Frontpress despre Costeşti, ţigani, România: Eşecul total al statului de drept şi al legii

Tot la categoria opinii am adăugat şi fragmentul de mai jos dintr-un articol mai lung publicat pe Frontpress, are în vedere evenimentele de săptămîna trecută din Costeşti.

Cel mai recent episod care demonstreaza ca Romania nu are ce sa caute in Schengen este pus in scena de recentul dezmat terminat cu taieri cu sabia la care s-au dedat tiganii la Costesti. Acest punct de vedere exprimat de mine sper sa fie preluat si discutat in presa germana si olandeza. Romania este prizoniera faradelegii, a lipsei respectului fata de lege si pana ce Justitia nu isi va impune dictatura nemiloasa este imperios necesar ca drumul Romaniei catre Europa civilizata sa fie barat de urgenta pana ce asemenea manifestari ale infractorilor nu vor fi eradicate de oamenii legii.

Ce s-a intamplat la Costesti? Anual, de 8 septembrie, tiganii se aduna acolo si sarbatoresc ceva.Ocazie cu care isi ETALEAZA [sa citez din iubitorii de discriminati de la ProTv] averile: lanturi de aur, Ferrari, Lamborghini, banalele Mertzuri 600, etc. Pe dealul ala se aduna in fiecare an, ceea ce orice POLITIST, PROCUROR SAU JUDECATOR din Germania isi doreste sa vada: toata floarea cea vestita a infractionalitatii, pentru ca in proportie de 95% acolo sunt evazionisti si alt soiul de indivizi cautati de lege, dati in urmarire, etc.
In Germania, pe 8 septembrie 2012 la orele 7 dimineata acolo ar fi venit 30 de dube cu forte speciale, politisti de ancheta, procurori si sute de infractori ar fi fost imediat dusi in arest.

Articolul este mai lung, îl puteţi găsi aici. Dacă-l citiţi în întregime veţi găsi o părere destul de pertinentă, deşi limbajul nu este tocmai unul moderat.

Taraboste: De ce rrom şi nu ŢIGAN?

Nu fac decît să menţionez opinia cuiva care ridică cîteva semne de întrebare foarte pertinente despre folosirea termenului de rrom în detrimentul celui istoric de ţigan.

M-a bulversat si socat de la bun inceput schimbarea denumirii istorice si general valabila in intreaga lume din tigan in rrom care s-a produs in limba romana imediat dupa caderea regimului comunist. Asta nu a facut si face decat sa genereze confuzii, dubii, asocieri negative intre faptele si felul de a fi dintotdeauna al tiganilor si noi, romanii. Iar acest lucru s-a vazut din plin dupa integrarea in UE, cand tiganii au fost liberi sa se miste in tarile europene ca pestele-n apa.

Deja in toata Europa, majoritatea populatiei considera ca rromii sunt romani, ca Romania este patria rromilor, desi la noi traiesc doar cca 10% din totalul tiganilor din Europa estimat la peste 12 milioane. De ce nu se revine la denumirea corecta a etniei, tigani, macar acum in ceasul al doisprezecelea, dupa ce o lumea intreaga ne catalogheaza drept tigani. Asta in timp ce in Bulgaria exista peste 700,000 de tigani, care au urmat aceeasi cale spre Europa ca si tiganii din Romania, facand aceleasi fapte reprobabile… dar bulgarii nu sunt etichetati tigani… romanii sunt …

Adică nimic nou, nu? Cel puţin pînă aici… e vorba de lucruri cunoscute şi răscunoscute. Oricare v-ar fi “afilierea” (în sensul termenului folosit pentru descrierea etniei), nu puteţi ignora sau nega textul de mai sus.

Articolul este ceva mai lung, conţine informaţii despre migraţia ţiganilor în Europa şi-l puteţi găsi aici. Vi-l recomand.

Obvservator.info: Sînteţi ţigani!

O opinie interesantă despre ţigani, apelativul adresat lor, obiceiurile şi modul în care sînt ei priviţi de către români se găseşte aici, pe Observator.info.

