Țigani combătuți cu noroi în Franța

Cum lupți cu niște nomazi care s-au stabilit pe un teren din preajma localității tale, dar nu ai la dispoziție decît măsuri legale pentru evacuarea lor? Iar atunci cînd există o hotărîre judecătorească în favoarea mutării forțate nomazii se mută pe un alt teren, evitînd astfel punerea în practică a sentinței? Un primar francez a găsit o metodă ceva mai inedită: a înconjurat tabăra țiganilor cu noroi. Situația ar fi oarecum hilară, cel puțin văzută de aici, de la mai mult de o mie de km depărtare, dacă ambele părți n-ar avea fiecare dreptate. Fiecare în felul ei, evident, diferit de al tău.

Primarul unei localitati din Franta a deversat, joi, mai multe remorci incacate cu noroi la intrarea pe terenul pe care se instalasera ilegal 18 romi (sase adulti si 12 copii), relateaza presa franceza, potrivit Mediafax. Primarul din Haubourdin, Bernard Delaby, a vrut ca cele cinci familii care locuiesc pe acest teren sa plece, astfel ca a deversat trei remorci cu noroi la intrarea in tabara, generand numeroase comentarii, relateaza France 3.

Primarul s-a justificat pe Facebook afirmand ca noroiul nu este poluat si a fost deversat pentru a “limita extinderea si a evita mutarea taberei”.

Tabara instalata in apropierea caii ferate regrupeaza doar cateva baraci, in care locuiesc sase adulti si 12 copii. Romii erau vizati de o procedura de expulzare, masura luata de un tribunal din Lille. Ei ar fi trebuit sa paraseasca tabara cel tarziu la 9 aprilie. Dar in urma cu opt zile, ei s-au mutat pe un teren vecin, proprietatea departamentului, impiedicand astfel expulzarea, cu scopul de a castiga timp astfel incat copiii sa incheie anul scolar.

“Primarul sustine ca este teren agricol, nu suntem insa siguri de acest lucru”, afirma Ghislain Dhalluin, din cadrul asociatiei pentru insertia romilor AGIR, citat de La Voix du Nord.

Potrivit Europe 1, familiile de romi sunt ingrijorate ca noroiul ar putea contine plumb, un pericol pentru cei 12 copii. “Este scandalos. Este un bebelus in varsta de un an aici. Copiii se pot imbolnavi pentru ca nu este pamant bun”, s-a plans unul dintre ei.

Sursa aici.

Ţiganii secolului XXI, fotograful britanic care a trăit printre ei şi efectele lor în mass-media românească

Probabil aţi auzit deja de “ţiganii secolului XXI” (fie scris în mod obişnuit, cu litere, fie scris cu cifre arabe de cei de la Pro Tv care probabil nu au învăţat încă că numărătoarea secolelor se scrie aşa cum o scriau şi romanii), de fotograful britanic Iain McKell care a trăit într-un trib de ţigani migratori prin insulele britanice vreme de 10ani şi de colecţia de imagini pe care le-a făcut în această perioadă.

Cîteva tembeliziuni româneşti au preluat unele informaţii despre subiect, împreună cu nişte poze publicate pe Daily Mail (da, culmea, locaţia articolului original este aici!) şi cîteva informaţii generale. Cei de la Pro Tv (dar nici tembelii care le-au preluat ştirea) nu s-au obosit să corecteze modul de scriere al secolelor, chiar dacă cei de la Antena 3 Anal 3 au scris corect.

Da, este un trib de ţigani cu copii blonzi, cu acces la transport motorizat, curent electric şi internet, chiar dacă acum preferă (au revenit la) caravanele din căruţe trase de cai. Dar informaţiile prezentate aici, sau pe oricare dintre paginile româneşti care au preluat ştirea traducerea sumară a televiziunilor, sînt insuficiente pentru a vă face o idee despre noutatea (ca să nu spun chiar autenticitatea) pe care o reprezintă nomazii aceia. Iar referirea pe care tembeliziunile româneşti o fac la cartea Noi ţigani (The New Gypsies) scrisă de Iain McKell pe baza experienţelor personale şi publicată la Prestel Publishing nu face nici două parale fără locaţia articolului original unde se pot citi informaţii suplimentare despre subiect.

