Posts Tagged ‘muzica’

Muzica, armă împotriva țiganilor din Belgia

Muzica poate fi folosită cu succes ca armă împotriva practicilor religioase în județul Brașov, dar parcă țiganii migratori din Belgia sînt ceva mai imuni decît religioșii de pe la noi: primarul dintr-un orășel aflat la aproximativ 60 de km est de Bruxelles, Landen, a încercat acum cîteva zile să alunge o caravană de nomazi cu ajutorul unei instalații sonore de 14 mii de wați care difuza muzică tehno.

Aproximativ 30 de rulote s-au instalat duminica seara pe un teren industrial viran din orasul flamand, fara a avea acordul proprietarului terenului sau pe cel al comunitatii, potrivit agentiei de stiri Belga.

Dupa discutii cu autoritatile locale, reprezentantii grupului au convenit sa paraseasca locul luni dimineata, dar si-au amanat ulterior plecarea pentru vineri.

Primarul localitatii Landen, socialistul Gino Debroux, a adus atunci o instalatie sonora cu o capacitate de 14.400 de wati si a apelat la ajutorul lui DJ local.

Miercuri dimineata, muzica tehno rula la volum maxim, potrivit unei inregistrari video publicate pe site-ul ziarului local Het Belang van Limburg. Cu un succes relativ, noteaza AFP, in conditiile in care o fetita de zece ani dansa pe sunetul muzicii, in mijlocul caravanei.

Intre timp, negocierile cu politia s-au reluat si muzica a fost intrerupta, iar tiganii s-au declarat “dispusi sa ridice tabara”, a declarat Gino Debroux.

Initiativa primarului a fost criticata inclusiv de propriul sau partid. “Nu e OK ceea ce se intampla la Landen. Nu e OK de loc”, a reactionat pe contul sau de Twitter ministrul regional insarcinat cu Locuintele, socialista Freya Van den Bossche.

Sursa aici. Poate mă înșel, dar dacă ar fi pus alt tip de muzică (cum ar fi cea simfonică, de exemplu) ar fi avut mai mult succes. Probabil că primarului nu-i place muzica tehno, s-o fi gîndit că dacă lui nu-i place nici țiganilor nu le place. Partea bună este că, probabil, n-a auzit de manele… dacă ar fi pus așa ceva probabil că țiganii nomazi n-ar mai pleca de acolo în veci. :D

Muzică lăutărească veche

N-aş putea spune cînd a fost realizată înregistrarea, dar ţiganii de pe vremuri (şi, probabil, şi o parte dintre ţiganii contemporani) erau cunoscuţi şi apreciaţi pentru muzica lăutărească pe care o cîntau.

Related External Links

Ştefana Tincu – Ţigăncuşa

Maria Raducanu Quartet – Un ţigan avea o casă

Melodia interpretată de Maria Raducanu Quartet, Un ţigan avea o casă, a fost difuzată pe canalul de muzica Mezzo în 2009.

România ar putea fi reprezentată la Eurovision de prima trupă de Balkan-Rock de ţigani

Trupa “Romano-ButiQ”, prima formaţie ce cîntă muzică ţigănească cu influenţe punk-rock şi este inspirată din viaţa ţiganilor, participă la preselecţia Eurovision din România.

Formaţia este prima entitate de economie socială a proiectului Romano Cher-Casa Romilor şi a luat fiinţă în luna august 2010 prin acordul membrilor în crezul de non-discriminare al proiectului.

Pentru Eurovision, cei şase membri ai trupei au compus o melodie cu mesaj anti-rasist, în limba engeză şi romani cu care speră să ajungă în etapele superioare ale competiţiei şi, totodată, ca o dovadă de multiculturalism, să reprezinte România în Germania în 2011.

Membrii au studii muzicale şi experienţe de peste 15 ani în colaborări cu trupe cunoscute din România.

Ion Florin, “un meseriaş într-ale chitarei bas” a avut iniţiativa acestei trupe, tot el fiind cel care a compus piesa originală înregistrată la preselecţie.

Sursa: Evenimentul Zilei.ro.

Related External Links

Azur – Cîntă ţiganii

Versuri:

Hainananananananana, nananananananana,
Hainanananananana, nanananana.
Se lasa seara peste toti castanii,
Linga-o padure se opresc tiganii,
Rasuna noaptea iar de galagie,
Tiganii cinta toti o melodie.
Rasuna cimpul, intreg pamintul,
Suna padurea de cintecul lor.
Se-aprinde focul, se-ncinge jocul,
Tiganii cinta un cintec de dor.

