Țiganii spun NU Rusiei

Recent țiganii din toată România au auzit de campania negativă pe care Rusia o duce împotriva țării vecine și aproape prietene care se întinde pe spațiul carpato-danubiano-pontic, s-au unit într-o singură voce și zic NU Rusiei. Adică nu-i vor prin preajmă, nu după ce o mulțime de țigani au fost trimiși în lagărele din Siberia în timpul celui de-al doilea război mondial și în anii imediat de după.

După cum probabil știți, săptămîna trecută Vocea Rusiei, media finanțată de guvernul de la Moscova, a acuzat România că se pregătește să-și trimită din nou armata în Bucovina și la Odesa, postul public de televiziune al Federației Ruse a difuzat o serie de articole critice la adresa clicii politice corupte de la Bucureșt. Reportajele au fost prezentate de Dmitri Konstantinovici Kiseliov, șeful propagandei și manipulării media de la Kremlin, șeful agenției Russia Today, și descriu efectele devastatoare ale integrării în Uniunea Europeană, sărăcia generalizată și modul în care a fost distrusă industria țării.

Țiganii care știu să citească și au calculator să intre pe internet spun că toate astea-s o mulțime de prostii construite pe un fundament, totuși, real.

Traian Băsescu şi summit-ului cu tema “Incluziunea socială a ţiganilor prin promovarea actiunii la nivel local”

Zilele trecute a avut loc la Bruxelle cel de-al treilea summit al Uniunii Europene pe tema minoritarilor de pe la noi şi de aiurea, prin Europan. S-a folosit apelativul de romi, culmea (credeam că măcar europenii au mai multă minte), dar a fost vorba despre “Incluziunea socială a ţiganilor prin promovarea acţiunii la nivel local”.

Preşedintele României, Traian Băsescu, a fost pe acolo, iar vineri, în cadrul sesiunii de deschidere a summit-ului că o mare parte dintre ţiganii care s-au integrat printre majoritarii din România nu îşi mai recunosc etnia.

“O mare parte dintre romii care s-au integrat, care sunt ingineri, profesori, medici, politicieni sau oameni de afaceri nu isi mai recunosc etnia”, a spus seful statului in discursul sustinut in deschiderea evenimentului, precizand ca aceasta problema a autoidentificarii exista pentru ca persista in raporturile dintre majoritatea populatiei si minoritatea roma o atmosfera profunda de neincredere, alimentata de prejudecati, transmite Mediafax.

Potrivit sefului statului, “ceea ce poate deveni ingrijorator este ca aceasta intoleranta alimentata de situatii individuale de fapte reprobabile, comise de romi, pe fondul preungirii crizei economice, poate favoriza, sub impulsul retoricii anti-roma si a discursului instigator, cresterea riscului de violente”.

“Chiar la nivel european avem multi politicieni care utilizeaza acest tip de discurs”, a adaugat seful statului.

Dacă vă interesează restul declaraţiei o găsiţi relatată aici. Ideea preşedintelui ar explica, oarecum, diferenţa imensă pe care o oferă estimările unora dintre oficial (vreo două milioane şi ceva dintre ţigani comparativ cu cei 600 şi ceva mii înregistraţi în România), restul fiind cauzată de lipsa certificatelor de naştere şi a buletinelor oamenilor care nu au fost înregistraţi. Încă. Dar estimările oferite sînt, în cel mai bun caz, discutabile.

Ca răspuns la prezenţa preşedintelui la summit, comisarul european pentru justiţie, cetăţenie şi drepturi fundamentale, Viviane Reding, a declarat tot vineri că i s-a părut foarte important, din punct de vedere simbolic, că Traian Băsescu, a fost prezent acolo, după cum relatează Agerpres.

Presedintele roman Traian Basescu, singurul sef de stat sau de guvern prezent la eveniment, a avut inainte de a pleca de la summitul UE dedicat romilor o scurta intrevedere cu comisarul european Viviane Reding. Potrivit acesteia, in cadrul intalnirii nu au fost discutate chestiuni legate de justitie, pe care Reding a precizat ca le discuta constant cu ministrul justitiei.

“Am discutat despre aceasta uriasa parte a populatiei Romaniei care este de origine roma si despre necesitatea ca Romania sa faca multe eforturi pentru ca majoritatea acestor oameni sa poata fi integrati, pentru ca saracia sa nu mai fie o problema, pentru ca acesti oameni sa nu mai fie fortati, intr-un fel, sa paraseasca tara si sa poata continua sa traiasca unde s-au nascut”, a declarat vicepresedinta CE pentru presa romana din Bruxelles.

Continuarea este aici.

Dar ce era să facă preşedintele? Avem (statistic vorbind) cei mai mulţi, mai promovaţi (sînt peste tot, la toate posturile tv), mai ridicaţi în slăvi şi condamnaţi în aceeaşi măsură, şi ce mai călători ţigani din Europa. Aş zice că-s cei mai migrator, dar nu migrează suficient de mult ca să se stabilească definitiv peste hotare – eupenii ni-i cam trimit înapoi.

Pe de altă parte, Adevărul oferă un raport al summit-ului: statele UE nu îi apără suficient pe ţigani. Banca Mondială arată că România ar cîştiga anual miliarde de euro din integrarea lor pe piaţa muncii. Sună bine, dar pusul în practică e cam… dificil de făcut. Sînt mulţi ţigani care-s muncitori, dar tot vezi grămezi de minoritari pe străzi, cerşind, sau auzi despre ei că fură sau că violează.

