Studiile genetice spun că ţiganii din Europa descind din casta indiană a daliţilor, cei “de neatins”

Originea indiană a ţiganilor era destul de clară de ceva vreme, cel puţin aşa spune teoria la modă. Aceasta s-a bazat pe studiile pe baza limbii şi dialectelor ţigăneşti şi pe baza culorii pielii, dar nu se ştia cu certitudine condiţiile în care aceştia au emigrat şi detalii despre clasa socială din care provin.

Mai recent studiul genetic publicat de cei de la Nature susţine că ţiganii din Marea Britanie şi Europa provin din casta “daliţilor”, “de neatins”, cea mai de jos castă indiană, şi au emigrat din sub-continentul indian acum 1.400 de ani.

Hotnews pomeneşte într-o ştire de acest studiu şi de citarea lui în The Daily Telegraph.

Un studiu condus de o echipa de academicieni indieni si estonieni, din care a facut parte si Dr Toomas Kivisild de la Universitatea Cambridge, confirma originile acestora in sub-continentul indian si chiar identifica locatia si paturile sociale din care provin acestia.

Studiul, care a fost publicat luna aceasta in revista Nature, a examinat cromozomii Y din mostre de ADN pentru a compara semnatura genetica a barbatilor tigani cu cea a indienilor.

Oameni de stiinta de la Hyderabad’s Centre for Cellular and Molecular Biology au colaborat cu colegi din Estonia si Elvetia pentru a compara peste 10.000 de mostre de la membri din 214 grupuri etnice diferite de indieni. Ei au incercat sa gaseasca o corespondenta a unui cromozom Y din Asia de Sud, cunoscut ca “haplogroup H1a1a-M82”, cu mostrele de la tiganii de sex masculin din Europa.

Cea mai mare potrivire s-a constatat in nord-vestul Indiei. Densitatea cea mai mare este inregistrata in zone dominate de grupul etnic “doma”, dalitii, casta cea mai de jos, athinganos, sau de neatins, in greaca, si care era discriminat pe scara masiva.

Cercetatorii cred ca stramosii tiganilor de azi si-au inceput exodul spre vest pentru a lupta in razboaie
 in regiunea cunoscuta astazi ca Punjab, intre anii 1001 si 1026, cu promisiunea de a obtine o promovare pe scara sociala.

Mai tarziu, au fugit de prabusirea regatelor hinduse in Pakistanul de astazi, multi dintre ei asezandu-se in zona Gilgit.

Exodul spre Africa de Nord si Europa sugereaza ca ar putea fi vorba de refugiati care fugeau de raspandirea islamului in continentul subindian.

Tiganii din Marea Britanie considerau ca provin din Egipt – de unde credeau ca provine si numele de “gypsy” – si, dincolo de asta, din India. Joseph Jones de la Gypsy Council spune ca fotografii vechi ii arata pe tigani imbracati cu haine traditionale indiene pana acum o suta de ani.

El afirma ca acest nou studiu este util deoarece confirma stiintific originea indiana a comunitatilor de roma din Europa si mostenirea lor comuna ar trebui acum acceptata de comunitatile mai noi de indieni din Marea Britanie. “Nu suntem proscrisi aici. Nu-mi pasa daca suntem asociati cu dalitii – nu mai traiesc intr-o comunitate in care exista caste. Ma simt un pic indian, intotdeauna am avut afinitati cu indienii”, spune acesta.

Prima atestare documentară a ţiganilor pe teritoriul românesc datează din 3 octombrie 1385, cînd un grup de ţigani a fost oferit ca robi (sclavi) de către domnitorul Vladislav Mănăstirii Vodiţa. În secolul al XIX-lea, sub influenţa ideilor liberale ale revoluţiei de la 1848, toţi oamenii au fost declaraţi liberi şi egali, robia (sclavia) ţiganilor fiind definitiv abolită in 1856.

Se ştie că cea mai mare comunitate de ţigani se găseşte în România, iar în ultimele decenii se încearcă furtul denumirii naţiunii române, ţiganii ajungînd să fie numiţi romi, rromi sau romanes.