R: Ainanana, larailara,
Lailalalalalalalala,
Nairarara,nairarara
Lairararara. (bis refren)

Si-acum un tigan cu barba argintie,
A inceput sa cinte-o melodie.
De cind era voinic pe calul lui,
Si l-a iubit o fata cum azi nu-i.
Rasuna cimpul, intreg pamintul,
Suna padurea de cintecul lor.
Se-aprinde focul, se-ncinge jocul,
Tiganii cinta un cintec de dor.

R:… (bis refren)

Adorm tiganii sub racoarea serii,
Uitind o noapte de arsita verii.
Desi adorm pe-0 palma de pamint,
Nu si-ar da traiul pe nimic mai scump.
Rasuna campul, intreg pamintul,
Suna padurea de cintecul lor.
Se-aprinde focul, se-ncinge jocul,
Tiganii cinta un cintec de dor.

R:… (x4)

Related External Links

Azur – Floare din cunună, Trec ţiganii [1985]


Related External Links

Meşteşugul ţiganilor, între artă şi nevoia de bani

Evenimentul zilei a publicat ieri un articol care a readus, în măsura în care se poate face primăvară cu o floare, în atenţie meşteşugurile ţiganilor. Aceste meşteşuguri au fost motivul pentru care au fost doriti atît de mult la sosirea lor pe aceste meleaguri.

Meşteşugari şi artişti romi şi-au demonstrat ieri, în curtea Palatului Şuţu, iscusinţa în arta cioplirii în lemn, în orfevrărie sau în muzică. Deşi în cadrul evenimentului nu s-au vândut obiecte, scopul său a fost unul practic, acela de a-i ajuta pe romi să îşi facă meşteşugurile mai cunoscute.

Maria Papaleţ, din satul dâmboviţean Ciocănari, face linguri din lemn de 15 ani, de când s-a căsătorit cu Sorin, care este rudar din tată în fiu. „Soţul practică meseria de copil. S-a născut în meserie”, spune ea. El a învăţat-o apoi şi pe ea să cioplească în lemn linguri, platouri, polonice, furculiţe sau cuţite.

Articolul de pe EVZ este aici.

Related External Links

Manelele şi muzica ţigănească

Manelele există deja de ani buni în peisajul României moderne şi reprezintă un element important al subculturii/inculturii româneşti.

Titlul nu este deloc întîmplător: manelele NU sînt muzică ţigănească. O parte dintre cîntăreţi sînt ţigani, dar muzica etniei are o calitate mult superioară manelelor.

Aşa cum a explicat şi Mădălin Voicu aici, “formula tiganeasca este asa: eu imi vand marfa care nu imi place”. Şi ce-ar fi de plăcut la manele? Versurile sînt undeva la nivelul claselor primare (probabil scrise de vreun copchil prost şi cam debil mental), ritmul muzical este aiurea, subiectele ţin mai degrabă de dorinţe refulate prin “muzică” (cam multe “fetiţe”, bani, aur şi duşmani cărora li se doreşte doar de “bine”) pentru a nu atrage celor care stau prost cu refularea problemelor zilnice.

Related External Links

Muzică ţigănescă – Ţigăncuşă eşti frumoasă

La o margine de sat
Sta o satra de tigani
O tiganca frumusica
Mi-a zâmbit de sub castani.

Refren:
Tigancusa esti frumoasa
Tigancusa mea
Te iubesc de-o viata
Si nu te pot uita.

Trece vara, vine iarna,
Pleaca satra de tigani
Si cu ea pleaca tiganca
Ce-am iubit-o sub castani.

Trece iarna, vine vara,
Vine satra de tigani
Dar tiganca frumusica
A fugit cu alt tigan.

Related External Links

Shukar Collective aduce muzica ţigănească urbană la Montreal

Articolul de mai jos a apărut pe PaginiRomanesti.com, denumit şi ziarul românilor din Montreal. Pare să fie destul de recent, din cadrul ediţiei din 24 septembrie 2010 (dacă ar fi să mă iau după ce scrie într-un colţ al paginii) şi scrie despre două concerte în Canada ale trupei Shukar Collective.

Shukar Collective este una dintre trupele romanesti care fac sali pline in afara Romaniei, dar care sunt putin cunoscute de catre romani. Si una dintre putinele trupe romanesti care au ales sa se diferentieze prin autenticitate si nu prin preluari ieftine, asa cum fac multe alte trupe.

Shukar Collective vine acum la Montréal nu pentru unul, ci pentru doua spectacole, pe care le va sustine la Teatrul Gesù (1200, rue de Bleury), in 9 si 10 noiembrie, de la ora 20h00, intr-o sala care poate primi pana la 425 de persoane. Daca mai adaugam la calitatea muzicii si ca intrarea la aceste doua spectacole este gratuita, avem toate motivele pentru a participa.

