ZiuaNews: Confuzie între ţigani şi români în jocul Assasin’s Creed de la Ubisoft

Confuzia asta nu e deloc nouă, o ştim cu toţii şi este unul dintre pincipalele motive pentru care nu pot accepta apelativul de “rrom” adresat ţiganilor. Mă gîndesc că aţi aflat despre glumele proaste pe care francezii nu scapă prilejul să le facă pe seama noastră, a românilor. Despre jocul Assasin’s Creed am auzit destule lucruri bune, cel puţin pînă acum… speram ca măcar acolo să nu apară (hai să le spunem neînţelegeri) de genul ăsta.

ZiuaNews publică aici despre faptul că:

Francezii confundă din nou românii cu ţiganii. De data aceasta nu este vorba însă despre presa de la Paris. Românii sunt transformaţi în ţigani în jocul video „Assasin’s Creed”, lansat de compania franceză Ubisoft, celebru pe toate continetele. Ubisoft acreditează ideea că ţiganii se numesc romani şi că reprezintă un popor stabilit în Europa de Est.

Assassin’s Creed de la Ubisoft presupune că un ucigaş să se ascundă în aşa fel încât să nu poată fi descoperit. Pentru a se camufla, ucigaşul se poate ascunde în trei bresle. Mercenarii, hoţii sau romanies. Aceştia din urmă sunt identificaţi prin „roma, rromane or gypsies”, un popor semi-nomadic, care se regăseşte în Orientul Mijlociu şi pe teritoriul Europei (foto 1). Romanies sunt reprezentanţi în imagine de un cuplu de rromi îmbrăcaţi cu fuste largi şi salbe.

Potrivit descrierii Ubisoft, „romanies” sau „romani people” îşi au originea în sudul Asiei, în apropierea Afganistanului şi în nordul Indiei. Dar, în caracterizarea „romanies” se mai precizează că termenul „gypsy” a condus adesea la confuzia că ei sunt originali din Egipt sau nordul Africii (foto 2). Mai mult, Ubisoft precizează că breslele din Assassin’s Creed, au fost formate şi caracterizate pe baza evenimentelor istorice, descrierea fiind realizată de o echipă multiculturală de credinţe religioase (foto 3). Chiar şi în imaginile din timpul jocului, „romanies” sunt reprezentanţi printr-o fotografie mică în care este ilustrată o ţigancă, în dreptul ei fiind roata cu spiţe, sau chakra, care reprezintă însemnul rromilor.

Conflict între maghiari şi ţigani în Racoş, judeţul Braşov. Un detaşament de paznici din forţele speciale sînt la faţa locului.

Despre Racoş se spune că este o comună din judeţul Braşov, la vreo 60 de kilometri de Braşov, în care trăiesc o mie de ţigani şi două mii de maghiari. Se mai spune că minorităţile respective au conflictele destul de violente şi că nu-s tocmai noi: în ultimele 3 luni pe străzile localităţii patrulează o echipă de 30 de paznici înarmaţi, foşti luptători de elită, a căror scop este să aducă ordinea.

Aşa cum era de aşteptat, mass-media a folosit prilejul de a face din ţînţar armăsar: Evenimentul Zilei, de exemplu, spune aici (printre altele – pentru că articolul se continuă pe paginana lor) că:

Raiul şi Iadul se întâlnesc la Racoş, situat la vreo 60 de kilometri de Braşov, localitate unde trăiesc 1.000 de ţigani şi alte 2.000 de unguri. Ultimii fac echipă împotriva romilor.

Furci, topoare şi vreo trei căruţe pline cu pietre au fost armele cu care ţiganii au încercat, în luna aprilile, să facă legea în comuna braşoveană Racoş. Ungurii din sat, cei care acuză încontinuu că tot ce muncesc ei fură ţiganii, au încercat să se apere. Din lupta dusă în mijlocul satului, cel mai “şifonat” a ieşit fiul primarului, care a stat săptămâni întregi internat din cauza pietrelor pe care le-a luat în cap. “Nu se mai putea”, spun maghiarii din sat, care au cerut aproape în genunchi primarului să fie păziţi de ţigani. După scandalul sângeros, poli­ţiştii din sat şi mai multe echipaje de jandarmi au încercat să facă linişte. Nimeni nu ştie însă de ce nu reuşesc niciodată să-i ţină deoparte.

Jurnalul Naţional spune aici (este tot un extras din articol) că:

În luna aprilie, mai mulţi ţigani i-au luat la bătaie pe localnicii maghiari care se aflau într-un bar din localitate. Patru persoane au ajuns cu leziuni grave la spital, anunţa Antena3. În urma încăierării, spiritele s-au inflamat în localitate. Oamenii declarau, la vremea respectivă, că din cauza ţiganilor au ajuns să se teamă să mai iasă din case. Aşa că autorităţile, cu ultimii bani de la bugetul local, au decis să apeleze la serviciile unei firme de bodyguarzi.

Specializaţi în misiunile din Irak, luptătorii din trupele speciale şi-au luat treaba în serios, aşa că, de când au ajuns la Racoş, au desfăşurat misiuni de filaj sub acoperire pentru a identifica oamenii- problemă din comunitate, dar şi misiuni de protecţie a civililor cărora li se cereau taxe de protecţie. Aceştia însoşesc chiar şi poştaşul în ziua în care se împart pensiile şi alocaţiile.

Bodyguarzii au venit înarmaţi, însoţiţi de câini de intervenţie, cu ATV-uri şi SUV-uri. Fondurile pentru angajarea trupelor speciale au fost asigurate de la bugetul local, care acum este pe terminate.

Soluţii? N-aş putea spune că am. Deocamdată. Ar trebui să cunosc toate informaţiile situaţiei, iar cele scris în mass-media nu prea are nici o valoare.