O parte a acestei opinii urmează mai jos:

Da, putem spune asta! Sunteţi ţigani, nu rromi, nu romi, ţigani! Guvernul a dat ok pentru modificarea legii, în aşa fel încât minoritatea care se încăpăţânează să rămână în tradiţii şi clişee aproape tribale, în orice caz diferite, să nu poată fi confundată cu noi, românii. Tradiţii compromiţătoare, atât timp cât ţiganii – ne place tuturor să spunem, să credem – ne fac de râs şi în Europa, şi la noi acasă, în ochii străinilor care ne vizitează. În percepţia noastră, nemţii, francezii, italienii ne consideră ţigani pentru că ne confundă cu rromii-ţigani (de unde s-ar putea deduce că e o confuzie terminologică, nu o asociere comportamentală şi juridică). Prin politică oficială, de stat, ne delimităm de ei, le punem eticheta corespunzătoare: ţigani! Dar rezolvăm astfel problema ţiganilor şi, prin asta, problemele noastre de imagine în lume?

Related External Links

Ce ai vrea sa te faci cand vei fii mare? Vreau sa fiu TIGAN!

Chiar dacă ţiganii sînt mai mult decît aşa cum sînt descrişi în opinia lui Catalin Schipor, mulţi îi percep doar prin prisma comportamentului şi atît. De multe ori aşa ceva este pur şi simplu insuficient pentru a-ţi face o părere corectă şi completă.

Dacă aş fi iar copil în primii ani de şcoală şi cineva m-ar întreba „Ce vrei tu să te faci când o să fii mare?“, aş răspunde scurt şi fără să stau pe gânduri: ţigan! De ce? Pentru că, dacă aş face parte din această minoritate, şi fiind vorba de o minoritate, din start aş avea niscai avantaje, de-a lungul vieţii aş trece prin probleme asemenea unei gâşte prin apă. Când mi-a fost vremea, visam să mă fac medic, să fiu militar de carieră, dar m-am răzgândit pe… parcurs. Acum, datorită bunului simţ şi şcolilor urmate, stau cu chirie şi sunt dator la bănci. Nu de multe ori am asistat la scene în mijloacele de transport în comun, în care eu, ca reprezentant al „rasei majoritare“, m-am simţit victimă a unei agresiuni rasiale. În timp ce dacă un elev de câteva clase sau bunica acestuia nu compostau bine tichetul de călătorie era ţintuiţi într-un colţ, cu echipa de control făcând zid în faţa sa pentru a nu coborî din maşină fără să plătească, alta era situaţia cu minoritarii. În cel mai fericit caz erau coborâţi la prima staţie, asta dacă acceptau indicaţiile şi nu vroiau să coboare decât acolo unde aveau ei treabă. De amendă nici vorbă, „că şi aşa nu o plătesc“. Deci, ca ţigan aş avea parte de gratuitate în mijloacele de transport în comun. Tot aici pot să ţip, să înjur, să scuip şi să pun maneaua să urle la telefon, pentru că nimeni nu mi-ar zice nimic.

Sursa şi continuarea: Consumatorul.ro.

Related External Links

George Pruteanu – Tigan sau rrom?

O opinie foarte bune argumentata, asa cum ne-a obisnuit George Pruteanu la vremea lui.

Cuvîntul rom e de origine ţigănească. În limba ţigănească înseamnă “om, persoană”. Vocabula nu a apărut după 1989 ci, vizibil, după Primul Război Mondial (în perioada interbelică au existat organizaţii şi publicaţii care foloseau, în denumire, cuvîntul rom, în paralel cu altele care-l foloseau pe cel tradiţional, ţigan). Motivaţia de atunci era foarte similară cu cea invocată după 1990: încercarea de scoatere a etniei de sub incidenţa conotaţiilor peiorative ale cuvîntului ţigan. Nu cred că e o soluţie deşteaptă, pentru că o ameliorare ar fi schimbarea realităţilor, nu a cuvîntului care le denumeşte. Cum ar fi ca acei români care sunt prost văzuţi în Italia, de exemplu, să pretindă că ei nu mai sunt “români”, ci “daci” sau “vlahi”?!