Ce este Shukar Collective? Inainte de a fi o trupa, putem vorbi de un proiect care aduce laolalta cativa dintre cei mai importanti DJ din Romania si membrii trupei tiganesti Sukar. Acestia din urma sunt tigani ursari, cunoscuti inainte pentru capacitatea lor de a imblanzi ursii, cu care defilau prin satele romanesti in spectacole improvizate. Dansul ursilor era acompaniat de tiganii ursari care cantau o melodie bruta, sincopata, care sa justifice miscarile greoaie ale ursilor tinuti in captivitate. Muzica tiganilor ursari este deci una primitiva, cu radacini in muzica triburilor mongole si tatare. Muzica lor, spun membrii trupei, “considera vocea umana ca un instrument. Onomatopee, respiratii intretaiate, strigaturi din miezul plamanilor, lovitul lingurilor de metal sau al butoielor de lemn, toate acestea formeaza un amestec unic”.

Ce-i face pe ursari diferiti este ca, spre deosebire de alti tigani, au pastrat valorile muzicii lor. Desi la moda, manelele nu i-au atras. Au ramas intr-o lume nebuna, in care tiganii si-au pierdut traditiile.

Proiectul i-a cuprins initial pe ursarii de la Shukar, condusi de Napoleon. Voce de baza a trupei, el are ca instrument un butoi de lemn pe care il loveste cu pietre. Provine dintr-o familie de rromi cu 12 copii si traieste in satul Gratia din Teleorman. Un adevarat reper al muzicii ursarilor, el a fost invitat si de Taraful Haducilor (o alta trupa aproape necunoscuta in Romania) ca invitat special pe albumul acestora, Dumbala Dumba.

Un alt Shukar este Tamango, voce si linguri de metal. In varsta de 62 de ani, el canta de la varsta de 16 ani. Traieste in satul Balarii din Teleorman. Clasic, 24 de ani, voce si diverse instrumente de percutie pe care si le confectioneaza singur.

Lor li s-a adaugat partea electronica a proiectului. Colectivul. Ei sunt Dan Handrabur, Cri Stanciu, Mitos Micleusan, Iulia Cristina Handrabur, Aura Mirela Mihalache si Florian Nicuta. Acestia vor fi prezenti de altfel si la Montréal, conform organizatorilor. Daca aceste nume nu va spun nimic, sa incercam altfel : Dreamdoktor, Matze, DJ Vasile. Sunt numele de scena ale primilor trei componenti.

Lansati imediat dupa Revolutie pe scena muzicii underground romanesti, cei trei sunt mai degraba vedete pe scenele din afara Romaniei. Dan Handrabur, muzician de formatie clasica, canta la o multime de instrumente si este un producator apreciat. Printre artistii de care sa ocupat se afla Frontline Assembly.

Cri Stanciu a castigat concursul Découvertes Eléctronique, organizat de RFI, in 2000. In Romania, a fost o vreme promovat la postul de radio ProFm, in emisiunile cunoscutului realizator Razvan Exarhu. DJ Vasile, este cel mai cunoscut dintre cei trei, in special datorita prezentei sale ca DJ in emisiunile lui Exarhu, de la ProFM.

Daca nu ati avut ocazia sa-i ascultati, pentru a va face o parere, vizitati profilul lor pe site-ul MySpace la adresa www.myspace.com/shukarcollective

Related External Links

Speranţa Rădulescu: La taifas cu lăutari ţigani

Textul de pe această pagină a României Literare reproduce fragmente din convorbirea autorului cu Mişu Langă (M.L.), Costică Enache (C.E.), Aurel Cioacă (A.C.), Iulian Laurenţiu Barbu (I.L.B.) şi alţi cîţiva lăutari ţigani din localităţile Morunglav şi Balş Oltenia. Convorbirea a avut loc, a fost înregistrată şi transcrisă în octombrie 2002.

Convorbirea, sub forma unui interviu vag direcţionat a urmărit, între altele, să pună în lumină înţelesul sintagmei “muzică ţigănească”. Dar, în varianta sa notată şi “stilizată” minimal, cititorul o poate parcurge cu profit chiar dacă nu se sinchiseşte de muzica ţigănească.

Related External Links

Speranta Radulescu: Taifasuri despre muzica tiganeasca

Autoare: Speranta Radulescu
Pret: 20,00 LEI
Editura: Paideia
Colectia: Promotie Paideia
Disponibilitate: disponibila in aproximativ 7 zile de la data comenzii

Cartea de fata incearca sa afle ce este muzica tiganeasca din perspectiva lautarilor. Autoarea le semnaleaza cititorilor faptul ca tiganii au opinii proprii despre muzica tiganeasca pe care merita sa le cunoasca pentru ca sunt pline de miez si pentru ca, oricum, nimeni nu are dreptul sa decida ceva in legatura cu tiganii fara sa le pese de ce gindesc.