Related External Links

Probă nouă la Jocurile Olimpice din Londra

În urma unor decizii de ultim moment, membrii comisiei Jocurilor Olimpice care vor avea loc în această vară la Londra, Marea Britanie, au hotărît să adauge o probă nouă: cea a furtului din buzunarele participanţilor şi a celor din public. Ca parte a regulamentului, nimic din ceea ce se va fura nu va rămîne în posesia concurenţilor, ei fiind obligaţi să predea totul comisiei. Dar pentru a asigura returnarea tuturor obiectelor turiştii sînt rugaţi să-şi marcheze obiectele personale.

La numai o oră de la anunţul oficial peste 1.000 de ţigani români din Marea Britanie şi-au anunţat intenţia de a se înscrie la Jocurile Olimpice pentru a putea participa la această nouă probă. Se estimează că alţi 100.000 de ţigani răspîndiţi de-a lungul şi de-a latul Europei (în principal Franţa şi Italia) sînt pe cale să-şi rezerve bilete de avion spre Londra pentru a se înscrie la rîndul lor.

Maiestatea sa, regina Marii Britanii, a susţinut într-o conferinţă de presă de urgenţă că este o idee proastă pentru că s-ar putea declanşa un val migraţionist nemaiîntîlnit în istorie al tuturor ţiganilor din România spre insulele britanice.

Istoricul Viorel Achim: Marea migraţie a ţiganilor abia începe

În Adevărul online, versiunea spaniolă, istoricul Viorel Achim oferă un interviu despre migraţia ţiganilor în Europa şi situaţia lor în România. Articolul se găseşte aici.

În ultimii 20 de ani, dar, mai ales, în anii de cînd România a aderat la Uniunea Europeană iar cetăţenii români s-au putut deplasa liberi prin uniune am fost martorii unei migraţii masive a ţiganilor în Europa. Dar nu este primul val, ele s-au succedat periodic de-a lungul istoriei.

Cauza ultimul val este adîncirea prăpastiei între o parte a minorităţii ţigăneşti şi majoritatea societăţii. Articolul prezintă în cîteva cuvinte aceste mari migraţii (cea de acum ar fi a treia, după cea din secolele XIV-XVI şi XIX-XX), motivele lor şi mai spune cîte ceva despre asimilarea ţiganilor pe teritoriul României.

Related External Links

Cine sînt şi de unde vin ţiganii?

Autoarea textului este prof. univ. dr. Elena MACAVEI, Preşedinta Secţiunii Pedagogice şi de Asistenţă Socială a ASTREI şi a fost publicat în Monitorul de Cluj în 27 octombrie 2008 la secţiunea Scrisoarea cititorului (îl puteţi găsi aici).

