Nuntă mare de ţigani bogaţi la Timişoara cu alai de limuzine de lux! Se însoară nepotul lui Grado Carpaci!

nunta tigani Timisoara, Grado Carpaci, Colaj

Opinia Timisoarei a prezentat acum cîteva zile (joi, 9 august) nunta unor ţigani bogaţi cu imagini şi înregistrări video. Imaginile le puteţi observa şi aici, dar pentru filmuleţe accesaţi articolul.

După ce au preluat (mai mult sau mai puţin legal) casele vechi din centrul Timişoarei, iar articolele pe tema asta nu-s noi prin mass-media timişoreană, nunţile extravangante ale ţiganilor dau o pată multicoloră în zilele de vară în oraşul de pe malul Begăi.

Isi unesc destinele fiul lui David Carpaci, nepotul lui Grado Carpaci, supranumit si Ministrul de Finante, cu fiica lui Fulgereanu Stancu, amandoi in varsta de 15 ani.

Totul a inceput dupa-amiaza la vila lui Grado Carpaci din centrul Timisoarei, aflata in spatele Postei Mari.

Invitati de seama au sosit de peste mari si tari sa ii sarbatoreasca pe tinerii insuratei. Intorsi de la Paris, Milano sau Frankfurt ori din America, bastanii  au coborat din limuzine si au mers sa aduca omagiile si darurile lor bunicului Grado Carpaci, in curtea caruia a fost pregatit un ospat ca-n filme.

O adevarata colectie de bijuterii pe 4 roti putea fi admirata pe strada Grozavescu la bunicul mirelui. Invitatii au lasat la poarta Bentley-uri, Lamborghini, Rover, Ferrari ori Porche-uri de sute de mii de euro. S-au trezit insa cu politistii locali pe cap care i-au pus sa isi mute limuzinele deoarece pe strada respectiva parcatul este interzis, altfel i-au amenintat ca le ridica. Tiganii n-au fost prea incantati, dar s-au conformat si si-au luat masinile si le-au dus pe o strada din apropiere, de unde vor pleca mai apoi dupa mireasa.

 

nunta tigani Timisoara limuzine Carpaci, Guta, Adi minune

 

Related External Links

Ştirile ProTV şi nunta de ţigani în Caracal. Jandarmii, chemaţi să deblocheze strada.

Acum cîteva zile Ştirile ProTV au anunţat că două familii de ţigani din Caracal se pot lăuda că au organizat prima nuntă din Romania cu invitaţi speciali, înarmaţi pînă în dinţi: în timp ce oaspeţii încingeau nişte hore în mijlocul străzii poliţiştii ajutaţi de trupele speciale încercau să-i mute pe nuntaşi de pe stradă pe trotuar ca să deblocheze circulaţia.

Opinia Timişoarei şi nunta de ţigani: s-au căsătorit copiii clanurilor Carpaci si Baron

Opinia Timişoarei relatează aici (are şi o galerie foto) despre nunta de ţigani care a avut loc la începutul acestei luni în oraşul de pe malurile Begăi.

Printre altele, se spune că:

Nunta mileniului, asa cum au numit rromii casatoria dintre Cassandra Ionelas si Marco Baron, l-a costat pe socru mare, Dragos Baron, in jur de 100.000 de euro. Asta si pentru ca la nunta au fost prezenti cei mai in voga manelisti din tara, iar bauturile au fost dintre cele mai luxoase. Atmosfera a fost intretinuta de Formatia Radio Televiziunii din Belgrad, Florin Salam si Sorin Copilul de Aur, dar si de Anda Adam. De glume si bancuri s-au ocupat Romica Tociu si Cornel Palade.

La mancaruri, cele mai sofisticate platouri au fost cele cu prune invelite in bacon, ouale de prepelita cu somon fume, rulada de smochine si icrele rosii. Nici cand a fost vorba de bauturi, socrii nu s-au oprit din cheltuiala, coniacul Hennessy, vechi de 20 de ani fiind atractia serii.
Darul a fost pe masura distractiei. Socrii au dat cate 10.000 de euro, iar ceilalti invitati au dat intre 500 si 2000 de euro.

Nuntă la ţigani în secolul XIX

Nunţile ţigăneşti de acum, cele moderne, au fost destul de promovate prin mass-media şi pe internet, dar cele din trecut sînt mult mai puţin cunoscute.

