Problemele ridicate de statisticile INS referitoare la minorităţi

Recensămîntul realizat anul trecut a fost discutat şi rediscutat, atît din punctul de vedere a organizării, cît şi a rezultatelor preliminare publicate recent. Pe lîngă implicarea (mai mult sau mai puţin forţată) a Institutului Naţional de Statistică (INS) în scandalul suspendării şi a încercării de demitere a preşedintelui Traian Băsescu pe marginea numărului total de români cu drept de vot, Cotidianul.ro susţine că sînt surprize de proporţii în ce priveşte minorităţile ţiganilor şi a maghiarilor (încercaţi să le scuzaţi apelativul de romi).

Hocus – pocus cu romii

Pe 2 februarie 2012, Cotidianul.ropublica rezultatele provizorii ale recensământului din 2011, conform datelor comunicate oficial de INS. Atunci, am făcut următoarea constatare: „populaţia stabilă a României a scăzut, toate etniile, cu excepţia celei rome, au mai puţin membri”. Comparând în februarie datele finale ale recensământului din 2002 cu datele provizorii din 2011, rezulta că etnia romilor a înregistrat o creştere sensibilă, de la 535.140 de persoane în 2002, la 619.007 persoane în 2011. (Atragem atenţia că în ambele situaţii era vorba de romi recenzaţi – adică găsiţi acasă şi care au răspuns chestionarelor – care intrau în calcul la populaţia stabilă a României).

Surpriză mare acum, după publicarea rezultatelor preliminare (de regulă aceste date sunt finale din punct de vedere statistic şi pot diferi foarte puţin faţă de cele provizorii – n.a.). Numărul etniei romilor a „coborât” la 247.058 persoane. Diferenţa, în minus, de 371.949 de persoane este una enormă. Sociologii au considerat, atunci când au analizat datele publicate în luna februarie că o creştere a numărului de romi faţă de 2002 este una normală, ţinând cont de sporul natural al etniei. Chiar au fost voci, în luna februarie care susţineau că în realitate număr romilor este şi mai mare, dar mulţi n-ar avea acte şi nu sunt recenzaţi..

Unguri mai puţini ca în 2002, dar mai mulţi decât în februarie

O altă situaţie, să-i zicem ciudată, o întâlnim în cazul minorităţii maghiare. Recensământul din 2002 consemna un număr de 1.431.807 etnici unguri. În februarie, INS a dat că în România mai sunt 1.237.746 de etnici unguri. Diferenţa în minus, de 194.061 a fost considerată ca fiind una normală ţinând cont de trendul în scădere a populaţiei stabile din România. Surpriză după publicarea datelor preliminare ale INS: etnicii unguri au ieşi acum cu 30.698 mai mulţi. La nivelul numărului de maghiari din România, o corecţie de maxim 3.000 de persoane între datele provizorii şi cele preliminare ar fi de acceptat. Un număr de 10 ori mai mare ridică însă semne de întrebare.

Mai multe informaţii, inclusiv o listă cu numărul de membri ai principalelor etnii din România, se găsesc pe cotidianul.ro.

Pe de altă parte, Arad Online susţine că sînt unele localităţi din judeţul Arad nu există nici un ţigan, cel puţin printre cei declaraţi în acte, deşi în opinia autorului ar trebui să existe.

Judeţul Arad are o populaţie stabilă de 40.9072 de persoane, majoritare fiind femeile (211.856 de persoane). Cam aşa ar putea fi rezumat recensământul realizat în toamna anului 2011 în doar două cuvinte. Dar, după cum ne-am obişnuit deja, deşi ştim multe, ştim, de fapt, foarte puţine. Iar acest lucru sare în ochi dacă ne uităm puţin peste datele adunate de recenzori în judeţul nostru. În ceea ce priveşte naţionalitatea, 354.061 dintre arădeni sunt români, 37.207 sunt maghiari, iar topul este încheiat de populaţia romani (ţigani), cu 7.182 de persoane. Puţine, mult prea puţine persoane de etnie romani declarate, faţă de realitate. Şi de acest lucru ne convingem în momentul în care ne uităm pe recensământul luat pe fiecare localitate din judeţ în parte. De exemplu, în Chişineu Criş, din totalul de 7.577 de locuitori, doar 12 s-au declarat romi, iar în Ineu, din 9.078 de persoane, doar…3 şi-au dat etnia „pe faţă”.

