Traian Băsescu şi summit-ului cu tema “Incluziunea socială a ţiganilor prin promovarea actiunii la nivel local”

Zilele trecute a avut loc la Bruxelle cel de-al treilea summit al Uniunii Europene pe tema minoritarilor de pe la noi şi de aiurea, prin Europan. S-a folosit apelativul de romi, culmea (credeam că măcar europenii au mai multă minte), dar a fost vorba despre “Incluziunea socială a ţiganilor prin promovarea acţiunii la nivel local”.

Preşedintele României, Traian Băsescu, a fost pe acolo, iar vineri, în cadrul sesiunii de deschidere a summit-ului că o mare parte dintre ţiganii care s-au integrat printre majoritarii din România nu îşi mai recunosc etnia.

“O mare parte dintre romii care s-au integrat, care sunt ingineri, profesori, medici, politicieni sau oameni de afaceri nu isi mai recunosc etnia”, a spus seful statului in discursul sustinut in deschiderea evenimentului, precizand ca aceasta problema a autoidentificarii exista pentru ca persista in raporturile dintre majoritatea populatiei si minoritatea roma o atmosfera profunda de neincredere, alimentata de prejudecati, transmite Mediafax.

Potrivit sefului statului, “ceea ce poate deveni ingrijorator este ca aceasta intoleranta alimentata de situatii individuale de fapte reprobabile, comise de romi, pe fondul preungirii crizei economice, poate favoriza, sub impulsul retoricii anti-roma si a discursului instigator, cresterea riscului de violente”.

“Chiar la nivel european avem multi politicieni care utilizeaza acest tip de discurs”, a adaugat seful statului.

Dacă vă interesează restul declaraţiei o găsiţi relatată aici. Ideea preşedintelui ar explica, oarecum, diferenţa imensă pe care o oferă estimările unora dintre oficial (vreo două milioane şi ceva dintre ţigani comparativ cu cei 600 şi ceva mii înregistraţi în România), restul fiind cauzată de lipsa certificatelor de naştere şi a buletinelor oamenilor care nu au fost înregistraţi. Încă. Dar estimările oferite sînt, în cel mai bun caz, discutabile.

Ca răspuns la prezenţa preşedintelui la summit, comisarul european pentru justiţie, cetăţenie şi drepturi fundamentale, Viviane Reding, a declarat tot vineri că i s-a părut foarte important, din punct de vedere simbolic, că Traian Băsescu, a fost prezent acolo, după cum relatează Agerpres.

Presedintele roman Traian Basescu, singurul sef de stat sau de guvern prezent la eveniment, a avut inainte de a pleca de la summitul UE dedicat romilor o scurta intrevedere cu comisarul european Viviane Reding. Potrivit acesteia, in cadrul intalnirii nu au fost discutate chestiuni legate de justitie, pe care Reding a precizat ca le discuta constant cu ministrul justitiei.

“Am discutat despre aceasta uriasa parte a populatiei Romaniei care este de origine roma si despre necesitatea ca Romania sa faca multe eforturi pentru ca majoritatea acestor oameni sa poata fi integrati, pentru ca saracia sa nu mai fie o problema, pentru ca acesti oameni sa nu mai fie fortati, intr-un fel, sa paraseasca tara si sa poata continua sa traiasca unde s-au nascut”, a declarat vicepresedinta CE pentru presa romana din Bruxelles.

Continuarea este aici.

Dar ce era să facă preşedintele? Avem (statistic vorbind) cei mai mulţi, mai promovaţi (sînt peste tot, la toate posturile tv), mai ridicaţi în slăvi şi condamnaţi în aceeaşi măsură, şi ce mai călători ţigani din Europa. Aş zice că-s cei mai migrator, dar nu migrează suficient de mult ca să se stabilească definitiv peste hotare – eupenii ni-i cam trimit înapoi.

Pe de altă parte, Adevărul oferă un raport al summit-ului: statele UE nu îi apără suficient pe ţigani. Banca Mondială arată că România ar cîştiga anual miliarde de euro din integrarea lor pe piaţa muncii. Sună bine, dar pusul în practică e cam… dificil de făcut. Sînt mulţi ţigani care-s muncitori, dar tot vezi grămezi de minoritari pe străzi, cerşind, sau auzi despre ei că fură sau că violează.

