Jurnalul Naţional: Ţiganii protestează la uşa lui Băsescu: “Vrem să muncim, nu vrem să cerşim!”

Acum cîteva zile notam despre ştirea apărută pe Hotnews şi cei 500 de ţigani care au fost anunţaţi la momentul respectiv că urmau să picheteze sediul guvernului şi palatul Cotroceni. Jurnalul Naţional susţine aici că pînă  la urmă au fost doar 200 de ţigani protestatari…

N-am fost acolo, dar dacă ar fi să trag concluzia evenimentului a fost un mare fîs. Motivul? În afara cîtorva articole aiurea pe internet şi prin mass-media protestul ăla nu a avut nici un efect. Absolut nici unul.

UPDATE 16:30 – Aproximativ 200 de ţigani, membri sau susţinători ai ACDR au protestat, azi (12 septembrie), în faţa Guvernului şi a Palatului Cotroceni împotriva îngrădirii drepturilor electorale ale acestei minorităţi.

Preşedintele formaţiunii, Marian Daragiu, care a condus protestele, este nemulţumit că, potrivit legii din România, numai partidele care fac parte din Parlament pot candida la alegerile locale, ceea ce, în cazul minorităţii ţigăneşti, favorizează Partida Romilor.

”Candidaţii noştri sunt nevoiţi să se înscrie în alte partide pentru a putea candida la alegerile locale. Este un abuz. De aceea am ieşit să protestăm, cerem sprijinul guvernului şi al preşedinţiei pentru a fi schimbată legea electorală”, a declarat Marian Daragiu.

În faţa Palatului Cotroceni, acesta s-a adresat manifestanţilor prezenţi, cerându-le să nu depăşească măsura în cadrul protestului, mai ales că scopul adunării este de a cere sprijinul preşedintelui, de la care cer sesizarea Curţii Constituţionale pentru amendarea legii electorale.

”Băsescu ajută-ne, vrem alegeri libere”, a fost scandarea de bază a manifestanţilor, care au mai strigat şi: ”Jos Partida Romilor” sau ”Jos Păun” (Nicolae Păun, preşedintele Partidei Romilor n.r.).

Manifestanţii au arborat şi pancarte, cu mesaje precum: ”Democraţie şi pentru romi”, ”Vrem pluralism politic” sau ”Păun, ne-ai vândut destul”.

La protest au venit şi câteva mame care îşi ţineau în braţe copiii, unii de câteva luni. ”Dreptate pentru copii”, se mai puteau auzi scandările.

Nu toţi protestatarii era foarte vehemenţi, însă. Unul dintre ei transfomase o pancartă de carton într-o trompetă şi sufla în ea, imitând acorduri muzicale. Apoi a transformat-o în portavoce, scandând un mesaj personal către camerele de filmat ale televiziunilor prezente la faţa locului: ”Vreau la TV, vreau la TV”.

UPDATE 15:10 – Pichetul de la sediul Guvernului s-a mutat la Palatul Cotroceni, unde vor protesta aproximativ o oră.

Cei aproximativ 200 de protestatari din Piaţa Victoriei au plecat în jurul orei 14:00, cu autocare, spre Palatul Cotroceni. Ei cer preşedintelui Traian Băsescu să îi susţină pentru ca adevăraţii reprezentanţi ai comunităţii rome, respectiv Alianţa Civică Democrată a Romilor (ACDR), să poată candida la alegeri.

UPDATE 14:45 – Aproximativ 200 de ţigani protestează la sediul Guvernului, nemulţumiţi că demnitari francezi vin în România pentru a le cunoaşte problemele, iar Guvernul doar “se face că înţelege”, realitatea fiind că, din cauza problemelor, ei au ajuns o comunitate care se plimbă peste tot în lume.

Protestatarii strigă “Vrem să muncim, nu vrem să cerşim!”, “Haideţi cu noi, să scăpăm de hoţi şi de mafioţi!”, “Vrem dreptate!”, “Libertate!”, “Demnitate!” şi “Păcat de sângele vărsat!”.

Manifestanţii scandează şi împotriva liderului Partidei Romilor, Nicoale Păun, transmiţându-i: “Păun, Păun, ne-ai minţit destul!”.

Articolul este ceva mai lung, conţine şi informaţii suplimentare despre motivele protestului ţiganilor. Dacă vă interesează subiectul aceesaţi pagina Jurnalului Naţional şi citiţi.