Romii sunt tot mai mult victime ale violenţelor în Europa, arată un raport al organizaţiei Amnesty International, dat publicităţii cu ocazia Zilei Internaţionale a Romilor, pe 8 aprilie. Mai mult, un raport al Băncii Mondiale arată că integrarea romilor ar fi o politică economică inteligentă pentru România, care i-ar aduce beneficii financiare de până la trei miliarde de euro anual.

Integrarea romilor ar fi o politică economică inteligentă pe care România ar putea să o adopte, având în vedere creşterea populaţiei rome apte de muncă pe fondul îmbătrânirii populaţiei generale şi cheltuielilor sporite cu pensiile şi asistenţa socială, arată un raport al Băncii Mondiale (BM), citat de Mediafax.

Specialiştii BM arată că estimarea numărului de romi din România este greu de făcut din cauză că nu sunt disponibile date privind etnia la nivelul statelor membre UE, dar şi din cauză că familiile rome nu sunt dispuse, de multe ori, să-şi dezvăluie identitatea etnică în faţa autorităţilor, se menţionează în raport.

Ultimele date din 2011 indicau că aproximativ 613.000 de români, reprezentând circa 3,3% din populaţia ţării, şi-au declarat etnia romă. Pe de altă parte, potrivit estimărilor experţilor, disponibile la nivelul Consiliului Europei, populaţia romă din România număra în 2010 între 1,2 milioane şi 2,5 milioane de oameni, reprezentând o pondere între 6,5 şi 13,5% din populaţia ţării.

Sursa şi completarea sînt aici.

Francezii ar putea crea un sat pentru integrarea ţiganilor în al 16-lea arondisment al Parisului

Ştirea săptămînii îi are ca subiect tot pe francezi: autorităţile şi-au dat seama că nu fac mare brînză cu expedierea ţiganilor înapoi în România şi Bulgaria cu nişte bani în buzunar pentru că mai devreme sau mai tîrziu (deşi obiceiul este “mai devreme”) aceştia se întorc. Sau merg alţii în locul lor. Aşa că autorităţile Parisului au luat o altă decizie: să încerce să-i integreze. Cu accentul pus pe “să încerce”.

În urma acestei decizii ţiganii care stau în taberele din apropierea Parisului s-ar putea instala legal în cel mai luxos cartier al capitalei franceze, în arondismentul 16. Se doreşte instalarea unor sate de incluziune, uşor de catalogat ca ghetouri ţigăneşti.

Aşa-zisele “sate de incluziune” reprezintă de fapt case modeste, din prefabricate şi amenajate într-o zonă închisă, păzită 24 de ore din 24. Noile structuri ar urma sa grupeze maxim câteva familii, deci câteva zeci de persoane. Accesul este aşadar controlat iar familiile care locuiesc acolo au fost selecţionate în funcţie de o serie de criterii – copii care trebuie duşi la şcoală, adulţi care trebuie să înveţe limba franceză şi să-şi caute de lucru. Dacă asociaţii precum “Vocea romilor” denunţă aceste ghetouri, periferii din Strasbourg sau Montreuil, de lângă Paris, au construit deja astfel de “sate de incluziune”.

La Paris nu există nici o astfel de structură. Marţi seară însă în Consiliul municipal al capitalei un tânăr ales comunist pe nume Ian Brossat a propus construirea unui astfel de sat în vestul Parisului, adică în arrondisementul 16, cel mai luxos al capitalei franceze. Propunerea a fost adoptată dar asta nu înseamnă că satul în cauză va şi vedea lumina zilei foarte repede.

Sursa este aici.

Votul din Consiliul Parisului nu are o valoare juridică, dar el permite înaintarea acestei chestiuni Adunării Naţionale unde va urma să fie dezbătută.

Potrivit lui Ian Brossat în regiunea pariziană trăiesc circa 10 mii dintre cei 17.000 de ţigani stabiliţi în Franţa în condiţii de mizerie extremă, nedemne pentru această ţară.

Eu le doresc mult succes în încercarea de a-i integra şi de a le căuta slujbe acolo. Cu siguranţă se vor lovi de aceleaşi probleme de care se lovesc şi autorităţile române în încercarea de integrare a unora dintre ţigani. Dacă cumva, din greşeală, accidental, vor reuşi să le rezolve poate le vor da cîteva idei sau chiar lecţii neputincioşilor de pe teritoriile mioritice.

 

Politicenii francezi lovesc din nou

Unul dintre subiectele fierbinţi ale acestei săptămîni, cel puţin cînd vine vorba de ţigani, i-a avut în centru pe politicienii francezi: afirmaţiile ministrului de Interne au tulburat apele în Partidul Socialist francez, mai ales că se apropie alegerile municipale în Franţa. Manuel Valls a declarat că majoritatea ţiganilor nu pot fi integraţi şi că nu există altă soluţie decît trimiterea lor în ţările de origine.

“Este iluzoriu sa gandim ca vom rezolva problema populatiilor rome doar prin insertie (sociala)”, a declarat Manuel Valls la postul de radio France Inter.

“Solutiile de integrare” nu se pot “aplica decat catorva familii” si “nu exista alta solutie” decat demolarea taberelor si conducerea la granita a indivizilor.

Intrebat daca stie ca numai o minoritate dintre romi vrea sa se integreze in Franta, Valls a raspuns: “Da, trebuie sa le spune francezilor adevarul: aceste populatii au moduri de viata extrem de diferite de ale noastre si care sunt in mod evident in conflict” cu populatiile locale.

Declaratiile ministrului francez de Interne i-au adus imediat critici din partea asociatiilor pentru apararea drepturilor strainilor, care il acuza ca “a trecut linia rosie a acceptabilului” (SOS Racisme), sau din partea Partidului Comunist, care a apreciat afirmatiile sale drept “xenofobe”.