Rămîne la latitudinea voastră să faceţi comparaţii şi să aflaţi diferenţe dintre ţiganii britanici şi cei româneşti. Da, se poate şi altfel decît cele cu care v-au obişnuit mass-media. N-ar trebui să fiu eu cel care vă spun să păstraţi un ochi critic spre mass-media şi ambii ochi deschişi spre noutăţile de orice fel, dar o fac oricum.

Jurnalul.ro spune că Liberation demontează cinci clişee despre ţigani

Într-un articol publicat mai mult într-o doară pe Jurnalul.ro (îl puteţi găsi în întregime aici) se prezintă un articol din cotidianul francez  Liberation, se spune că jurnaliştii au demontat câteva clişee legate de ţigani, printre care stilul de viaţă şi faptul că fură.

Mai jos am preluat ideile principale – scuzaţi-le termenul de rom adresat ţiganilor.

 

Clişeul 1: Sunt nomazi prin natura lor

“Nu există romi sau ţigani nomazi. Deloc”, susţine antropologul Martin Olivera, membru al Observatorului european Urba-rom. “Există o minoritate de grupuri care au o tradiţie de mobilitate sezonieră, pe distanţe mici şi întotdeauna în funcţie de un punct de ancorare, legat de munca lor: feronerie, muzică … Dar imensa majoritate este sedentară”, explică el.

Clişeul 2: Invadează Europa

În  Europa există între 10 şi 12 milioane de romi, dintre care şase milioane în cadrul UE. Mulţi dintre ei sunt români (între 500.000 şi 2,5 milioane) şi bulgari (aproximativ 700.000).

În Franţa, numărul romilor “imigranţi” ar fi de 15.000, dintre care jumătate copii, potrivit mai multor estimări, din nou români sau bulgari în marea lor majoritate. Asta în ciuda politicilor de expulzare.

Clişeul 3: Trăiesc în tabere

Modul lor de viaţă este rezultatul sărăciei în care trăiesc. “Mulţi romi trăiesc în condiţii mai mult decât normale, în apartamente, case dar aceştia sunt invizibili pentru societate. Există prin urmare un efect de lupă asupra altora, care sunt în tabere pentru că nu au unde să meargă în altă parte”, subliniază Malik Salemkour, vicepreşedintele Ligii pentru drepturile omului şi cofondatorul Romeurope.

Clişeul 4: Fură găini

Ministerul francez de Interne a publicat, în iulie 2010, un raport ce arăta o creştere impresionantă a numrărului de delincvenţe în rândul romilor de origine română.

Aceasta, ar fi, de asemenea, o consecinţă a sărăciei şi stigmatizării, susţin asociaţiile. Românii şi bulgarii, cetăţeni europeni din 2007, fac obiectul, până în decembrie 2013, al unor “măsuri tranzitorii” care, de fapt, îi exclud de pe piaţa muncii. Familiile de romi nu sunt văzute bine de societate, drept urmare imigranţii se constituie în tabere şi dezvoltă o economie paralelă în care coexistă cerşetoria, munca la negru dar şi vânzarea de fier vechi sau furtul.

Clişeul 5: Nu vor să vorbească limba franceză

De regulă, ţiganii emigranţi cunosc două limbi: limba romani şi limba din ţara de origine. Majoritatea copiilor, atunci când sunt şcolarizaţi aşa cum prevede legea franceză pentru persoane cu vârste sub 16 ani, învaţă destul de repede franceza. Lucrurile se complică odată cu expulzările, care determină o întrerupere a şcolarizării. Aceeaşi dificultate este întâmpinată şi de părinţi, care sunt în general ajutaţi să înveţe franceza de asociaţii.

Timişorenii îi trimit pe ţiganii din Sălaj înapoi

Ediţia electronică Graiul Sălajului a anunţat acum cîteva zile că aproape 80 de ţigani nomazi din Voivodeni au fost evacuaţi dintr-o tabară instalată la periferia Timişoarei.