Romii sunt tot mai mult victime ale violenţelor în Europa, arată un raport al organizaţiei Amnesty International, dat publicităţii cu ocazia Zilei Internaţionale a Romilor, pe 8 aprilie. Mai mult, un raport al Băncii Mondiale arată că integrarea romilor ar fi o politică economică inteligentă pentru România, care i-ar aduce beneficii financiare de până la trei miliarde de euro anual.

Integrarea romilor ar fi o politică economică inteligentă pe care România ar putea să o adopte, având în vedere creşterea populaţiei rome apte de muncă pe fondul îmbătrânirii populaţiei generale şi cheltuielilor sporite cu pensiile şi asistenţa socială, arată un raport al Băncii Mondiale (BM), citat de Mediafax.

Specialiştii BM arată că estimarea numărului de romi din România este greu de făcut din cauză că nu sunt disponibile date privind etnia la nivelul statelor membre UE, dar şi din cauză că familiile rome nu sunt dispuse, de multe ori, să-şi dezvăluie identitatea etnică în faţa autorităţilor, se menţionează în raport.

Ultimele date din 2011 indicau că aproximativ 613.000 de români, reprezentând circa 3,3% din populaţia ţării, şi-au declarat etnia romă. Pe de altă parte, potrivit estimărilor experţilor, disponibile la nivelul Consiliului Europei, populaţia romă din România număra în 2010 între 1,2 milioane şi 2,5 milioane de oameni, reprezentând o pondere între 6,5 şi 13,5% din populaţia ţării.

Sursa şi completarea sînt aici.

Doi ţigani se plimbă la marginea unui şantier

Doi ţigani se plimbă într-o seară la marginea unui şantier, căutînd ceva de furat. Orice, de la fier vechi la echipamente sau materiale de construcţii… Unul alunecă şi cade in groapa cu var, înacearcă să iasă dar alunecă înapoi. Panicat, strigă după celălalt:

– Rupiiii, dă-mi lopata, mo mînca-ţi-aş!!!

Celălalt, în scîrbă, îi răspunde:

– Ha mo mînca-ţi-aş, de un minut eşti alb şi deja vrei să munceşti mo?

Un tigan este chemat de un boier la munca

Un tigan este chemat de un boier la munca:

– Hai tigane, pune mina pe coasa si treci la treaba.

– Auzi coane ai mai vazut matale sac gol stind in picioare? spune tiganul mingiindu-se sugestiv pe burta.

Pricepind aluzia, boierul intinde o masa cu cite ceva d-ale gurii. Tiganul minca pe saturate si se aseza sprijinit intr-o rina sa se mai odihneasca nitel. Boierul, vazindu-l asa, tipa catre el:

– Hai tigane, de acum pune mina pe coasa si la munca cu tine!!

– Auzi, conasule, ai mai vazut matale sac plin indoit?!?

Agenda.ro: Ce cred românii despre ţigani?

În data de 27 noiembrie 2011 Agenda.ro a publicat un sondaj de opinie realizat de CCSB pentru Asociaţia Pro Democraţia.

Sondajul de opinie “Stereotipurile la adresa romilor” arata ca 44% dintre subiecti considera ca romii sunt “hoti” (in scadere fata de 2002, cand 46% sustineau acest lucru). De asemenea, 43% ii considera “lenesi”, “murdari” – 41%. Unul din zece chestionati ii vede ca “delasatori” sau “inapoiati”.

Relatiile de colaborare dintre romani si tigani au crescut din 2002 incoace de la 34% la 46%. Cu toate acestea, 24% spun ca se ignora reciproc, in timp ce 11% dintre respondenti afirma ca au relatii conflictuale.

68% dintre cei chestionati spun ca tiganii fac mai multe infractiuni decat romanii, iar 52% considera ca acestia fac mai multe infractiuni pentru ca asa le este obiceiul. 60% dintre cei chestionati nu sunt de acord cu afirmatia “Romii sunt mai saraci decat romanii”, iar 23% dintre respondenti cred ca tiganii sunt saraci pentru ca nu vor sa munceasca. 36% dintre subiecti cred ca romii vor reprezenta, in viitor, o amenintare pentru tara!

77% dintre romani sunt de acord ca acestea sa locuiasca in aceeasi localitate cu tiganii, 59% ii accepta ca vecini, 57% ca prieteni, insa doar 34% dintre subiecti ar fi de acord ca romii sa faca parte din familia lor – procente in crestere fata de acum opt ani.