Mai multe informaţii despre subiect găsiţi aici. Jurnalul de Botoşani şi Dorohoi continuă relatarea subiectului: Bruxellesul ameninţă Franţa pentru că ne trimite pe ţigani acasă.

Polemica privind romii din Romania si Bulgaria atinge noi cote in Franta, alimentata de afirmatiile ministrului socialist de Interne, Manuel Valls, privind imposibilitatea integrarii acestora si inevitabila lor expulzare, iar Comisia Europeana ameninta din nou Parisul cu sanctiuni, reamintind ca romii, cetateni europeni, au dreptul de a circula liber in toate statele membre.

“Libera circulatie, ca si libertatea de a sta intr-o alta tara, sunt drepturi fundamentale (…) Daca aceste principii inscrise in Tratate nu sunt respectate Comisia va utiliza toate mijloacele aflate la dispozitia sa” pentru a sanctiona eventualele incalcari, a avertizat purtatorul de cuvant al CE Olivier Bailly.

Sursa şi continuarea sînt aici.

Elena Băsescu, prinţesa europarlamentară a ţiganilor

După ce acum cîţiva ani tăticul chelios al Ebei folosea termenul de ţigan într-un mod negativ (multă lume l-a condamnat – cel puţin vocal, ţipînd de zor – pentru apelativul de ţigancă împuţită adresat unei jurnaliste), acum europarlamentarul Elena Băsescu se dă bine pe lîngă ţigani pentru a cîştiga un nou mandat cu ajutorul pe seama lor.  Probabil se foloseşte de zvonurile care susţin că numărul minoritarilor ar trece binişor de două milioane, în contradicţie cu cei aproximativ 500 de mii înregistraţi la ultimul recensămînt… însă cu siguranţă dovedeşte că politica este cea mai veche şi mai cunoscută curvă.

Zilele acestea a avut loc la Sibiu congresul internaţional al ţiganilor (da, nici acum nu le pot spune romi, rromi sau romanes, oricît de mult şi-ar dori unii dintre ei acest lucru – iar motivele sînt deja cunoscute) iar graviduţa Elena Băsescu s-a grăbit să îşi facă apariţia pe acolo. N-am idee cît de mult a stat (poate doar a fost în trecere, cu reporterii după ea, aşa cum se practică, sau a stat mai mult pentru nişte consfătuiri de taină cu minoritarii), dar a fost primită cu flori şi o păpuşă ţigănească.

Europarlamentarul Elena Băsescu este prezentă duminică, la Sibiu, la Congresul Internaţional al Romilor. Fiica preşedintelui a fost primită cu flori, iar tinrerele îmbrăcate în costume tradiţionale s-au înghesuit să-şi facă poze cu ea.

Elena Băsescu a primit cadou din partea lui Dorin Cioabă, preşedintele Tribunalului romilor de la Sibiu, varianta masculină a păpuşii ţigăneneşti, pe Bărculică, după ce anterior, chiar la nunta sa, primise cadou varianta feminină, respectiv păpuşa Lulica.  „Noi colaborăm de foarte mult timp. Atât la Strassbourg, cât şi la Sibiu. Avem o colaborare de foarte mulţi ani, din 2009, de când am devenit europarlamentar, dar ne ştiam dinainte”, a declarat la Sibiu Elena Băsescu, aceasta susţinând că s-a implicat şi se va implica în continuare în promovarea dificultăţilor cu care se confruntă persoanele de etnie romă, „pentru că eu fac parte dintre aceia care consideră că integrarea romilor în societate reprezintă un beneficiu şi nu un cost”.

Sursa este aici. Actualizarea aceluiaşi articol de pe Adevărul.ro conţine şi prezentarea rapidă a unui discurs de-a dreptul lacrimogen, care însă m-a făcut să zîmbesc: este plin de bune intenţii… şi cam atît. Vorbele nu contează mare lucru, mai ales cînd cineva este pus în poziţia de a dori ceva de la grupul de persoane implicat… doar faptele contează.

În discursul ţinut în faţa reprezentanţilor romilor veniţi la Sibiu din 38 de state ale lumii Elena Băsescu a susţinut că printre măsurile care trebuiesc luate pentru a veni în spijinul etnicilor romi se numără eficientizarea activităţii Agenţiei Naţionale a Romilor, accesul la educaţie, reducerea abandonului şcolar, menţinerea în sistemul de învăţământ a profesorilor de etnie romă, punerea în legalitate a romilor care reprezintă cazuri sociale, eliberarea pentru aceştia de acte de identitate, înscrierea la medici de familie sau măsuri pentru includerea cetăţenilor de etnie romă pe piaţa muncii.

”Solidaritatea mea faţă de etnia dumneavoastră este cunoscută, nu am rămas indiferentă niciodată, ori de câte ori drepturile dumneavoastră au fost încălcate şi aţi fost discrminaţi pe motive etnice”, a spus Elena Băsescu, în discursul ţinut la Sibiu. La final, aceasta a primit o diplomă pentru sprijinul acordat romilor în lupta împotriva discriminării.