Aproximativ 80 de tigani din Voivodeni, comuna Dragu, care traiau intr-o tabara improvizata pe un teren din cartierul Mahala, de la marginea Timisoarei, au fost evacuati marti de politisti si trimisi in Salaj. Tiganii dormeau pe jos sau in cele 15 carute cu ajutorul carora au ajuns din Voivodeni in Timisoara. Tabara de nomazi de la periferia Timisoarei a mai fost evacuata o data in aceasta vara, dar romii s-au intors, ba chiar grupul s-a marit, pentru ca au venit si alti frati de-ai lor. Marti dimineata, mai multe echipaje de mascati au descins in cartierul Mahala, unde s-au aciuat conjudetenii nostri. Dintre tiganii evacuati, 12 au fost amendati pentru ca au devenit galagiosi. “O astfel de actiune a mai avut loc la mijlocul lunii iunie a acestui an, cand o tabara de nomazi romi care s-a aciuat pe terenul respectiv a fost dezafectata. De aceasta data insa persoanele in cauza s-au intors, alaturandu-li-se si altele venite din aceeasi zona a tarii (nr. – judetul Salaj). Astfel, au fost depistate un numar de 80 de persoane si 15 carute si au fost aplicate un numar de 12 sanctiuni contraventionale, in valoare de 2.500 de lei, pentru tulburarea ordinii publice, depozitarea de deseuri, lipsa documentelor de identitate”, a precizat purtatorul de cuvant al Politiei Locale Timisoara. Cei 80 de tigani au fost trimisi de catre autoritatile timisorene catre localitatile de domiciliu, majoritatea fiind din localitatea Voivodeni, comuna Dragu. Zona din care au fost ridicati locuitorii clandestini urmeaza sa fie curatata.

Mai multe informaţii se găsesc aici.

Ştirile ProTV: Vacanţa în şatra: englezii dau bani ca sa traiasca ca tiganii!

Englezii au dat de gustul vietii in satra, asa ca imita orice film cu tigani prind, de la Snatch la Inima de tigan. Ca sa stai la cort, la caruta cu coviltir sau la rulota, trebuie sa platesti pana la 28 de lire sterline pe seara.

Tabara de nomazi este amplasata intr-un parc national din Anglia, se cheama La Rosa si ofera conditii de cazare dintre cele mai precare. Dusul e in afara rulotei sau carutei, nu exista apa curenta, nu ai nimic din ceea ce iti ofera de obicei agentiile de turism in pachete de lux.

In ciuda acestor impedimente, englezii fac coada sa traiasca precum nomazii, sa manance direct din ceaun sau sa pasca magarii prin padure.

Activitatile au si ele loc doar in satra: poti sa faci o baie in raul din apropiere, sa te plimbi prin padurea unde sigur o sa vezi si animale salbatice sau sa iti afli soarta din gura unei ghicitoare. Gasesti carti postale facute de mana, dulciuri pentru copii, suveniruri tiganesti din belsug si peisaje idilice.

Una din principalele atractii este o statie feroviara din apropiere, Grosmont. Aceasta a fost folosita drept loc de filmare pentru filmele din seria Harry Potter, ea fiind statia finala pentru Expresul de Hogwarts. Imprejurimile sunt superbe: mici izvoare si torente care pot fi traversate pe podete de lemn, iar in wekenduri au loc aici festivaluri de muzica rock.

Atmosfera este una de carnaval, intregita de jocuri mecanice, gherete cu racoritoare si vata de zahar, lautari si ateliere unde se pot obtine tatuaje permanente sau temporare.

Pretul unei nopti de cazare este de 26 sau 28 de lire sterline de persoana, in functie de perioada in care se doreste o rezervare. Organizatorii taberei de tigani le cer oaspetilor sa isi aduca neaparat lantern, provizii de mancare, cizme de cauciuc si prosoape. Ultimul sfat: nu va luati bagaje multe, nu exista hamali.

Sursa Ştirile ProTV.ro.

Related External Links

Adevărul: Băsescu despre romii nomazi: În mod tradiţional, trăiesc din ce fură

Adevărul a preluat aici opinia lui Traian Băsescu despre ţiganii nomazi.Nu pot să nu remarc că, dacă acum cîteva luni preşedintele ţării îşi exprima doinţa de a folosi mai mult apelativul secular de ţigan în locul celui mai recent de rrom, în articol (în continuare apare doar un fragment) este folosit preponderent cel de-al doilea termen.