Related External Links

Jurnalul Naţional despre vizita miniştrilor francezi: “Ne-au tratat ca pe nişte cîini” – reacţia ţigani şi povestea “visului francez”. Cei doi miniştri francezi au vizitat un cartier al ţiganilor

Cei de la Jurnalul Naţional au reluat subiectul vizitei celor doi miniştri francezi la Cîmpia Turzii din ultimele zile în stilul lor absolut caracteristic (adică de rahat):

Ţiganii  s-au plâns de viaţa grea de aici şi au explicat de ce vor să plece în Franţa. Răspunsul autorităţilor din Hexagon a venit însă prompt: “Rămâneţi aici, în ţara voastră!”

Potrivit antena3.ro, reprezentanţii Guvernului francez au vizitat o şcoală, dar şi mai multe locuinţe ale romilor din Câmpia Turzii . Într-una din case locuiau nu mai puţin de 17 oameni, majoritatea copii. Miniştrii au stat de vorbă cu romii, dar n-au părut impresionaţi de condiţiile în care trăiesc aceştia. ŞI nici romii n-au părut prea bucuroşi de oaspeţi.

La finalul vizitei, şeful internelor de la Paris a declarat încă o dată că Franţa va continua să evacueze taberele ilegale.

Se spune că guvernul a semnat un acord bilateral cu Franţa privind reintegrarea ţiganilor în ţara noastră, dar este o luptă pierdută din start. Reacţia francezilor este perfect normală, dar reintegrarea ţiganilor se face foarte greu. Chestii emoţionale manipulatoare precum “ne-au tratat ca pe nişte cîini” şi furtul numelui de români nu-şi au locul în integrarea unei minorităţi locuitoare pe teritoriul acestei ţări.

Related External Links

Reportajul BBC despre ţiganii cerşetori din Marea Britanie

Unul dintre subiectele zilei îi are ca ţ

Unul dintre subiectele preferate ale mass-mediei azi îi are ca ţintă pe ţiganii cerşetori din Marea Britanie şi interacţiunile lor cu reporterii britanici. Cei de la BBC au făcut public de curînd un reportaj despre cerşetorii de toate vîrstele din Anglia şi, aparent, i-au vizat în primul rînd pe ţiganii români. Am spus “aparent” pentru că nu cunosc tot materialul strîns şi care a fost logica filtrării lui pentru a scoate produsul final.

Reportajul în limba engleză este aici, n-am de gînd să-l reiau mai ales că mass-media românească s-a grăbit să comenteze din plin pe această temă. Dacă chiar vă interesează subiectul îl puteţi citi atît în engleză cît şi română. Astfel, cei de la Jurnalul Naţional s-au plîns de le şiroiau lacrimile în pumni că TOŢI cerşetorii filmaţi de BBC timp de UN AN pe străzile Londrei sînt „ţigani din România” (articolul e aici) de parcă ar fi singurii cerşetori din Londra. Hotnews se rezumă să povestească aici reportajul avînd ca titlul Reportaj BBC despre copiii tiganilor romani: “Viata secreta a copiilor cersetori din Marea Britanie”.

Că ţiganii cerşesc se ştie: o fac şi la noi, dar şi aiurea prin Europa. Inclusiv prin patria natală a Britanicilor. Se ştie că-şi folosesc copiii pentru asta, despre acest aspect s-au legat şi britanicii – li s-o fi părînd şocant şi s-au ultragiat suficient de mult încît să le urmărească obiceiurile vreme de aproape un an. Au aflat că unii copii cîştigau chiar şi 500 de lire sterline pe zi, ceea ce e o cifră de afaceri destul de bună pe timp de criză – chiar nu ştiu cum au primit britanicii această informaţie, dar nu cred că a fost prea plăcut. Asta e… Oricum, nu va schimba fundamental problema, probabil nici nu va avea vreo influenţă prea mare în viaţa ţiganilor: dacă vreme de decenii nu prea s-a făcut mare lucru pentru a rezolva problema integrării lor într-o civilizaţie de orice fel şi problema puradeilor trimişi la cerşit în loc de şcoală un amărît de reportaj nu va avea acest efect peste noapte.

Partea cea mai amuzantă a subiectului este, totuşi, alta: reporterii de la BBC au venit în România pentru a vedea cum trăiesc ţiganii care-şi trimit copiii la cerşit la ei în ţară. Articolul de pe Ştirile ProTV spune că

Englezii au ajuns si in Romania, la Huedin, unde familia Rostas are doua case – o vila luxoasa la strada si o casa mai mica. In fata primei locuinte era parcata aceeasi masina BMW X5.