Studii istorice de autoritate stiintifica, lucrari etnologice si eseistice prezinta tiganii / romii ca un popor provenit dintr-o ramura a dravidienilor, un popor ratacitor, nomad ce a migrat în conditii si timpuri aproximate de unii cercetatori în secolele V-VI, dupa altii, în secolul IX, din India în Persia, fiind cunoscuti cu numele luri sau luli. Migrantii au parasit Persia ce cazuse sub dominatia arabilor, acestia i-au numit zott. Au fost cunoscuti si sub numele de lom (de armeni) sau dom (de sirieni). Cu timpul migrantii au ajuns în Armenia, Asia Mica, Bizant unde au fost numiti atinganos / atsinganos, ceea ce însemna “de neatins” si desemna o secta de magicieni, ghicitori, îmblânzitori de serpi. Din Asia Mica tiganii au migrat în Tracia, iar aproximativ din secolul XIV începe perioada europeana a migratiei. Prin Balcani au trecut si s-au asezat în Grecia, Bulgaria, Cehia, Serbia, Tarile Române, Ungaria, Lituania, Ucraina. Au migrat, de asemenea, în Italia, Spania, Portugalia, Germania, Franta, Anglia si Scotia, Tarile Scandinave. În contemporaneitate, tiganii / romii sunt cunoscuti cu etnonimele: zigeuner (de germani), czigany ( de maghiari), tsiganes (de francezi), ciganos (de portughezi), gitanos (de spanioli), gypsies (de vorbitorii limbii engleze). Se folosesc si termenii: sinti (în Europa de Vest) si romi (în Europa de Est). În Tarile Române tiganii au venit prin Balcani din Bizant, aproximativ în secolul XIV si au trait liberi ori ca robi domnesti, mânastiresti si boieresti. Pentru ca nu-si puteau plati darile, multi tigani liberi intrau de voie buna în stare de robie. La curtile domnesti si boieresti, pe domeniile mânastiresti tiganii munceau pamântul, îsi exercitau meseriile, efectuau munci gospodaresti, creau atmosfera petrecerilor. Robia tiganilor a generat atitudini de compasiune si de revolta ce s-au manifestat în masuri de ameliorare a vietii lor si în facilitarea rascumpararii, în initiative particulare ale boierilor de a-i elibera. S-au emis acte de dezrobire în 1837, 1847, 1855, 1859. Desi social-politic robia s-a desfiintat, mentalitati de supunere s-au prelungit în mentalul colectiv si au influentat psihismul individual si colectiv. Procesul de emancipare a tiganilor a început, în România, odata cu dezrobirea si împroprietarirea prin legea din 1864 si s-a intensificat în prima jumatate a secolului XX, în perioada interbelica. Recensamântul din 1930 înregistrase un numar de 252.501 tigani, ceea ce reprezenta 1,5 % din populatia României.

Despre istoria tiganilor in Liberatatea

Evenimentele din Franţa din ultimele săptămîni, de cînd s-a luat decizia expulzării ţiganilor, au stîrnit interesul multora, mai ales din partea mass-mediei.

Am găsit în Libertatea două articole care spun pe scurt cîteva cuvinte despre istoria ţiganilor pe teritoriul românesc: ei au venit în Europa din India prin filiera Persia – teritoriul Armeniei de azi – Imperiul Bizantin – Peninsula Balcanică. Şi-au continuat deplasarea spre vest, sud sau nord, inclusiv Ţările Române. Prima atestare documentară de la noi este din anul 1385 şi îi prezintă pe ţigani ca robi ai mănăstirilor, boierilor şi domnitorului.

Au fost foarte bine primiţi aici, şi chiar căutaţi în anumite cazuri, pentru că erau buni meşteşugari şi erau folosiţi de către populaţia majoritară românească tocmai pentru aşa ceva. În foarte multe situaţii au fost luaţi ca şi robi, ca parte a obiceiurilor de atunci dar şi ca încercare de a-i împiedica să emigreze mai departe, spre restul Europei, iar localnicii să rămînă fără forţă de muncă calificată. Eliberarea lor din robie s-a făcut în mai multe etape în secolul XIX.

“Ţigan” este termenul românesc pentru populaţia de origine indiană, este preluat de la greci şi bulgari pentru că ţiganii au sosit la noi dinspre sudul Dunării. Era doar un nume de etnie, aşa cum l-am perceput şi eu mereu, deşi unii au început să îi dea o notă peiorativă. Termenul “rrom” a fost introdus la noi în anii 1930 de către unii intelectuali ţigani care au militat pentru modernizarea etniei sub toate aspectele. S-a dorit ca termenul respectiv să marcheze ruperea de un trecut în care ţiganii erau asimilaţi cu sărăcia, lipsa de educaţie şi robia. În presa românească de atunci, ca şi acum, s-au folosit ambii termeni.

Articolele din Libertatea se găsesc aici şi aici. Unul dintre ele este un interviu cu istoricul Viorel Achim care a scris cîteva cărţi despre istoria ţiganilor. El abordează şi subiectul deportării în Transnistria în timpul celui de-al doilea război, din cele 25 de mii de persoane aparţinînd etniei care au fost deportate au murit cam jumătate din cauza foamei, bolilor şi a condiţiilor mizerabile.

Related External Links