Oare ce metode o fi folosit fostul primar al Bucureştiului pentru a-i convinge pe ţigani să muncească? Aparent nu a avut succes, ar trebui învăţat din greşelile lui.

Şeful statului este de părere că interzicerea dreptului de deplasare pentru romii nomazi este echivalent cu distrugerea unui pilon cultural, deaorece obiectivul lor cultural este să circule din loc în loc. Traian Băsescu admite că mulţi dintre aceştia, “în mod tradiţional, trăiesc din ce fură”.

“Trebuie să spun un lucru esenţial – foarte mulţi politicieni importanţi fac o confuzie legată de romi. Nu putem vorbi despre toţi romii. Cei pe care îi vedem umblând prin Europa sunt romi nomazi care provin din România şi din alte ţări ale UE. Obiectivul lor cultural e să circule din loc în loc. România are peste un milion de romi integraţi, sunt parte a societăţii româneşti. Ceea ce nu am reuşit e legat de integrarea romilor nomazi. Aici trebuie să ne punem noi, nu numai filosofic, ci şi în mod practic întrebarea: vorbim despre integrare sau despre asimilare? A le interzice mişcarea înseamnă a le distruge unul dintre pilonii culturali ai romilor nomazi”, a precizat şeful statului în cadrul unei vizite oficiale în Slovenia, citat de Mediafax.

Potrivit preşedintelui, una dintre probleme integrării romilor nomazi este asigurarea educaţiei pentru copii, dar şi faptul că mulţi dintre aceştia “trăiesc din ce fură”. Acesta a precizat că atunci când se afla la şefia Capitalei a oferit locuri de muncă romilor care se aşezaseră la marginea Bucureştiului, însă ţiganii au au arătat niciun interes pentru muncă.

“Nu le-a plăcut şi au plecat în altă parte. Sigur, era muncă în conformitate cu pregătirea lor – la salubrizare”, a declarat preşedintele Băsescu.

“Mai avem o problemă care trebuie spusă şi care face dificilă integrarea romilor nomazi – foarte puţini vor să muncească. Mulţi dintre ei, în mod tradiţional, trăiesc din ce fură. Dacă nu vom recunoaşte cinstit şi problemele pe care le are etnia însăşi, şi problemele pe care le avem noi în a cunoaşte etnia, nu vom găsi soluţia problemei”, a adăugat şeful statului român.

Related External Links

Arta filmului şi sursa folclorică

Socotiţi de către mass-media occidentală a fi bomba socială a Europei, ţiganii noştri… rromii, într-o publicaţie românească ce preia – bineînţeles – o zicere de afară, publică o hartă a împrăştierii continentale a… nomazilor proveniţi din Bulgaria şi România ce numără – incredibil – 2.299.000 de suflete!

Ţiganii, rromii…, nomazii, denumiţi astfel, mai blând, de curând, în urma scandalului provocat de expulzările lor din Franţa, decretate de preşedintele Nicolas Sarkozy, şi-au ales ca locaţii ţări ca: Anglia, Belgia, Olanda, Norvegia, Suedia, Danemarca, Finlanda, Germania, Austria, Grecia, Italia, Elveţia, Spania, Portugalia, Franţa, Irlanda.

Nu mă dumiresc!

Dacă ţiganii cu sorginte în marile ţări europene – nu-i comentează nimeni – au o cultură occidentală – vezi Doamne! – cu excepţia diatribei comandantului Fidel Castro Ruz, care-i demască istoriceşte pe vestici, te întrebi unde-s ţiganii din Cehia, Slovacia, Slovenia, Croaţia, Serbia, Bosnia-Herţegovina, Muntenegru şi Ungaria?

… Nu cumva Preşedintele Franţei – ,,sfântul ţigan maghiar”, cum îl denumea mai deunăzi un gazetar… limbut la scris – le-a oferit şansa gaborilor de pe Dunăre să fie lideri fără prihană ai… nomadismului internaţional?