Atunci cînd Eba va fi responsabilă de asemenea schimbări printre minoritarii ţigani aş putea să iau în considerare acordarea unui vot pentru parlamentul european în favoarea ei… însă pentru moment nu pot să-i acord mai mult de un picior în fund pentru încurajarea furtului denumirii unui popor (al propriului popor român) de către nişte minoritari…

Berlinul îndeamna luna trecută Bucureştiul şi Sofia să oprească exodul de imigranţi

De-abia acum am aflat ceva ce doar bănuiam, o completare la articolul de azi noapte şi refuzul Germaniei de a ne accepta în spaţiul Schengen. Chiar dacă unele informaţii lipsesc, este la mintea cocoşului că mulţi oameni îi consideră pe ţigani o problemă şi încearcă să-i integreze în majoritate. Partea bună este că unii nu se rezumă doar la declaraţii şi trec efectiv la treabă… sau, eventual, pun condiţii stricte prin care să-i oblige pe alţii să îşi facă treaba în loc să dea din gură aiurea.

De asemenea, Berlinul atrage atentia ca este necesara o combatere la sursa a migrarii motivate de saracie, scrie Der Spiegel.

Numarul acestora ar urma sa creasca si mai mult odata cu anularea restrictiilor impuse romanilor si bulgarilor pe piata muncii in Uniunea Europeana, in 2014, noteaza Der Spiegel.

Ministrul german de Interne, Hans-Peter Friedrich, a precizat ca doreste o consolidare a eforturilor de combatere a imigratiei din motive legate de saracie, indemnand Guvernele roman si bulgar sa adopte masuri interne pentru a pune capat unui adevarat “exod”, un fenomen care afecteaza numeroase zone din Europa.

“Aceasta problema trebuie abordata la sursa”, a punctat oficialul german, mentionand ca “din acest motiv sfatuieste Germania Bulgaria si Romania, atat la nivel european, cat si bilateral, sa investeasca mai multe fonduri UE in integrarea celor afectati in tarile de origine”.

“Numerosi rromi fug de acasa din cauza discriminarii si saraciei care rezulta din discriminare”, a apreciat si ministrul german al Justitiei, Sabine Leutheusser-Schnarrenberger, intr-o declaratie pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung. “Migrarea motivata de saracie trebuie sa fie abordata la radacini”.

Sursa este aici.

Victor Ponta, ţiganii şi intrarea în spaţiul Schengen

Mă gîndesc că ştiţi deja despre amînarea intrării în spaţiul Schengen… din nou. Mass-media a făcut ceva tam-tam în ultimele zile, săptămîna asta, despre subiect, aşa că nu are rost să repet chestii pe care le cunoaşteţi deja. Dacă cumva nu sînteţi la curent n-aveţi de gînd să căutaţi informaţii despre ce însează acordul ăla şi care-s beneficiile pe care le au românii de pe urma aderării la el.

Acum cîteva zile prim ministrul Victor Ponta susţinea că ţiganii ar fi unul dintre cele două motive (alături de şomajul ridicat) pentru care nu ne-au primit nici de data aceasta… ceea ce, între noi fie vorba, era la mintea cocoşului.

După ce scandal ne-au făcut unele ţări cînd vine vorba de ţiganii pe care continuă să ni-i trimită înapoi (de exemplu Franţa) mai miră cineva că ţările din restul Europei nu-i doresc? După ce foarte multe ştiri prezintă partea negativă a ţiganilor şi interacţiunea cît se poate de deficitară cu românii (o chestie care revine periodic în mass-media) mai miră pe cineva că unii dintre români îi tolerează cu greutate?

Despre palatele ţigăneşti nu vreau să mai spun nimic (cel puţin pe moment), poveştile despre ele circulă de prea mult timp…

Ce mai rămîne? Cîţiva ţigani integraţi cu succes în societatea românească… cel puţin aşa cum îşi doresc românii cu scaun la cap (unii ar spune că ţiganii sînt deja integraţi, dar în acele secţiuni ale societăţii pe care nu le doreşte nimeni, undeva la marginea legii şi a societăţii). Cei integraţi într-o comunitate acceptată de majoritatea sînt prea puţini ca tendinţa să poată fi generalizată… aşa că…

Ţinînd cont că autorităţile române se tot chinuie să-i integreze pe ţigani de cel puţin două decenii (cel puţin în acte şi declaraţii pentru că practic politicienii români s-au integrat perfect în şatră), pe cît punem pariu că dacă s-ar refuza integrarea României în spaţiul Schengen pe motivul integrării ţiganilor în următorii… (hai să zicem)… 10 ani ar fi un motiv valabil de fiecare dată? 😀

Rolul tiganilor in societate

Foarte multa lume spune ca tiganii sint nespalati, lenesi, hoti, pierde-vara, cersetori, etc, etc, etc. Tocmai de aceea unii (in functie de zona geografica si de obiceiuri) folosesc termenul de tigan ca insulta, referindu-se la persoane cu apucaturi dubioase. Nu vreau sa ma leg de acest lucru (nu de data aceasta), si nici de faptul ca in ultimii ani s-a incercat o rupere in doua a etniei intre tiganii care prefera sa supravietuiasca asa cum au facut-o in ultimul secol si jumatate (pentru ca chiar asta sint: niste supravietuitori ai vremurilor) si o categorie aparte de tigani care (hai sa o zicem asa) ar incerca sa se integreze in comunitate. Li s-a spus rromi/romi/romanes, chiar daca in multe cazuri integrarea asta a fost una falsa, de ochii lumii, si s-au emis doar pretentii ale unei minoritati aparte.