De ce va puneti copiii sa cerseasca, daca aveti o gramada de bani?“, a sunat intrebarea reporterului britanic, insa nu a primit un raspuns, ci doar amenintari din partea Stelei Rostas.”

Hilar, nu? Dacă vă apucaţi să urmăriţi imaginile filmate probabil că mulţi dintre voi o să rîdeţi, eu cu siguranţă am făcut-o cînd le-am văzut difuzate la ProTv.

Se spune despre români că sîntem latini, dar sîntem mai mult balcanici decît latini. Ţiganii trăiesc pe aceste meleaguri de cîteva secole bune, mai întîi ca sclavi apoi ca oameni liberi, dar mulţi dintre ei fără căpătîi. Va mai trece multă apă pe Crişul Repede (ca să iau un reper apropiat mie) pînă cînd britanicii vor înţelege modul de gîndire aparent şocant al acestora. Pentru noi este o realitate incomodă, pentru ei este mult mai greu de digerat. Probabil că singurul lucru bun pe care-l va aduce reportajul ăsta va fi o mai bună înţelegere a gravităţii unei probleme care a fost trecută cu vedere mult prea mult – aproape două secole.

Conflict între maghiari şi ţigani în Racoş, judeţul Braşov. Un detaşament de paznici din forţele speciale sînt la faţa locului.

Despre Racoş se spune că este o comună din judeţul Braşov, la vreo 60 de kilometri de Braşov, în care trăiesc o mie de ţigani şi două mii de maghiari. Se mai spune că minorităţile respective au conflictele destul de violente şi că nu-s tocmai noi: în ultimele 3 luni pe străzile localităţii patrulează o echipă de 30 de paznici înarmaţi, foşti luptători de elită, a căror scop este să aducă ordinea.

Aşa cum era de aşteptat, mass-media a folosit prilejul de a face din ţînţar armăsar: Evenimentul Zilei, de exemplu, spune aici (printre altele – pentru că articolul se continuă pe paginana lor) că:

Raiul şi Iadul se întâlnesc la Racoş, situat la vreo 60 de kilometri de Braşov, localitate unde trăiesc 1.000 de ţigani şi alte 2.000 de unguri. Ultimii fac echipă împotriva romilor.

Furci, topoare şi vreo trei căruţe pline cu pietre au fost armele cu care ţiganii au încercat, în luna aprilile, să facă legea în comuna braşoveană Racoş. Ungurii din sat, cei care acuză încontinuu că tot ce muncesc ei fură ţiganii, au încercat să se apere. Din lupta dusă în mijlocul satului, cel mai “şifonat” a ieşit fiul primarului, care a stat săptămâni întregi internat din cauza pietrelor pe care le-a luat în cap. “Nu se mai putea”, spun maghiarii din sat, care au cerut aproape în genunchi primarului să fie păziţi de ţigani. După scandalul sângeros, poli­ţiştii din sat şi mai multe echipaje de jandarmi au încercat să facă linişte. Nimeni nu ştie însă de ce nu reuşesc niciodată să-i ţină deoparte.

Jurnalul Naţional spune aici (este tot un extras din articol) că:

În luna aprilie, mai mulţi ţigani i-au luat la bătaie pe localnicii maghiari care se aflau într-un bar din localitate. Patru persoane au ajuns cu leziuni grave la spital, anunţa Antena3. În urma încăierării, spiritele s-au inflamat în localitate. Oamenii declarau, la vremea respectivă, că din cauza ţiganilor au ajuns să se teamă să mai iasă din case. Aşa că autorităţile, cu ultimii bani de la bugetul local, au decis să apeleze la serviciile unei firme de bodyguarzi.

Specializaţi în misiunile din Irak, luptătorii din trupele speciale şi-au luat treaba în serios, aşa că, de când au ajuns la Racoş, au desfăşurat misiuni de filaj sub acoperire pentru a identifica oamenii- problemă din comunitate, dar şi misiuni de protecţie a civililor cărora li se cereau taxe de protecţie. Aceştia însoşesc chiar şi poştaşul în ziua în care se împart pensiile şi alocaţiile.

Bodyguarzii au venit înarmaţi, însoţiţi de câini de intervenţie, cu ATV-uri şi SUV-uri. Fondurile pentru angajarea trupelor speciale au fost asigurate de la bugetul local, care acum este pe terminate.

Soluţii? N-aş putea spune că am. Deocamdată. Ar trebui să cunosc toate informaţiile situaţiei, iar cele scris în mass-media nu prea are nici o valoare.