Dar să-i lăsăm pe cei de-acum şi pe cei de-aiurea şi să-i cunoaştem pe ţiganii noştri de altădată – … într-o Românie ospitalieră, tolerantă, plină de umanism.

Ţiganii … ţiganii sunt în stare de orice, spunea o voce de om scopit, într-o noapte, la moara din Oprişor, aşteptându-şi rândul la măcinat, şi vocea aia tot povestea nişte grozăvenii, nemaipomenite întâmplări cu ei, cu ţiganii, în nişte stufărişuri, printre sălcii, la Hinova, pe malul Dunării… Ei, tuciuriii, fac bandă şi atacă lumea pe Dealul Stârminii…

Sursa şi continuarea: Revista Clipa.com.

Related External Links

România liberă: Nomazi la poarta spitalelor în Constanţa

Foarte probabil că cele descrise n articolul ăsta este unul dintre efectele secundare al venirii iernii, cu siguranţă este unul dintre exemplele neacţiunii oamenilor de ordine.

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa a devenit o a doua casă pentru persoanele fără adăpost. Ei îşi fac de mâncare lângă poarta spitalului, aprind focul şi cerşesc.

Un clan de ţigani şi oameni ai străzii s-au aciuat pe lângă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa, cerşind şi disturbând liniştea. Ei s-au instalat cu mic, cu mare pe gazonul spitalului. Acolo au pus pături şi perne şi tot ce le trebuie pentru a trăi „confortabil”. Şi pentru că direcţiunea nu a reuşit până acum să-i alunge definitiv, ei revin mereu în acelaşi loc, îşi întind lucrurile şi îşi fac nestingheriţi de mâncare în văzul tuturor. Ţiganii au aflat că mâncarea de spital nu e strălucită şi au decis să-şi facă singuri rost de-ale gurii şi să le prepare după gustul lor, aşa că în fiecare zi fac focul, iar pe două-trei pietre îşi aşază cratiţele şi încep să gătească. Nu-i deranjează nimeni, nici măcar oamenii legii. Ei încing focul cu cartoane sau lemne şi se apucă de treabă. În timp ce unii prepară hrana pentru tot restul găştii, alţii trec prin faţa focului ca să se mai încălzească un pic. „S-a lăsat frigul şi în spital nu ne lasă să intrăm”, a declarat Nagie Amet (33 de ani), mamă a şapte copii. Femeia spune că sărăcia i-a împins să plece din Adamclisi, unde locuiau, şi chiar să-şi lase în grija celor de la Protecţia Copilului şase dintre copii. „Nu aveam cu ce să-i cresc. Am rămas doar cu cel în vârstă de 2 ani”, a mărturisit ea.

Situaţia nu este singulară

În urmă cu aproximativ patru luni, un alt clan de ţigani s-a pripăşit în curtea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă, de unde cu greu a putut fi dat afară. La fel de greu le este cadrelor medicale să-i dea afară pe oamenii străzii, care, de când se lasă frigul şi până primăvara, se postează în faţa Unităţii de Primire a Urgenţelor şi nu mai pleacă de acolo. Mai mult decât atât, unii dintre ei blochează paturile care ar putea fi folosite pentru alte persoane bolnave. Ca urmare a acestei situaţii, conducerea spitalului a trimis în repetate rânduri adrese către Direcţia Generală de Asistenţă Socială, prin care îi solicită să ia măsuri în ceea ce priveşte soarta acestor persoane.

Spitalul, blocat de cazuri sociale

„Pe lângă activitatea curentă, care este foarte mare în această perioadă, avem multe persoane care parazitează activitatea medicală şi care nu sunt cazuri medicale, ci doar cazuri sociale. Sper ca cel puţin pe perioada iernii astfel de cazuri să fie îndrumate spre o altă locaţie, pentru că noi consumăm resurse într-o direcţie care ar trebui să fie a altora”, a declarat managerul unităţii, dr. Dan Căpăţână.

Sursa: România Libera.ro.

Related External Links

Adevărul: Torino: zid între ţigani

Cazul din Torino al unei tabere de nomazi originari din fosta Iugoslavie, ce se acuză reciproc de rasism, a ajuns în ultimele zile pe prima pagină a ziarelor italiene.