Poate fi comandată de aici.

Related External Links

Taraful din Clejani

Cîntec de dragoste

Ciocîrlia

http://www.youtube.com/watch?v=QAbz0jeL9x4youtube=

Related External Links

Nuntă cu lăutari, Bucureşti, 1998

Muzica lăutărească este un alt aspect al lumii ţiganilor. Nu toţi lăutarii au fost ţigani de-a lungul timpului, dar dintre cei mai cunoscuţi lăutari cei mai mulţi au fost ţigani. Ei erau invitaţi de obicei pe la nunţi, diverse sărbători, dar nu numai. Dar asta se va detalia într-un alt articol.

Seria de filmuleţe de mai jos este (relativ) recentă, din 1998, şi le-am găsit pe youtube. Este o nuntă la care au fost invitaţi lăutari, a avut loc în Bucureşti.

Ninel de la Braila (vioară), Nicu Dorel (Paun) (acordeon) şi Luis Iordache (ţambal) cîntă în faţa apartamentului miresei  (Fanica Feraru) înaintea ceremoniei nunţii.

Nelu Ploieşteanu (acordeon), Nicu Gigantu (acordeon), Nicolae Feraru (ţambal – el era tată miresei) cîntă tradiţionalul cintec de nuntă.

Nelu Ploieşteanu (acordeon), Nicu Gigantu (acordeon), Nicolae Feraru (ţambal) şi Aurică Turcitu (bass) cîntă o horă lăutărească în timp ce invitaţii dansează.

În jurul orei 5 dimineaţa Gicu Petrache cîntă o versiune clasică a cîntecului miresei în timp ce aceasta îşi schimbă vălul cu eşarfa de femeie măritată.


Related External Links

Muzica ţiganilor ruşi – Mărul roşu

Secvenţă din filmul Şatra (Queen of the gypsies).


Related External Links

Gadjo Dillo – Tutti frutti

O melodie interpretată de ţigani din filmul Gadjo Dilo (Străinul cel nebun).


Related External Links

Muzica ţigănească – Paraschiva

Eu te-am iubit Paraschivo
Ti-am spus-o de-o mie de ori
Si ca drept dovada ti-am prins gramada vreo 15 ghivece de flori (2x)

Te-am luat de la ma-ta de-acasa
In fusta si fara jupon
Ti-am luat si seminte, ti-am luat si bomboane, ti-am luat si chiloti de nilon(2x)

Tu nu mai iubit Paraschivo
Mi-ai spus de o mie de ori
Si ca drept dovada mi-ai trimis gramada sa-ti cresc toti copii din flori(2x)

Pe maica-ta si pe tot neamul
Sa nu va mai prind ca ma rogi
V-am scos de la pivnita cind v-a spart geamu’ ‘ti-ai dracu sa fiti de milogi(2x)

Au de te prind Paraschivo
Cu altu’ la brat pe gramond
Iti sparg si gagiul iti fur si poseta, va leg si va spinzur de un pom(2x)

Related External Links

Muzică ţigănească spaniolă

Descrierea videoclipului este sumară, scrie doar “călătorie sigură” şi 1993.

Related External Links

Tigan.ro

Pagina de pe ţigan.ro are ca titlu “Universul rromilor” şi, din motive foarte evidente, nu am de gînd să-l transform într-un titlu al acestui articol. Dar, în ciuda divergenţei legate de denumirea etniei, ţigan.ro are cîteva lucruri de zis despre limba şi muzica ţigănească.

Promoveaza!
Calendarul
Noiembrie 2014
L M M J V S D
« Iul    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
Utilizatorii online
Users: %GUESTS_SEPERATOR%1 Guest%BOTS_SEPERATOR%
Comentariile recente
RibanaRomania nu ar rezista unei invazii rusesti nici macar o zi « Romanian Copy WriterDan-Marius.roDan-Marius.ro“Sunt româ şi nu mănînc litere, le studiez.” | Tiganii in Romania si lumeNu ştiu să înot | Tiganii in Romania si lumeAproape Unplugged – Şatra – Ţigăncuşa | Tiganii in Romania si lumeCristỉña Gàbriella PärüśvbefMaria, îngerul blond aflat printre ţiganii din Grecia | Tiganii in Romania si lumeFetiţa cu ochi albaştri aflată printre ţiganii din Irlanda | Tiganii in Romania si lumeNoi sintem cei au colonizat Pamintul, voi sinteti urmasii nostri degenerati / povestiri Istorie alternativa | Centrul Social Urban OradeaNoi sintem cei au colonizat Pamintul, voi sinteti urmasii nostri degenerati / povestiri Istorie alternativa « Romanian Copy WriterDan-Marius.roDan-Marius.ro