Sondajul a fost realizat in perioada 18-25 noiembrie 2010, pe un esantion de 1.500 de persoane.

Mehedinţeanul: Ţigani severineni la muncă în Italia, Cagliari

Sonia, unchiul ei Costel, Lisica şi alte 80 persoane sunt nou sosite în Cagliari, pentru un loc de muncă şi o casă. “Nu ne place sa cerşim“. Discreţi, politicoşi şi niciodată insistenţi. Umili, dar îmbrăcaţi cu mare demnitate, fără ostentaţie. În districtul La Vega, cerşind bani în schimbul spălării parbrizelor la semafoare, un grup de ţigani veniţi din România cu aproximativ două luni în urmă. “Pentru a găsi un loc de muncă,” spun ei, între timp cerşind şi spălând geamuri, “dar nu ne place aşa.”

Cu două luni în urmă, o persoană din România ne-a vorbit despre posibilitatea de a veni la Cagliari. El a organizat călătoria, cu autobuzul şi cu feribotul, a colectat bani şi aşa am venit. ” Sonia, optsprezece ani, este căsătorită cu Dani, cu un an mai în vârstă decât ea, şi au un copil de numai opt luni. Se duc în fiecare dimineaţă să cerşească la semafoare în Via Romagna. “Nu este ceea ce mi-am imaginat. Nu-mi place să fiu aici pentru a cere bani de buzunar sau haine folosite.

Sursa şi continuarea: Mehedinţeanul.ro.

Related External Links

Adevărul: Băsescu despre romii nomazi: În mod tradiţional, trăiesc din ce fură

Adevărul a preluat aici opinia lui Traian Băsescu despre ţiganii nomazi.Nu pot să nu remarc că, dacă acum cîteva luni preşedintele ţării îşi exprima doinţa de a folosi mai mult apelativul secular de ţigan în locul celui mai recent de rrom, în articol (în continuare apare doar un fragment) este folosit preponderent cel de-al doilea termen.

Oare ce metode o fi folosit fostul primar al Bucureştiului pentru a-i convinge pe ţigani să muncească? Aparent nu a avut succes, ar trebui învăţat din greşelile lui.

Şeful statului este de părere că interzicerea dreptului de deplasare pentru romii nomazi este echivalent cu distrugerea unui pilon cultural, deaorece obiectivul lor cultural este să circule din loc în loc. Traian Băsescu admite că mulţi dintre aceştia, “în mod tradiţional, trăiesc din ce fură”.

“Trebuie să spun un lucru esenţial – foarte mulţi politicieni importanţi fac o confuzie legată de romi. Nu putem vorbi despre toţi romii. Cei pe care îi vedem umblând prin Europa sunt romi nomazi care provin din România şi din alte ţări ale UE. Obiectivul lor cultural e să circule din loc în loc. România are peste un milion de romi integraţi, sunt parte a societăţii româneşti. Ceea ce nu am reuşit e legat de integrarea romilor nomazi. Aici trebuie să ne punem noi, nu numai filosofic, ci şi în mod practic întrebarea: vorbim despre integrare sau despre asimilare? A le interzice mişcarea înseamnă a le distruge unul dintre pilonii culturali ai romilor nomazi”, a precizat şeful statului în cadrul unei vizite oficiale în Slovenia, citat de Mediafax.

Potrivit preşedintelui, una dintre probleme integrării romilor nomazi este asigurarea educaţiei pentru copii, dar şi faptul că mulţi dintre aceştia “trăiesc din ce fură”. Acesta a precizat că atunci când se afla la şefia Capitalei a oferit locuri de muncă romilor care se aşezaseră la marginea Bucureştiului, însă ţiganii au au arătat niciun interes pentru muncă.

“Nu le-a plăcut şi au plecat în altă parte. Sigur, era muncă în conformitate cu pregătirea lor – la salubrizare”, a declarat preşedintele Băsescu.

“Mai avem o problemă care trebuie spusă şi care face dificilă integrarea romilor nomazi – foarte puţini vor să muncească. Mulţi dintre ei, în mod tradiţional, trăiesc din ce fură. Dacă nu vom recunoaşte cinstit şi problemele pe care le are etnia însăşi, şi problemele pe care le avem noi în a cunoaşte etnia, nu vom găsi soluţia problemei”, a adăugat şeful statului român.