În ceea ce ne priveşte, ca naţiune, cuvîntul generează confuzie pe plan internaţional. Sute de milioane de oameni de pe Planetă n-au studii filologice şi de etimologie. Ei fac o asociere firească (şi justă!) între terminaţia -ia / -(an) ia şi ţara (= naţiunea ei) care are această particulă: Britania = brit + ania = “ţara briţilor, a englezilor”; Mauretania = maur + (et)ania = “ţara maurilor”, deci România = rom + ania = “ţara romilor”. E incorect. Se creează o falsă direcţionare. După cum incorectă a fost acceptarea, din acelaşi motiv, a schimbării prescurtării pentru România din ROM (care trimitea imediat gîndul la ROMa, la romanitate, la latinitate – noi suntem o parte din ceea ce se numeşte “Romania”, adică teritoriul impregnat de civilizaţia şi limba Romei Antice), în ROU (din franţuzescul Roumanie), prescurtare care nu mai sugerează nimic necunoscătorului şi care naşte întrebarea: de ce abrevierea unui cuvînt românesc să se realizeze din… franceză?

Nu poţi interzice existenţa unui cuvînt prin lege. Dar poţi emite norme metodologice, similare, mutatis mutandis (schimbînd ce e de schimbat), cu cele aplicate Legii 26/1990 (art. 39) în legătură cu “filtrarea” folosirii abuzive a cuvintelor academic sau naţional, în sensul că în documentele româneşti oficiale (inclusiv manuale şcolare etc.), termenul de utilizat să fie ţigan, fără nicio nuanţă depreciativă. E nelogic să impui limbii române să numească o etnie cu un cuvînt al acelei etnii: spunem francezilor francezi, nu “franse”; spunem nemţilor/germanilor nemţi/germani, nu “doici”; belgienilor belgieni, nu “belj” ş.a.m.d. Zeci de cărţi referitoare la această etnie, de la Cantemir şi Kogălniceanu pînă în zilele noastre, cu autori dintre cei mai respectabili, au folosit cuvîntul ţigan; iată doar cîteva pe care le am la îndemînă: Les Tsiganes (C.J. Popp, 1930), Ţiganii – între ignorare şi îngrijorare (Elena şi C. Zamfir, 1993), Istoria ţiganilor (L. Cherata, 1994), Ţiganii în istoria româniei (V. Achim, 1998).

În aceeaşi direcţie, ar trebui militat pentru eliminarea senzaţiei de “incorectitudine politică”, de “eroare”, pe care o au unii vorbitori, care, după ce folosesc cuvîntul natural ţigan, se corijează repede: “pardon, rom!”. Nu are niciun rost acest subterfugiu. Problemele comunităţii ţigăneşti (sau/şi, de ce să n-o spunem: problemele create de mulţi din această etnie) nu dispar dacă schimbăm numele. Nu aducem situaţia la zero, n-o răsvirginăm. Ea se rezolvă cu totul altfel: prin educaţie îndîrjită, prin programe iscusite, prin respectul legii.

Sursa textului este aici.

Related External Links

Pentru o Românie naţionalistă: schimbarea denumirii de ţigan în rrom

Pe un formul de pe reţea găsit recent se pot citi părerile vechi de doi ani deja ale unor români deranjaţi de schimbarea denumirii de ţigan în rrom (şi folosirea ei de către unii români).

Primul mesaj apare în continuare, restul le puteţi citi pe forum.

MesajSubiect: schimbarea denumirii de tigan in rrom   Mier Aug 20, 2008 12:34 am

este o injustitie sa numesti un tigan rrom
ei au venit cu ideea asta ca sa poata sa ii confunde strainii, cuvantul “rrom” se aseamana cu cuvantul roman
atunci cand tiganii fac ce fac in alte tari, strainii aud de acest rrom, stiu ca vine din Romania si fac imediat legatura
se stie ce urmaresc tiganii. tiganii fac numai rau poporului Roman, asta au urmarit tot timpul

Forumul este salvaţi România @ forum0.net.