“Locatarii” şi-au împărţit tabăra, ridicând un “zid” improvizat din fier şi pietre. “Zidul” separă câteva zeci de familii desârbi (260 de persoane) de cele ale vecinilor de tabără bosniaci (150 persoane). Sârbii din etnia “daxi­kanè”, care şi-au ridicat barăci de lemn şi şi-au asfaltat câteva străduţe în faţa caselor, îşi acuză vecinii de “proastă creştere, mizerie şi lipsă de bun-simţ”.”Bosniacii îşi cumpără maşini de 30 de mii de euro şi îşi trimit copiii murdari la şcoală. Noi muncim, facem curat în tabără, ne spălăm şi ne purtăm civilizat. Ei sunt însă nişte împuţiţi şi nu vrem ca fiii noştri să meargă la şcoală cu ei în acelaşi autobuz”, spune Patrick Georgevic, citat de “la Stampa”. La rândul lor, bosniacii, de etnie “khorakhanè”, spun că vecinii lor sunt “rasişti” şi că deseori copiii lor sunt agresaţi fizic de colegii lor sârbi. “Nu este vorba de o simplă ceartă între copii, ci de bătăi în toată regula”, e de părere Maria Sal­kanovic.

În plus, bosniacii acuză o stare generală de “intoleranţa religioasă” între cele două facţiuni ale taberei de nomazi din Torino (bosniacii sunt musulmani, iar sârbii sunt creştin-ortodocşi), iar din acest motiv, potrivit „La Stampa”, disputa ar aminti de sângerosul conflict din fosta Iugoslavie.

Sursa: Adevărul.ro.

Related External Links

Ştirile ProTV: Romi sau ţigani? Un deputat PDL propune înlăturarea acestei confuzii

Deputatul PDL Adrian Gurzau propune inlocuirea prin lege a denumirii de “rom” cu aceea de “tigan”, asa cum ii numesc pe reprezentantii acestei etnii si alte popoare, pentru respectarea identitatii lor si inlaturarea unei confuzii in afara granitelor.

In legatura cu denumirea de rom, voi propune in Parlamentul roman o lege prin care sa interzicem folosirea denumirii de rom in loc de tigan, pentru a inlatura confuzia intre cele doua nume, confuzie ce nu de putine ori a adus prejudicii romanilor din afara granitelor. Am si argumente proprii pentru legiferarea acestei optiuni” – sustine deputatul, intr-un comunicat citat de Mediafax.

Deputatul democrat-liberal mai afirma ca imaginea etnicilor tigani in intreaga Europa a devenit “mai negativa” decat si-ar fi dorit oricine, iar tiganii, populatie de regula migratoare, “au devenit o problema sociala in mai toate tarile europene”.

Acest lucru nu poate fi pus pe seama unor rele tratamente din spatiile prin care au trecut vremelnic. Ci pentru ca sunt, pur si simplu, o populatie nomada care nu si-a insusit modul de trai si caracteristicile unui popor asezat. Cum nu sunt nici romani, nici unguri, nici sarbi, ci tigani, ei apartin lumii libere. Nimeni nu i-a trasat un drum anume unei populatii nomade, ea urmeaza propriile ei nevoi sau curiozitati“, a subliniat Adrian Gurzau.

In opinia parlamentarului, doar comunismul i-a tinut prizonieri pe tigani intre granitele statelor comuniste. Prin urmare, dupa deschiderea frontierelor, era firesc ca poporul nomad, care poposise prea mult in Estul Europei, sa isi continue drumul spre Vest, explorand si posibilitatile unor teritorii mai noi.

Gurzau a explicat ca denumirea de rom este una “conventionala”, stabilita recent si nu are justificari istorice legate de etnicii tigani, iar recent, unele comunitati de tigani au cerut revenirea la denumirea lor traditionala, “spunand ca nimeni nu i-a intrebat atunci cand s-a decis trecerea la apelativul rom”.

Celelalte popoare europene le spun tigani, folosind cuvinte avand aceeasi radacina cu cea de tigan: gitan (franceza), gipsy (engleza), gitano (spaniola), tiganski (bulgara), tigan (rusa), Zigeuner (germana). In formule lingvistice aflate in cultura lor traditionala nu exista termenul de rom“, a mentionat Adrian Gurzau.