Related External Links

Guvernul pregăteşte analfabeţi cu diplomă pentru a munci în UE

Nu a absolvit nici o şcoală primară, dar are şansa de a primi o calificare ce îl poate propulsa într-un loc de muncă bine plătit oriunde pe teritoriul Uniunii Europene. Nici măcar nu trebuie să deţină un cazier judiciar “alb” pentru asta. Mai mult, calificarea sa este finanţată de Guvernul României, în baza unui program asigurat din fonduri structurale. Despre cine este vorba?

Despre un cetăţean român de etnie romă care va avea şansa să fie selectat de către Agenţia Naţională pentru Romi, instituţie guvernamentală, pentru a primi calificarea de manichiurist-pedichiurist sau de lucrător comercial. Asta în timp ce sute de mii de români, absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ superior, rămaşi pe drumuri din pricina crizei economice, apucă drumul Occidentului pentru a muncii spălând vase, culegând căpşuni sau îngrijind persoane vârstnice cu dare de mână.

Absolvirea învăţământului obligatoriu nu este o condiţie

Agenţia Naţională pentru Romi bagă mâna adânc în fondurile structurale aferente proiectului comunitar “Împreună pe piaţa muncii” pentru a califica persoane fără nici o calificare în vederea obţinerii unui loc de muncă în România sau în toate statele membre ale Uniunii Europene. Este vorba despre două contracte-cadru pe care instituţia guvernamentală în cauză le-a încheiat luna aceasta pentru formarea profesională a unor romi în meseriile de manichiurist-pedichiurist şi lucrător comercial.

La data de 15 septembrie 2010, Agenţia Naţională pentru Romi a publicat pe site-ul SEAP anunţul de participare cu numărul 107.955, prin care îi anunţă intenţia de a achiziţiona servicii de formare profesională în ocumpaţia de manichiurist-pedichiurist. Cursurile urmează să fie susţinute în Bucureşti, judeţul Ilfov, dar şi în oraşul Timişoara, urmând să fie absolvite de minimum 55 şi maximum 64 de persoane de etnie romă, informează Puterea.

Sursa: Financiarul.ro.

Related External Links

Jale printre ţiganii din Sadova: Inspectorii ITM au ras jumătate dintre şomerii de lux din localitate

În articolul publicat de Adevărul ţiganii din Sadova, judeţul Dolj, spun că ar trebui să se mai taie din lefurile parlamentarilor, nu din ajutoarele sociale.

Aproape jumătate dintre asistaţii sociali din Sadova au fost sistaţi de la plată, în urma neregulilor semnalate de inspectorii de muncă doljeni.

Inspectorii de muncă au descoperit luna trecută că o treime dintre locuitorii comunei doljene Sadova, în majoritate de etnie rromă, care primesc bani de la stat, se lăfăie în case cu etaj, utilate occidental. În plus, anchetele sociale au fost făcute superficial şi sute de mii de lei date drept ajutoare sociale de la stat au fost aruncate în buzunarele unor „sărmani“ cu vile şi bolizi la poartă.

Controalele ITM au arătat că 63,5 la sută din populaţia Sadovei trăieşte cu bani de la stat, aproximativ 5.000 de persoane din cei 8.000 de localnici beneficiind de ajutor social în baza Legii 416//2001. În timp ce unii oameni din localitate supravieţuiesc de pe o zi pe alta datorită acestui ajutor, inspectorii de muncă au descoperit, cu stupoare, că o treime dintre beneficiari se lăfăie în case cu etaj, superdotate.

Related External Links

Pedepse pentru folosirea termenului rrom

În ultimele luni s-a vorbit despre propunerea unui proiect de lege care să interzică folosirea termenului rrom în favoarea secularului termen ţigan. Pentru moment nu sînt decît cîteva voci care susţin aşa ceva, dar o asemena lege este numai o reîntoarcere la normalitate. Sînt sigur că vor fi mai multe în viitor.

Însă este un fapt dovedit că o lege care nu prevede nişte pedepse nu va fi luată niciodată în seamă, mai ales într-o ţară în care nici legile “normale”, care prevăd pedepse, nu prea sînt luate în considerare.