George Damian prezintă aici o descriere a nunţilor de acum două secole, iar continuarea poate fi găsită tot acolo, împreună cu nişte imagini de epocă. Sursa lui a fost Heinrich von Wlislocki, un filozof sas din Transilvania de la sfîrşitul secolului XIX, destul de puţin cunoscut (eu n-am auzit de el) care a trăit alături de ţigani.

Am preluat aici un fragment, sper că vă va stîrni curiozitatea suficient de mult pentru a intra în detalii.

Nunta la ţigani începea cu invitarea participanţilor: “Însoţit de doi sau mai mulţi muzicanţi, mirele ţigan merge din cort în cort şi în timp ce muzicanţii interpretează un dans specific el îşi face invitaţia dansând şi de obicei într-o formă cântată. (…) La aceste invitări, băutura, rachiul, joacă un rol primordial, iar mirelui şi muzicanţilor săi li se pune înainte de băut în cantităţi atât de copleşitoare, încât nu arareori au dificultăţi în a regăsi drumul spre casă. Aceste invitaţii ocupă toată săptămâna, fiindcă tradiţia şi buna cuviinţă cer ca mirelui şi însoţitorilor lui să li se pună dinainte o băutură, iar, pe de altă parte, tot tradiţia este aceea care cere ca mirele să pună la dispoziţia invitaţilor burduful plin. Desigur, conţinutul acestuia este curând golit, dar ce contează? Cârciuma satului are destul rachiu şi mereu se găseşte cineva dintre cei prezenţi care să fie gata să dea o fugă până în sat şi să aducă înapoi la corturi burduful proaspăt umplut. Admiţând că pe drum nu şi-a umezit de prea multe ori gâtlejul cu preţioasa poşircă “datorită uscăciunii pricinuite de alergare” şi nu s-a lăsat cuprins de braţele lui Morfeu în vreun tufiş, laolată cu burduful şi poşirca, spre cea mai mare supărare a celor care îl aşteaptă”. Beţia aceasta este motivată de un proverb ţigănesc citat de Wlislocki: “Să intri în căsnicie clătinându-te e mai bine decât să alergi treaz după femeia altuia”.

 

Reportaj Adevărul: Logodite la 9 ani, măritate la 13 ani

Adevărul.ro prezintă sub forma unui reportaj un caz practic al obiceiurilor ţiganilor de a-şi căsători copii de la vîrste fragede. Nu este o căsătorie recunoscută de către statul român pentru că mirii nu au vîrsta legală pentru aşa ceva, dar conform obiceiurilor ţigăneşti este veritabilă.

În fiecare dintre cele 50 de familii de ţigani din Brînceni există cel puţin o minoră căsătorită. Tradiţia pe care n-o schimbă nici o autoritate de stat spune că fetele în vîrstă de 9 ani sînt logodite cu băieţi de aceeaşi vîrstă, iar pînă la 13 ani sînt deja măritate.

Nici unul dintre copiii familiilor din satul Brînceni nu merge la şcoală, pentru că, după datina ţigănească, alta e menirea lor pe lume. Fetiţele sînt destinate măritişului şi procreării, iar băieţii sînt cei care trebuie să se descurce pentru a-şi întreţine familiile formate la vîrsta adolescenţei.

„Asta e datina la noi din moşi, strămoşi. Aşa am pomenit: fetele se mărită de tinere şi fac copii sănătoşi”, a spus ieri, pentru „Adevărul”, Mihai Mielu, bulibaşa din Brînceni.

Căsătoriile sînt antamate de părinţi, într-o primă fază prin logodnă, apoi printr-o nuntă, fără popas la starea civilă.

Iar Protecţia Copilului este practic depăşită de situaţie. Tot ce pot ei să facă este să urmărească dacă mamele minore şi copiii lor sînt bine îngrijiţi.

Articolul se poate citi cu detaliile de rigoare aici.

Related External Links

Nuntă cu lăutari, Bucureşti, 1998

Muzica lăutărească este un alt aspect al lumii ţiganilor. Nu toţi lăutarii au fost ţigani de-a lungul timpului, dar dintre cei mai cunoscuţi lăutari cei mai mulţi au fost ţigani. Ei erau invitaţi de obicei pe la nunţi, diverse sărbători, dar nu numai. Dar asta se va detalia într-un alt articol.

Seria de filmuleţe de mai jos este (relativ) recentă, din 1998, şi le-am găsit pe youtube. Este o nuntă la care au fost invitaţi lăutari, a avut loc în Bucureşti.