Deputatul PDL mai sustine ca face aceasta propunere “ca mijloc de protejare a romanilor care ar putea fi afectati de rele tratamente si de discriminare negativa in spatiul ostil tiganilor, pe nedrept”.

Sursa Ştirile Protv.ro.

Related External Links

Prahova Online: Cum ocupa tiganii-nomazi teritoriul Ploiestiului si nimeni nu le face nimic (galerie foto)

Pe 16 august, am avut o întâlnire pe strada Industriei, ocazie cu care am văzut mini-şatra din imaginile de mai jos cum descărca cartoane şi folii de plastic dintr-o căruţă lângă piciorul podului de la Gara de Sud. Pe 23 august am trecut din nou pe acolo: erau la masă, în mijlocul străzii, înconjuraţi de câini. Ieri, am avut din nou treabă pe Industriei, prilej cu care i-am văzut pe vreo trei-patru membri ai clanului ţigănesc, stând relaxaţi, în “curtea” improvizată din beţe.

Avem, aşadar, o nouă dovadă clară a incompetenţei Poliţiei Comunitare Ploieşti. Dacă poliţiştii comunitari au făcut vreo tură pe Industriei şi nu i-au văzut în trei săptămâni pe ţigani cum ocupă domeniul public, merită daţi afară, pentru că sunt orbi. Dacă i-au văzut şi n-au făcut nimic în sensul ăsta, tot merită daţi afară, pentru că sunt proşti. Eu înclin să cred că nu i-au văzut, şi că nu trec pe strada aia niciodată, preferând zona centrală a oraşului, unde poţi vedea oricând o fustă scurtă şi un decolteu generos.

Cât despre Marius Duţă, şeful PCP, nu văd ce-ar mai fi de spus. Omul e din Râmnicu-Sărat, cred că nici nu ştie că Ploieştiul are un pod în zona de sud, şi că la piciorul podului, o familie de ţigani şi-a făcut un adăpost. Aşa că nici nu-l afectează: copiii şi soţia sa nu trec niciodată pe acolo, nu riscă să fie jefuiţi, bătuţi, muşcaţi de câini sau speriaţi.

Este, nea Mariuse? Spune cinstit: este că te doare în cur de chestia asta?

Sursa şi imagini aici.

Related External Links

România actualităţi: Ţiganii nomazi “trebuie integraţi, nu discriminaţi”

Preşedintele Traian Băsescu a declarat la Radio România Actualităţi că trebuie făcută o distincţie între ţiganii nomazi şi alte categori de romi, atât în România cât şi în statele europene în care aceştia trăiesc.

“Există o confuzie în Europa între romi şi ţigani nomazi”, a declarat Traian Băsescu, arătând că deplasarea dintr-un loc în altul este parte integrală a culturii nomazilor.

Traian Băsescu a afirmat că ţiganii nomazi trebuie să fie integraţi acolo unde se stabilesc.

“Statele unde se stabilesc ţigani nomazi trebuie să găsească soluţii pentru integrare şi nu să facă discriminare”, a precizat preşedintele Băsescu.

Continuarea interviului şi imagini se găsesc aici.

Related External Links

România actualităţi: Spaniolii, deranjaţi de acţiunile ţiganilor nomazi

Locuitorii unui cartier din Sevilla se plâng de problemele create de românii care au ocupat o clădire dezafectată a companiei de căi ferate şi care fac negoţ cu fier vechi.

Aceste relatări despre ţiganii nomazi din România sunt făcute de ziarul ABC.

În San Jeronimo, la fel ca în Torre de los Perdigones, sau în zona Torneo, aşezările de imigranţi, cei mai mulţi dintre ei români, creează probleme de convieţuire care se agravează din ce în ce mai mult şi care vor sfârşi cu o revoltă a locuitorilor.

Ocuparea clădirilor abandonate, comportamentul romilor şi vânzarea de fier vechi nu întotdeauna obţinut prin mijloace legale, creează o atmosferă de insecuritate care este greu de suportat de locuitorii oraşului.

Restul articolului este pe România actualităţi.ro.

Related External Links