Dar asta este o alta poveste, una secundara. Ceea ce ma intereseaza pe mine acum este rolul tiganilor in societatea romaneasca. Probabil ca este un mai clar, acum ca studiile genetice au dovedit ca provin dintr-una din cele mai joase clase sociale din India. Istoria mai spune (teoria asta a originii indiene a tiganilor e vehiculata de ceva vreme, iar informatiile ADN au adus doar detalii suplimentare) ca au emigrat spre Europa, ajungind in zona noastra prin secolele XIII-XIV. Nu ma intereseaza calea pe care au ales-o, daca au venit cu turcii, tatarii sau pur si simplu au facut de capul lor o plimbare un pic mai lunga… Ma intereseaza efectul migratiei asteia: pe teritoriul tarilor romanesti au fost mai intii legati de glie (au fost obligati sa treaca la traiul sedentar) si apoi au inceput sa fie folositi din ce in ce mai intens din cauza specializarii lor si a indeminarii de a lucra cu metalele, etc. Acum, pe loc, nu retin toate domeniile de specializare a tiganilor, dar ale se pot afla lejer cu o cautare (pe acest site si pe internet).

Vreme de citeva sute de ani rolul lor a fost cit se poate de simplu si de clar: forta de munca, de mult ori una specializata. Undeva pe parcurs au fost transformati in robi (sclavia medievala) pentru ca erau mai usor de manipulat asa. De-abia in secolul XIX tiganii au fost eliberati din robie, si nu pentru ca ei ar fi dorit acest lucru si ar fi cerut asta prin manifestatii sau rascoale (daca aveti dovezi in acest sens ma puteti contrazice oricind, dar nu imi aduc aminte de vreo rascoala tiganeasca care sa demonstreze o identitate nationala a minoritatii respective) ci pentru ca, pur si simplu, s-au schimbat vremurile iar Tarile Romane s-au schimbat si ele sub influenta ideilor venite din centrul si vestul Europei.

Se poate spune ca dupa aceea scopul tiganilor s-a schimbat considerabil, sau aproape radical. Daca aveti informatii suplimentare despre aceste schimbari sinteti bineveniti sa le subliniati aici, dar e de preferat sa fie cit mai corecte si mai detaliate.

Chiar si acum mai exista tigani care lucreaza in arama, tabla sau ce-o mai fi continind cazanele pe care le produc tiganii caldarari (cu podoabe fin prelucrate), dar procentul lor a scazut considerabil. Pe vremuri erau mestesugari priceputi, acum de foarte multe ori (cel putin prin Crisana, Banat si Transilvania – nu prea stiu cum e prin restul tarii) tiganii sint folositi ca munca necalificata (ajutoare la mutat chestii masive si/sau multe sau prin curti la sate) iar impresia este de multe ori negativa. In sensul ca beneficiarii muncii sustin trebuie sa ii supravegheze permanent ca sa nu fure. De asemenea, in mai multe situatii am auzit ca tiganii ar fi refuzat asemenea munci necalificate din motive care se regasesc la inceputul acestui articol.

O concluzie este ca tiganii au ajuns ca dupa eliberarea lor sa fie marginalizati si au trebuit sa se adapteze ca sa supravietuiasca. Rezultatele le puteti vedea peste tot in jurul vostru, chiar si fara a fi nevoie sa apelati la mass-media si tembeliziuni pentru acest lucru.

Incercarile de integrare a tiganilor in societate nu sint deloc noi. Termenul mult indragit de unii si mult hulit de alti (rrom/rom) isi are originea in perioada interbelica… nu a fost scornit (inventat) in ultimele doua decenii si jumatate. Daca mai retin corect, la inceputul secolului XX sau primul razboi mondial au existat ceva organizatii (ne-guvernamentale) si niste ziare tiganesti sau cu tematica tiganeasca.

Intr-o oarecare masura integrarea tiganilor in societate a reusit: unei parti i s-au oferit accesul la educatie (inclusiv superioara – vezi articolul despre studentii de la medicina de mai demult), burse de studii si legi impotriva discriminarii. Dar rolul lor in societate (ca etnie) este cel putin incert. Nu doar pentru ca numarul celor care au beneficiat de pe urma programelor guvernamentale si europene este inca mic comparativ cu numarul total, nu doar pentru ca furtul denumirii poporului roman NU este o solutie (mai devreme sau mai tirziu se va intoarce impotriva celor care insista in aceasta actiune), nu doar ca tiganii care cersesc, fura, au bani obtinuti prin cai nu tocmai legale, etc sint mult mai promovati decit cei care muncesc cu adevarat pentru o viata mai buna… nu doar pentru ca foarte multi romani prefera sa ii judece pe tigani dupa promovare, nu dupa comportamentul lor ca oameni.

Concluzia finala? Scopul tiganilor in societate este acela pe care noi vom ajunge sa il trasam… indiferent de etnie.

Adevărul.ro şi ştirile Oradea: Francezii îşi risipesc banii cu ţiganii de la Tinca încercînd să-i reintegreze

Acum doi ani pomeneam despre şcoala creştină construită în Tinca, o comună din judeţul Bihor, iar anul trecut despre francezii care au fost în zonă pentru a ne ajuta să le găsim locuri de muncă ţiganilor. Zilele acestea Adevărul.ro spune că trei sute de mii de euro sînt cheltuiţi din buzunarul  lyonezilor pentru reintegrarea ţiganilor, dar aceştia sînt hotărîţi să se reîntoarcă în Franţa. În Lyon s-au stabilit, în ultimii ani, mii de ţigani proveniţi din România.

Statisticile anului trecut arătau că 60% dintre ţiganii din Lyon erau originari din Tinca.

Nu mai puţin de 60 de locuinţe din localitatea bihoreană Tinca au fost racordate la energie electrică, cu bani de la francezi. Municipalitatea din Lyon a alocat 300.000 de euro pentru comunitatea de ţigani de la Tinca, iar efortul financiar s-a doar pentru reintegrarea ţiganilor şi pentru a-i determina pe aceştia să rămînă în România, ţara lor de origine. Dar, nimic nu pare să îi mulţumească pe ţigani.