Ninel de la Braila (vioară), Nicu Dorel (Paun) (acordeon) şi Luis Iordache (ţambal) cîntă în faţa apartamentului miresei  (Fanica Feraru) înaintea ceremoniei nunţii.

Nelu Ploieşteanu (acordeon), Nicu Gigantu (acordeon), Nicolae Feraru (ţambal – el era tată miresei) cîntă tradiţionalul cintec de nuntă.

Nelu Ploieşteanu (acordeon), Nicu Gigantu (acordeon), Nicolae Feraru (ţambal) şi Aurică Turcitu (bass) cîntă o horă lăutărească în timp ce invitaţii dansează.

În jurul orei 5 dimineaţa Gicu Petrache cîntă o versiune clasică a cîntecului miresei în timp ce aceasta îşi schimbă vălul cu eşarfa de femeie măritată.

Related External Links

Nuntă de un milion de euro la Gorj

Imagini de la nunta ţigănească de la Costeşti, judeţul Argeş, dintre fata regelui ţiganilor, Dan Stănescu, şi Mihai Biriţă. După nuntă mireasa s-a mutat în Gorj, la mire. În fruntea alaiului au mers două limuzine şi zeci de maşini luxoase. Nunta anunţată cu surle şi tobe ar fi costat un milion de euro, dacă ar fi să ne luăm după spusele socrului mic.

Primul filmuleţ este reportajul celor de la Realitatea.

În continuare sînt imagini cu pregătirile pentru nuntă.

http://www.youtube.com/watch?v=5y5IOrpyiqohttp://www.youtube.com/watch?v=5y5IOrpyiqo

Related External Links

Nuntă la ţiganii din Zanea, judeţul Iaşi

Pe bzi.ro am găsit un scurt articol şi imagini de la o nuntă ţigănească. Din cîte am înţeles s-au căsătorit copiii unui bulibaşă şi au venit reprezentanţi ai etniei din cam toată ţara.

Reprezentantul ţiganilor a precizat la petrecere urmau să cînte manelistii Florin Salam şi Nicolae Guţă, că la masă urmau să fie servit zece curcani umpluţi, şapte purcei de lapte şi băuturi fine. S-a mai precizat că mîncarea a costat în jur de 10 mii euro şi că invitaţii urmau să arunce în medie 500-600 euro.

Comentariile articolului respectiv sînt de asemenea foarte sugestive.

Related External Links

Cîteva cuvinte despre nunta la ţigani

Spre deosebite de alte grupuri sociale, ţiganii nu prea acceptă oficializarea unei relaţii între ţigani şi persoane din afara etniei. În cazul în care un bărbat ţigan se căsătoreşte cu o fată din afară comunitatea acestuia poate să o accepte cu condiţia să se adapteze modului lor de viaţă. În mod normal, însă, este interzis ca o femeie ţigancă să îşi ia soţ care nu este ţigan.

Primul pas în realizarea căsătoriei este alegerea miresei. Este interesant că aspectul fizic este mai puţin important, în schimb sănătatea, virilitatea, manierele, caracterul si prestigiul in cadrul comunitatii sînt mult mai importante.

Pentru multe triburi de ţigani părinţii sînt cei care aleg mirese pentru copiii lor, şi încă de la vîrste mici. Ei consideră că este dreptul lor să găsească o mireasă potrivită pentru copil. Baiatul incepe prin a face curte şi în cazul în care cuplul este de acord să se căsătorească se face un schimb de cadouri cu valoare mică, simbolică. Tradiţiile ţiganilor o evaluare a miresei, adică o plată efectuată de către mire către familia miresi. Plata va compensa pentru pierderea fiicei şi este garantul unui comportament decent faţă de aceasta. După ce famiile cad de acord urmează o petrecere formală cu muzică şi dansuri.

De-a lungul timpului unele cupluri nu au fost de acord cu regimul impus de comunitate şi au fugit. Cei care s-au decis să se întoarcă au fost (de obicei) acceptaţi de comunitate în schimbul unei amenzi modice.

De obicei fata se mută în casa soţului după căsătorie, ea urmează să înveţe de la mama băiatului ce trebuie făcut pentru a avea grija de casă. Tinerii căsătoriţi nu se mută în casa noua pînă nu au primul copil, de asemenea nu se pot striga unul pe celălalt ca soţ sau soţie ci doar folosind prenumele pînă nu se naşte primul copil.

Related External Links

Nuntă ţigănească la Bruxelles

Se vede că dacă ai bani şi vrei să sărbătoreşti poţi să o faci oriunde.

Related External Links