Apoi, nu mai puţin de 28 de localităţi, dintre cele 72 ale Aradului, nu au niciun ţigan, potrivit datelor. Acestea sunt Apateu, Bata, Brazii, Buteni, Conop, Dezna, Dorobanţi, Felnac, Hălmagiu, Hălmăgel, Igneşti, Moneasa, Petriş, Pilu, Pleşcuţa, Şagu, Săvârşin, Şeitin, Şicula, Şilindia, Şiştarovăţ, Şofronea, Ususău, Vărădia de Mureş, Zăbrani, Zădăreni, Zerind şi Zimandu Nou. Şi asta în condiţiile în care, de exemplu, Zimand Cuz, sat aparţinând de Zimandu Nou, este cunoscut ca fiind locuit în majoritate de ţigani, iar Şeitinul are o parte a comunei locuită doar de această etnie. Iar exemplele ar putea continua.

Punctul de vedere continuă în articolul de pe Aradon.ro.

Mediafax: DEX-ul a apărut într-un nou tiraj. Definiţiile cuvintelor “rom” şi “ţigan” au fost modificate

În urma unor presiuni făcute asupra academicienilor români, inclusiv prin canalele mass-media, zilele acestea s-a anunţat că definţiile definiţiile cuvintelor “rom” şi “ţigan” au fost modificate în noua ediţie a Dicţionarului Explicativ al Limbii Române (DEX).

Agenţia de Dezvoltare Comunitară “Împreună” spune, într-un comunicat remis MEDIAFAX că prin această revizuire s-a făcut un pas către normalitate şi corectitudine, însă eu aş adăuga că, în ciuda bunului simţ şi al demnităţii românilor apelativul “rom” este folosit în continuare la adresa ţiganilor.

Contactat de MEDIAFAX, directorul Institutului de Lingvistică “Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române, Marius Sala, a precizat că la începutul acestui an a fost tipărit un nou tiraj al DEX, în care au fost făcute o serie de modificări, negociate cu reprezentanţii comunităţii rome, în urma doleanţelor acestora. El nu a precizat în mod concret care sunt modificările aduse.

Însă, Agenţia de Dezvoltare Comunitară “Împreună” spune că în noul tiraj al DEX au fost revizuite definiţiile a 30 de cuvinte care fac trimitere directă sau indirectă la minoritatea romilor.

“În urmă demersurilor constante ale Agenţiei de Dezvoltare Comunitară «Împreună», Asociaţiei Rromilor «Egalitate de Şanse» Tulcea şi Asociaţiei ACCEPT, precum şi a Hotărârii nr. 230/15.06.2011 a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, în ediţia nouă a Dicţionarului Explicativ al Limbii Române, publicat în luna februarie 2012, de către Institutul de Lingvistică «Iorgu Iordan – Al. Rosseti», au fost revizuite definiţiile a 30 de cuvinte care fac trimitere directă sau indirectă la minoritatea romilor. Astfel, Institutul «Iorgu Iordan» a eliminat sau a explicat clar identificările discriminatorii şi tendenţioase care promovau stereotipuri negative în legătură cu minoritatea romă”, se arată în comunicat.

Noua definiţie a substantivului “rom” este următoarea: “termen prin care se autoidentifică membrii unui grup etnic originar din India şi răspândit mai ales în Sudul şi Estul Europei, înlocuind denumirea de ţigan, considerată peiorativă”, potrivit comunicatului citat.

De asemenea, în ediţia nouă a DEX au fost modificate cuvintele: “balaoacheş”, “baragladină”, “bulibaşă”, “chivuţă”, “corturar”, “faraon”, “gitană”, “jude”, “laie”, “lăieţ”, “lingurar”, “puradel”, “rom”, “rudar”, “sălaş”, “ţigan”, “ţigănaş”, “ţigănatic”, “ţigăncuşă”, “ţigăncuţă”, “ţigăneală”, “ţigănel”, “ţigănesc”, “ţigăneşte”, “ţigănie”, “ţigănime”, “ţigănos”, “ţigănuş”, “ursar”, astfel încât caracterul deseori peiorativ al acestor cuvinte să fie clar adus la cunoştinţă cititorului, mai precizează reprezentanţii agenţiei.

Adică acelaşi rahat pe băţ (mă refer la “înlocuirea” denumirii de ţigan) pe care tot încearcă unii să ni-l vîre pe gît de cîteva decenii încoace.

Articolul de pe Mediafax continuă cu mai multe detalii, însă prima propoziţie a ultimului paragraf de acolo (pe care în preiau mai jos) mi-a atras atenţia:

“Deşi în dicţionarele anterioare ale limbii române, definirea termenului «ţigan» nu includea elemente peiorative, în definirea curentă a termenului «ţigan», Institutul «Iorgu Iordan», sub egida Academiei Române, a promovat identificări discriminatorii şi stereotipuri rasiste fără specificarea caracterului peiorativ, profund discriminator al acestora”, se mai arată în comunicatul citat.