Nu am văzut nicăieri, cel puţin pînă acum, aşa ceva, aşa că propun 3 pedepse, urmînd a fi aleasă una dintre ele în funcţie de caz:

– amendă contravenţională de la 10.000 ron pînă la 100.000 ron

– muncă în folosul comunităţii pentru o perioadă minimă de 1 lună

– închisoare de la 6 luni la 1 an în cazul celor care încalcă legea în mod repetat.

Related External Links

Iolanda Badilita: Cui ii pasa de integrarea tiganilor?

Una dintre ultimele opinii despre integrarea ţiganilor în Europa poate fi găsită pe pandoras.realitatea.net.

Ideea articolului  a pornit de la nişte imagini în care ţiganii erau prezentaţi ca fiind români, cu siguranţă un efect al folosirii termenului de rrom. Nu este prima oară cînd se întîmplă aşa ceva, şi cu siguranţă nu va fi nici ultima. Probabil că informaţiile din enciclopedie au fost modificate la cererea Iolandei Badilita, însă multe alte situaţii nu au avut şansa unei asemenea acţiuni.

Concluzia articolului este interesantă:

De vreun an de zile toate institutiile cu sufix “european” (Parlament, Comisie si, in afara UE, Consiliul Europei) se ocupa consecvent si de romi. Sa ii integreze, sa nu mai fie discriminati, sa ii duca la scoala, sa li se dea locuri de munca, altfel spus, sa devina contributori la bunastarea generala si nu doar consumatori ai bugetelor sociale. Am asistat la majoritatea acestor dezbateri. Si toate au avut un numitor comun: nu a fost picior de tigan in sala desi Romania are cativa tigani foarte vizibili chiar in parlament – Madalin Voicu, de pilda. Ma intreb: oare nu au fost invitati, nu au lideri sau pur si simplu nu prea dau multe parale pe toata aceasta furtuna creata in jurul lor? Cat le pasa tiganilor  de integrarea lor europeana?

Chiar, cît de mult le pasă? Cred că răspunsul se află în procente: cîţi dintre ţigani au reuşit să se adapteze şi să se integreze în societatea în care trăiesc? Ei există, însă cu siguranţă sînt destul de puţin. Ce iese de obicei în evidenţă este reversul medaliei: modul în care societatea a reuşit să se adapteze la existenţa ţiganilor şi a obiceiurilor ei.

Ce este mai interesant din punct de vedere mediatic: nişte ţigani românizaţi (sau germanizaţi, francizaţi, anglicizaţi, sau cum vreţi să le spuneţi celor integraţi sub o formă sau alta în societate) sau nişte români ţiganizaţi?

Related External Links

Adrian Năstase, dezbaterea de la Strasbourg şi ţiganii

Cu siguranţă un animal politic precum Adrian Năstase nu putea să stea deoparte cînd vine vorba de ţigani, de scandalul pe care l-au făcut europenii avînd ca subiect expulzarea lor şi încercările de integrare a membrilor acestei etnii.

Articolul a început cu un raport pe scurt despre dezbaterea de la Strasbourg pe tema problemei ţiganilor şi a integrării lor în ţările de origine şi a continuat cu oferirea unor posibile soluţii

Că avem responsabilitatea de a căuta să-i integram pe ţigani era clar, dar cu siguranţă nu din perspectiva pe care o evocă Adrian Năstase. Ce valoare are o reprezentare în parlament dacă o foarte mare parte a etniei reprezentate nu are acces la informaţii şi nu ştie/nu poate să aibă un cuvînt de spus asupra acestei reprezentări? Pentru aceştia reprezentarea în parlament este doar frecţie la picior de lemn.

Şcoli au, chiar dacă sînt puţine comparativ cu numărul de oameni pe care ar trebui să-i servească, slujbele însă sînt neglijabile comparativ cu ce au ei nevoie. Dacă ţiganilor li s-a oferi de lucru cu siguranţă am vedea mai puţini cerşetori şi hoţi (pe aici sau aiurea prin Europa). Doar n-au plecat pentru că prin România le era mult prea bine.

Dacă s-ar pune accentul pe educaţie şi bani (sau pe bani şi educaţie, luaţi-o cum vreţi pentru că cele două sînt oricum inseparabile) integrarea ţiganilor s-ar face mult mult mai uşor. Nu ar fi floare la ureche, dar nu ar fi nici atît de greu ca şi acum.

Am mai băgat şi o perspectivă proprie aici, dacă vă interesează să citiţi articolul detaliat pe care l-a scris Adrian Năstase o puteţi face aici.

Related External Links