„Aş rămîne dacă aş cîştiga 1.000 de lei pe lună”, ne-a spus, ieri un ţigan din colonia bihoreană care a fost vizitată de viceprimarii oraşului Lyon. Demnitarii francezi au fost întîmpinaţi cu pîine şi sare la Tinca, iar în colonia de ţigani au avut parte de dansuri ţigăneşti şi ciocolată cu rom.

„Prioritatea noastră este ca ţiganii să se poată integra cît mai bine în localităţile şi în ţara lor. Ştim că acest lucru nu se va petrece de pe o zi pe alta. Nu avem cum să oprim migrarea lor în Franţa, deoarece atît România, cît şi Franţa sînt două state membre ale Uniunii Europene, două state democratice”, a afirmat Hubert Julien Laferriere, unul din viceprimarii din Lyon.

Deşi au energie electrică, ţiganii nu sînt mulţumiţi cu acest confort. Nici nu se gîndesc să rămînă în Tinca. Pentru ei Franţa este Paradisul. „Mergem şi cerşim. Nu e greu. Stăm jos şi primim bani. Vreau să mă întorc în Franţa. E ceva normal. Am nevoie de bani”, ne-a spus Fekete Remus (52 ani), tatăl a opt copiii.

Autorităţile locale se gîndesc la tot felul de soluţii pentru a-i determina pe ţiganii din Tinca să nu părăsească localitatea. „Noi avem o convenţie pe doi ani cu autorităţile din Franţa, dar vom continua proiectele împreună. După ce am reuşit să racordăm 60 de locuinţe la energia electrică, vor urma şi altele”, a spus primarul din Tinca, Teodor Coste.

Articolul de pe Adevărul.ro este mai lung. Puteţi să-l citiţi dacă vă interesează, dar concluzia este clară: degeaba îi expulzează francezii pe ţigani, asta nu este o rezolvare a problemei. Ei trebuie integraţi, fie acolo, fie aici, pe meleaguri mioritice.

Ştirile Pro tv despre declaraţia lui Traian Basescu: Problema ţiganilor se rezolvă printr-o politică europeană, nu intr-o zi, punîndu-i în avion

Acum două zile Ştirile Pro Tv au publicat pe site-ul lor o ştire Mediafax despre declaraţia lui Traian Băsescu cu privire la problema ţiganilor. Acesta (preşedintele României) a declarat (folosind acelaşi apelativ de romi adresat ţiganilor) că urma să discute la Bruxelles cu comisarul european pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie, Viviane Reding, despre teoria privind soluţia europeană pentru problema minoritarilor.

“Nu voi ezita sa abordez in discutiile cu doamna Reding, care de altfel a si facut o propunere,problema minoritatii roma. Doamna Reding a facut o propunere pentru crearea unui grup de state interesate care sa incerce sa degaje solutii la nivel european, teoria noastra veche de acum vreo patru ani, cand aceasta problema devenise iarasi stringenta, dar de data aceasta in Italia, si anume sa avem o proiectie a rezolvarii problemei minoritatii rome la nivel european; revine pe agenda”, a declarat Basescu.

El a aratat ca, daca in urma cu patru ani propunerea venita de la Bucuresti nu s-a finalizat cu o politica europeana pentru minoritatea roma, de data aceasta ar putea avea sanse de reusita deoarece initiativa vine si de la comisarul european si guvernul Frantei.

Basescu a evidentiat ca problema romilor din Europa nu se va rezolva peste noapte sau “punandu-i in avion”, ci prin educatie in primul rand, precum si alte sanse de integrare sociala. “Problema romilor nu se va rezolva nici intr-o zi, nici in doua zile, nici punandu-i in avion. Problema romilor se va rezolva prin educatie si, oriunde s-ar afla, trebuie sa aiba sansa la educatie in primul rand; sigur, si multe altele, dar educatia este fundamentala“, a mai spus Basescu.

Presedintele Traian Basescu le-a spus, miercuri, ministrilor francezi de Interne si Afaceri Europene, Manuel Valls si Bernard Cazeneuve, veniti in vizita in Romania, ca Bucurestiul nu poate accepta formulari de genul “Romania e responsabila de alungarea populatiei de etnie roma“, Basescu precizand: “Romania nu-si alunga niciun cetatean de pe teritoriul ei”.

In problema romilor va asigur ca suntem deschisi la o totala colaborare, inclusiv la retrimiterea de politisti in Franta, insa nu putem accepta formulari de genulul «Romania este reponsabila de alungarea populatiei de etnie roma, care se vede nevoita sa se refugieze in Franta». Vreau sa stiti ca Romania nu isi alunga niciun cetatean de pe teritoriul ei”, a subliniat Basescu.

Pe de o parte are dreptate, pe de altă parte nu se prea văd rezultate cînd vine vorba de integrarea ţiganilor. Intenţii există, cel puţin pe hîrtie, dar aplicarea lor lasă de dorit.

Declaraţia preşedintelui României mai apare într-un a două ştire Pro Tv a cărei înregistrare a fost încărcată pe site şi integrată în articol mai jos.

Evenimentul pe care l-au avut în vedere cei de la tembeliziune a avut loc miercuri, la palatuş Cotroceni, cînd Traian Băsescu i-a primit pe Manuel Valls, ministrul francez de Interne, şi pe Bernard Cazeneuve, ministrul delegat francez pentru Afaceri Europene.

Adevărul.ro: Om fi noi ţigani, dar acum ne-am înţărat

Din cîte înteţeg eu din articolul de pe adevărul.ro, înţăratul ăsta este accesul la educaţie (Şi cum îi ajută pe copii grădiniţa?” „Îi ajută, învaţă poezii, îi face mai deştepţi”. ) şi, astfel, îi vor ajută pe ţigani să se integreze printre români.

