consilierului Antonio Escamez şi, totodată, au acuzat autorităţilor că realizează “o etnificare a situaţiei cu consecinţe de stigmatizare alarmante, identificând doar populaţia de ţigani români ca ocupantă a acestor tabere, când acolo există şi persoane provenind din Maroc sau chiar Spania”.

Asociaţiile îi cer lui Carlos Rojas, primarul din Motril, o acţiune transparentă, conformă legilor în vigoare, coordonată de mai multe administraţii şi solicită colaborarea organizaţiilor sociale, pentru a se garanta drepturile persoanelor care locuiesc în acele tabere. “Problema nu se va rezolva prin evacuare, căci astfel aceştia se vor muta doar într-un alt loc”. Pe de altă parte, respectivele organizaţii au declarat că denunţurile de “insecuritate în cartier”, făcute de locuitorii din Los Alamos nu au nici un fundament, deoarece nu s-au concretizat aşa zisele “ameninţări” în niciun moment.

Sursa: Adevărul.es.

Related External Links

Adevărul: Ţiganii cu palate din comuna Covăsânț vor ajutor la încălzire

Adevărul ne aduce la cunoştinţă că zeci de ţigani din judeţul Arad s-au înscris pe lista de la primărie ca să primească subvenţii pentru lemne după ce şi-au construit adevărate palate cu încăperi mari şi greu de încălzit.

Zeci rromi din comuna Covăsânţ s-au înscris pe lista de la primărie ca să primească subvenţii pentru  lemne. Chiar dacă în case au confort de cinci stele, ţiganii nu au niciun venit legal înregistrat, aşa că au tot dreptul să ceară ajutor de la stat. „Nu am niciun venit, iacă nu am făcut încă focul, că palatul ăsta l-am ridicat de generaţii, dar acum nu mai avem bani”, a mărturisit Garofiţa Iosana Gruia.

Aproape 170 de cereri

De o săptămână, de când Primăria din comuna Covăsânţ  înregistrează cererile pentru subvenţia la căldură, 164 de săteni au solicitat lemne. Printre ei şi rromii care şi-au înălţat palate.

„Deşi au palate, ei nu figurează ca ar avea venit, deci, legal, au dreptul la subvenţii  pentru căldură. Rudele muncesc în  străinătate şi vin cu bani. Nu se ştie de unde, că venitul nu e  declarat. La noi în comună, o astfel de vilă s-a ridicat în patru luni”, a declarat Traian Balint, primarul comunei Covăsânţ. Cu plasme, mobilă masivă şi sobe impozante, rromii din Covăsânţ  îşi cer drepturile. Chiar dacă au palate şi limuzine în curte, ei nu lucrează şi, prin urmare, pot solicita ajutor de la stat. Conform legii, ţiganii pot primi cel mult 270 de lei pentru lemnele necesare lunilor de iarnă.

Reguli pentru ajutoare

„Nu am încălzit nicio cameră că nu avem cu ce. Casa asta are numai patru camere şi eu stau singură aici numai într-o cameră. Normal că mi-am depus cerere”, a spus Iuliana Covaci, proprietara unui palat.
Condiţia care trebuie îndeplinită pentru primirea subvenţiei pentru căldură este ca venitul pe membru de familie să nu depăşească 615 lei, un venit pe care mai  toţi proprietarii palatelor ţigăneşti nu îl au în acte.
Drept urmare, primăria  e bună de plată pentru iarna aceasta.

Sursa: Adevărul.ro.

Related External Links

Graiul Sălajului: Cum au rămas ţiganii din Zalău fără case

Comunitatea de ţigani din Zalău a dat cu piciorul şansei de a li se construi gratuit apartamente.

Ioan Budai Deleanu in a sa epopee le prevestea ţiganilor o ţară cu rauri de lapte şi munţi de mămăligă. Mai pragmatic, Guvernul Romaniei, la iniţiativa Agenţiei Naţionale pentru Romi, a lansat proiectul pilot pentru construirea de locuinţe sociale. Şi nu orice fel de locuinţe sociale, ci unele spaţioase, cu parchet şi geamuri termopan. Dacă in alte localităţi ale judeţului, ca de pildă in Boghiş, terenul pentru construirea locuinţelpr sociale a fost cumpărat, la nivel de municipiu primăria a oferit fără nici o răscumpărare terenul.

Primăria a inţeles problemele ţiganilor

Primarul Radu Căpil-naşiu a manifestat inţelegere faţă de situaţia ţiganilor care işi duceau traiul in spaţii precare şi a celor care locuiau in căminul de nefamilişti ai fostului TCI. Aşa că s-a bucurat cand a primit vestea proiectului şi fără prea multă harţogărie a pus la dispoziţie o suprafaţă de teren situată in zona fermelor societăţilor comerciale, in spate la Registul Auto Roman, vecin cu locul numit ^Intre Văi^, atat de ravnit de zălăuani. Zona este intr-o continuă dezvoltare. Aici locuiesc familii de romani, dar şi familii de ţigani in 15 căsuţe de camping şi in spaţii amenajate in fosta fermă a IAIFO. Totodată, primarul Căpilnaşiu s-a angajat să prelungească traseul mijloacelor de transport urban, special pentru cei ce vor locui aici.

Sursa şi continuarea sînt aici.

Related External Links