Eu zic, fără să greşesc prea mult, că conotaţile peiorative ale cuvîntului secular de ţigan sînt originare de undeva prin sudul ţării şi apoi au fost popularizate prin mass-media. Născut şi crescut în Crişana (Oradea) n-am auzit de ele decît la maturitate, odată cu apelativul de rom introdus artificial pentru a-i copia pe români.

Jose Manuel Barroso: Integrarea tiganilor este o responsabilitate nationala, nu europeana

Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat, luni, la Cotroceni, dupa intalnirea cu presedintele Traian Basescu, ca, potrivit legislatiei europene, integrarea cetatenilor minoritari este o responsabilitate nationala si nu una europeana.

El a aratat ca este foarte important ca statele care au etnici romi sa asigure integrarea lor.

Este foarte important sa clarificam. Integrarea minoritatilor, potrivit legislatiei europene, este o responsabilitate nationala, nu este o responsabilitate europeana”, a afirmat Jose Manuel Barroso, citat de Mediafax.

Barroso a mentionat ca statele membre au obligatii, tinand cont de tratatele europene si Carta europeana a drepturilor fundamentale, sa faca totul pentru integrarea minoritatilor.

Presedintele CE a spus ca minoritatea roma este cea mai mare minoritate din Europa, iar Comisia Europeana lucreaza, in urma recentelor evenimente, cu strategii si fonduri pentru a sustine eforturile statelor membre de integrare a acestei minoritati.

Sursa: hotnews.ro.

Related External Links

Victor Roncea: România, raiul minorităţilor

Pe jurnalul lui Victor Roncea apare o analiză a modului în care sînt împărţiţi banii între etniile din interiorul şi românii din exteriorul României. Analiza îi este atribuită lui Mădălin Neşuţu şi spune că ţara noastră oferă de zece ori mai mulţi bani minorităţilor decât cetăţenilor săi din afara graniţelor: 15 milioane de euro pe an pentru 2,6 milioane minoritari din Romania, respectiv 1,5 milioane euro pentru 10 milioane de romani de pretutindeni.

Ţiganii sînt minoritari, sînt arhicunoscuţi şi s-au acordat destule fonduri pentru integrarea lor în societate, cu mai mult sau mai puţin succes. De obicei mai puţin decît mai mult. Ei se încadrează perfect în  cadrul acestei analize pe care o puteţi găsi aici.

Related External Links

Ţiganii din România (1919-1944)

Minorităţi etnoculturale. Mărturii documentare. Ţiganii din România (1919-1944)*

Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală inaugurează cu acest volum o serie de restituţii documentare privitoare la minorităţile din România. Se intenţionează astfel alcătuirea unui corpus de mărturii menit să satisfacă exigenţe ale cercetării, prin accesul direct la sursele indispensabile oricărei reconstrucţii istoriografice.

Deşi ar putea părea pentru moment provocator, volumul de documente referitoare la Ţiganii din România (1919-1944)* vine să acopere o lacună informaţională adeseori invocată. Cronologic, mărturiile istorice date la iveală acum abordează cel puţin două momente importante din trecutul acestei etnii: efortul de a se crea o Asociaţie Generală a Romilor din România şi, un aspect de un tragism rar întâlnit, deportarea ţiganilor – cu tot cortegiul de suferinţe şi pierderi umane – în Transnistria în vremea regimului Ion Antonescu. Sunt puse de acum în circulaţie, pe lângă un număr compact de 365 documente, şi câteva mărturii directe ale unor supravieţuitori ai holocaustului, iar mai multe hărţi şi ilustraţii completează armonios şi sugestiv ceea ce poate deveni o veritabilă frescă din istoria acestei etnii. Pentru realizarea acestui volum au fost defişate o serie de fonduri documentare din Arhivele Naţionale ale României, îndeosebi aparţinând Inspectoratului General de Poliţie, Inspectoratul General de Jandarni, Prefectura Poliţiei Capitalei şi altor instituţii din ţară.

În felul acesta, Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală caută să proiecteze ipostaze ale viitorului, când istoria diverselor minorităţi nu va mai constitui un element de tensiune, ci dimpotrivă, de valorificare a unui trecut comun, promotor al modernizării societale, cu temeinice argumente pentru cei ce doresc să construiască cu adevărat o Europă a tuturor, fără tensiuni artificiale care să lezeze, în fond, drepturile cele mai sacre ale individului.

Volumul poate fi achiziţionat în librăriile Polirom şi Erdélyi Magyar Könyvklub din România, precum şi la sediul din Cluj al Centrului de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală.

*Minorităţi etnoculturale. Mărturii documentare. Ţiganii din România (1919-1944), volum editat de Lucian NASTASĂ şi Andrea VARGA, Cluj, Edit. CRDE, 2001, 684 p., ISBN 973-85305-2-0.

Sursa informaţiilor despre acest volum este aici.

Related External Links