Related External Links

Mădălin Voicu despre cerşetoria agresivă a ţiganilor din strainătate

Invitat fiind la Agentul Vip, Mădălin Voicu dă dreptate lui Ilie Năstase care a declarat recent că el ar trimite toţi ţiganii în Harghita, dacă ar fi preşedintele ţării. În acest sens, invitatul povesteşte despre o experienţă a sa cu ţiganii petrecută în Viena care l-a enervat la culme.

Sursa: videonews.antena3.ro

Related External Links

Jean-Claude Mignon şi ţiganii din Franţa

Parlamentarul Jean-Claude Mignon, fost “golan” în Piaţa Universităţii, spune că Hexagonul nu mai are loc pentru nomazi.

În mai 1990 era “golan” în Piaţa Universităţii din Bucureşti, unde îşi aminteşte cum s-a adresat unei mulţimi impresionante, avînd-o alături pe Doina Cornea, şi a strigat “Trăiască România liberă!”. Susţine că îi place Bucureştiul, pe care-l numeşte “Micul Paris”. În 1993, la Consiliul Europei, pleda cu hotărîre pentru aderarea României. După 17 ani, tot la Consi­liul Europei, s-a transformat din avocat al României în acuzator. Pentru că vrea să ne ţinem ţiganii acasă. Jean-Claude Mignon este deputat din partea UMP (formaţiunea aflată la guvernare în Franţa), primar al lo­ca­li­tăţii Dammarie-les-Lys din departamentul Seine-et-Marne şi şef al dele­gaţiei franceze la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

Articolul-interviu apare în Jurnalul Naţional aici.

Related External Links

Rrom sau ţigan?

Am regăsit aspecte comune ale opiniei pe care o găsiţi aici în mai multe locuri pe reţea şi la persoane diferite. Nu este deloc neobişnuită pentru că originea celor doi termeni este cunoscută (deşi unii spun că ţigan a apărut şi filiera grecească iar alţii pe cea slavă), iar insulta/discriminarea la adresa ţiganilor are un fond cultural şi nu lingvistic. Dacă schimbi termenul nu elimini problema, doar îi adaugi pe români (în cazul termenului rrom) la discriminare şi insultă.

Related External Links

Problema ţigănească ajunge pe blogspot

Recent cineva şi-a făcut un jurnal pe blogspot pentru a prezenta ştiri despre şigani şi opinia lui pe marginea acestor ştiri. Locaţia jurnalului este aceasta, iar opinia este împotriva ţiganilor, destul de comună de altfel din cauza problemelor dintre ţigani şi populaţia majoritară.

Related External Links

Ilie Năstase, ţiganii din Paris şi deportările în Harghita

Unul dintre subiectele care s-a inflamat în ultimele zile îl are ca ţintă pe Ilie Năstase şi declaraţiile lui legate de expulzarea ţiganilor din Franţa. Din ce am citit pe reţea (ştirea a fost preluată în multe locuri) fostul jucător de tenis a declarat că “M-am săturat de ţiganii care fură la Paris! I-aş deporta în Harghita!”

Unul dinte locurile unde am găsit articolul (am înţeles că este unul dintre primele, dacă nu chiar primul, unde acesta a apărut) este Prosport.ro.

Ilie Năstase a aprobat decizia lui Nicholas Sarkozy de expulzare a ţiganilor şi s-a ţiganii care fură în Pars, cerşesc, dau în cap şi îi sperie pe copii. Din punctul lui de vedere preluat de internetul şi mass-media româneşti, ar prefera să fie deportaţi în Harghita pentru că acolo sînt prea mulţi unguri şi prea puţini români.