„De ce-aţi venit, să-i vedeţi pe ţiganii ăştia proşti? Om fi noi ţigani, dar acum ne-am înţărat!“

Un grup de romi ne întâmpină pe strada din Zizin, a doua oprire după Tărlungeni. Noi: un microbuz plin cu jurnalişti de la mai multe publicaţii, încărcaţi cu aparate foto, camere de filmat şi agende cu notiţe.

După localnicii binevoitori care ne-au ghidat pe străzile comunei, grupul de faţă, gălăgios şi supărat, ne lasă fără cuvinte. „Veniţi numai când aveţi nevoie de vot, să punem ştampila, altfel nimeni nu ne dă nimic!”, spune cel mai înalt, cărunt, cu o cămaşă curată şi pălărie.

Îi explicăm că nu am venit pentru voturi, ci pentru grădiniţe. „Atunci filmaţi copiii, nu casele! De ce ne filmaţi casele, domnule?”

Decizia de înfiinţare a liceului ţigănesc din Bucureşti

Săptămîna trecută una dintre deciziile guvernului a făcut ceva valuri în mass-media românească: se doreşte înfiinţarea în Bucureşti a unui liceu pentru ţigani în limba română, dar vor fi învăţaţi şi despre cultura şi limba ţigănească. Se spune că elevii ţigani vor primi cel puţin o masă caldă, probabil prînzul.

Proiectul a fost gîndit ca scopul de a-i integra pe ţigani în comunitate, de a scădea abandonul şcolar şi ca un mijloc potrivit de a-i convinge să-şi lase copiii la şcoală pînă la 18 ani. Locaţia deja aleasă a viitorului liceu va fi pe strada Teiuş din sectorul 5 din Bucureşti, în curtea unei unităţi militare, pe locul unei foste cazărmi. Cei de la Libertatea.ro chiar au publicat o poză cu clădirea aici.

Silviu Prigoană la B1 TV: „Cea mai mare greșeală cu țiganii este izolarea lor”

În cursul lunii februarie 2012 Deputatul PDL Silviu Prigoană a declarat în cadrul emisiunii Special B1, difuzată de B1 TV (declaraţie preluată şi pe b1.ro), că cea mai mare greșeală pe care statul român o face cu țiganii este izolarea lor.

Nu este deloc greu de raţionat că ţiganii trebuie să fie integrați în societate pentru ca în timp să se diminueze diferențele dintre majoritate și minorități. În momentul de faţă însă, tendinţa este inversă: de ţiganizare a populaţiei majoritare.

„Cea mai mare greșeală cu țiganii este izolarea lor. Majoritatea izolează minoritatea, le dă blocurile lor, gheoturile lor, iar acest lucru nu face bine. Sunt unele locuri în școli repartizate pentru copiii romi, ei trebuie integrați. Greseala a fost ca din cele mai vechi timpuri se perepetuează chestia asta, care este o mare greșeală. Ei trebuie integrați, trebuie scoasă o familie de acolo și pusă într-un bloc”.

 

France 24 şi integrarea ţiganilor în societatea românească

Subiectul ţiganilor din Franţa nu este deloc nou, nici pe malurile Senei, nici pe cele ale Dîmboviţei. Integrarea lor în societatea în care s-au născut ori au ajuns a fost mereu o problemă, cel puţin în ultimele două secole. La fel şi problemele legale pe care le-au creat unii dintre ei în această perioadă (furturi, cerşetorie, etc.). Din motive ele au fost promovate excesiv în defavoarea altora.

Pe pagina lui Robert Halasz am găsit un reportaj despre integrarea lor în societatea românească difuzat ieri de către televiziunea France 24. Jurnaliştii francezi au luat ca model comunitatea de ţigani din Bărbuleşti, o localitate aflată la 60 de kilometri de Bucureşti.

Articolul original este aici.

 

Related External Links

Ţiganii şi speculaţiile referitoare la numărul lor real cu ocazia recensămîntului 2011

Speculaţiile despre numărul real al ţiganilor din România nu sînt deloc noi, dar subiectul a fost adus în actualitate cu ocazia recensămîntului care se derulează aceste zile la nivel naţional (20-31 octombrie 2011).

Statisticile oficiale spun că în România trăiesc oficial 535.250 de cetăţeni ţigani, sau cel puţin atîţia s-au declarat la ultimul recensămînt din 2002. Nimeni nu ştie încă care este numărul real al acestora pentru că mulţi nu s-au declarat ca făcînd parte din această etnie şi, mai ales, mulţi alţii au ales să nu-şi înregistreze copiii – şi, de aceea, nu au certificat de naştere sau carte de identitate pentru a fi integraţi cu adevărat în societate. Unele organizaţii nonguvernamentale estimează că ţiganii din România sînt undeva pe la 2, 5 milioane (sau chiar peste acest număr).

N-am spus degeaba “speculaţii”: se ştie cu siguranţă că o parte dintre ţigani preferă să nu îşi declare etnia sau să declare români ori unguri (motivele lor sînt foarte diverse, printre altele se pomeneşte de teamă, ruşine, conotaţie peiorativă a denumirii, înţelegerea faptului că fac parte dintr-o comunitate mai mare – cea în care s-au integrat, provenienţa din familii mixte etc), iar date clare despre această categorie de minoritari camuflaţi nu există şi, foarte probabil, nu vor fi cuantificate prea curînd (sau poate niciodată). În lipsa unor date statistice reale orice presupunere (făcută cu cap de cei care cunosc etnia şi tendinţele acesteia sau făcută aiurea, aşa, din burtă) se numeşte “speculaţie”.