“În felul acesta s-ar schimba şi componenţa etnică a zonei! Ceauşescu a greşit. Trebuia să facă în Harghita ce au făcut ruşii în Basarabia. Eu aş vrea ca românii din Ungaria să aibă aceleaşi drepturi cu maghiarii din România”.

Este o opinie tipică lui Ilie Năstase (cel puţin din ce am auzit de-a lungul timpului despre el), destul de eficientă dacă stau să mă gîndesc la problemele pe care unii dintre ţigani şi unii dintre unguri le-au creat în ultimii 20 de ani, dar care l-a adus atenţia Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (articolul despre acest subiect este aici).

Related External Links

Ţigani. Adică oameni.

Căutînd informaţii despre ţigani pe reţea am văzut titlul unui articol de pe pagina ReporterLiber.ro. Este vorba despre articolul Ţigani. Adică oameni, este scris de Codrin P. şi îi are ca subiect pe ţiganii din judeţul Bacău. Este o opinie interesantă, dacă îi pot spune aşa, care spune destule despre situaţia unora dintre ţiganii zilelor noastre.

Pentru mulţi ţiganii nu-s decît cerşetori şi hoţi, iar o mare parte dintre ţigani chiar asta sînt. Dar în primul rînd ei sînt oameni care nu s-au putut integra în societate, indiferent care este aceasta.

Related External Links

George Apostoiu: Despre tigani, fara ipocrizie

Opinia lui George Apostoiu poate fi găsită aici, ea atinge mai multe aspecte ale situaţiei curente, atît pentru francezi, societatea europeana în general şi incapacitatea lor de a rezolva problema ţiganilor.

Expulzarea ţiganilor din Franţa este doar cea mai recentă încercare de a rezolva problemele pe care le ridică prezenţa lor acolo: taberele, hoţia, cerşitul, trafic de droguri şi persoane.  Este departe de a fi o reuşită, la fel cum încercările din ultimele secole n-au avut doar o rată de succes prea mare. Condiţiile sociale s-au impus de fiecare dată, aşa cum o fac şi acum, iar diferenţele dintre ele sînt de la cer la pămînt: acum două secole ţiganii au fost eliberaţi din robie, în timpul celui de-al doilea război mondial au fost trimişi în lagărele de muncă din Transnistria. Acum sînt doar evacuaţi în ţările de origine, doar pentru ca o mare parte dintre ei să caute să emigreze înapoi spre ţările unde pot cîştiga mai bine.

Related External Links

Şerban Huidu: Ţigani sau romi?

Chiar dacă în foarte multe cazuri nu-mi place comportamentul (adică nesimţirea) cîrcotaşilor, azi am găsit pe pagina lui lui Şerban Huidu o opinie despre ţigani care se apropie destul de mult de opinia mea. Şi-a susţinut-o acum un an şi jumătate, nu ştiu în ce măsură aceasta s-a schimbat între timp, dar puteţi să o citiţi aici.

Comentariile sînt la rîndul lor interesante, diferite în funcţie de contactul pe care l-a avut fiecare cu ţiganii.

Related External Links

Ţiganii mei de Gabriel Giurgiu

Am găsit o părere interesantă despre ţigani pe Dilama Veche.ro, îi aparţine lui Gabriel Giurgiu. Două aspecte complet diferite ale relaţiei lui cu ţiganii, dar relaţiile cu ţiganii nu se încadrează deloc într-un standard. Trebuie să ajungi să-i cunoşti pentru a şti cum să-i iei.

Articolul este aici, citindu-l consider că se încadrează mai degrabă la experienţă de viaţă decît la opinii. Vi-l recomand.

Related External Links

Stereotipuri și țiganii (d)in România

Căutînd informaţii despre ţigani am găsit opinia lui Valeriu Nicolae despre ţigani şi stereotipurile care s-au format în legătură cu ei în ultimii ani. Şi sînt mai mult de o grămadă. Stereotipurile adică.

Opinia lui Valeriu este aici. Vă recomand să o citiţi.

Related External Links