Sînt unii care-i îndeamnă pe ţigani să se identifice ca atare (oricare ar fi denumirea pe care o folosesc pentru etnie) dar, hai să fim serioşi: cîţi dintre ei vor asculta de respectivele îndemnuri? 10%? 20%? Poate 25%? Toată lumea face ce-i convine şi, de obicei, pune pe primul plan interesul personal… Atîta vreme cît ţiganii nu vor vedea că prin declararea etniei din care fac parte nu au un cîştig cît se poate de clar şi de evident vor ezita să facă acest lucru.

Pînă atunci însă fiecare caută să se folosească de lipsa de informaţii pentru a ieşi în faţă cu acele idei (speculaţii) care-i convin lui cel mai mult, care îi vor ajuta scopului individual imediat sau de lungă durată. Ţiganii vor continua să reprezente un subiect la modă încă multă vreme de acum înainte, iar integrarea lor în societatea este şi va rămîne o adevărată provocare. Fie că ne place sau nu, prin încercările continue de a schimba denumirea multiseculară a etniei cu cea mai recentă de “rromi” ţiganii s-au făcut auziţi. Prin ceea ce fac în afara ţării (cele mai cunoscute fapte sînt în continuare furturile, înşelătoriile şi cerşetoria) au internaţionalizat problemele pe care noi, ca români, le avem cu ei de aproape două secole.

Dacă vă înteresează cîteva dintre aceste speculaţii, Gîndul.ro a publicat aici cîteva dintre ele:

În aceste condiţii, numărul neoficial al persoanelor de etnie romă din România variază de la un fabulos 3 milioane (Banca Mondială) la un “mult mai verosimil 1,5 milioane” (Comisia Europeană), după cum aminteşte profesorul Ciprian Necula, liderul campaniei de comunicare SPER (Stop Prejudecăţilor despre Etnia Rromilor).

De un număr apropiat vorbeşte şi şeful catedrei de Sociologie de la Universitatea Bucureşti, profesorul Marian Preda, care a realizat un studiu pe temă în anul 1998. “Atunci vorbeam de o populaţie în jurul a 1,5 milioane heteroidentificaţi – adică vazuţi ca atare de ceilalţi – şi de un milion autoidentificaţi în diverse studii şi sondaje, dar nu şi în cadrul unui recensământ oficial. În timp, a existat o creştere a populaţiei, dar nu foarte spectaculoasă” mai spune Preda.

Senatorul Mădălin Voicu, arată că, potrivit datelor pe care le deţine din surse oficiale ale MI şi UE, etnia romă se înscrie astăzi “pe o plajă între 700.000 la 1,3 milioane de persoane, numai în România, fără migraţie, categorie care numără şi ea aproximativ 700.000″. În consecinţă, spune Voicu, numărul romilor din ţara noastră se ridică undeva la 2 milioane, un milion în ţară şi un alt milion, mobil, care pleacă pentru diverse perioade de timp din ţară.

Din punct de vedere personal pot spune că aştept cu curiozitate rezultatele finale ale recensămîntului 2011. Nu cred că numărul ţiganilor declaraţi ca atare va exploda brusc, ca şi cum ar fi avut dintr-o dată o criză de conştiinţă şi de naţionalitate, probabil ca creşte considerabil dar nu foarte mult.

Tigan sau rrom

Zilele astea au fost cam multe discuţii despre propunerea legislativă a lui Silviu Prigoană de a folosi termenul secular de ţigan în locul celui mai nou de rrom. Mai recent guvernul a dat undă verde propunerii, dar avizul este unul consultativ. Executivul şi-a motivat decizia cu recomandările Academiei Române şi cu faptul că, în majoritatea statelor Uniunii Europene, termenul folosit este ţigani, nu romi.

Evident, doar trăim în ţara dezbaterilor inutile şi a protestelor aiurea, aşa, de dorul lelii, s-au găsit imediat televiziuni care să discute despre propunerea asta şi avizul guversului şi persoane/organizaţii care să protesteze despre ele. Unii dintre ţiganii s-au obişnuit cu avantajele confuziei dintre ei şi populaţia românească şi nu sînt deloc mulţumiţi de revenirea la o denumire tradiţională.

Din punctul meu de vedere, indiferent de motivele personale ale lui Prigoană, propunerea legislativă care-i aparţine este un pas absolut necesar în revenirea spre normalitate. Următorii paşi care vor trebui făcuţi pentru integrarea ţiganilor sînt educarea lor şi disciplinarea elementelor turbulente. Doar nu degeaba sînt percepţi de către români ca hoţi şi cerşetori şi exportă prin Europa acest punct de vedere. Pentru moment aşa ceva sînt nişte vise, dar cu multă muncă în acest sens visele astea vor deveni realitate. Totul constă în intenţiile fiecăruia şi modul în care sînt puse ele în practică.

Punctul meu de vedere este scris pe ţiganii.ro, vizitaţi-o. Nu pot spune că am găsit deja o soluţie practică la integrarea ţiganilor, dar încă o caut.

Related External Links

Jose Manuel Barroso: Integrarea tiganilor este o responsabilitate nationala, nu europeana

Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat, luni, la Cotroceni, dupa intalnirea cu presedintele Traian Basescu, ca, potrivit legislatiei europene, integrarea cetatenilor minoritari este o responsabilitate nationala si nu una europeana.

El a aratat ca este foarte important ca statele care au etnici romi sa asigure integrarea lor.

Este foarte important sa clarificam. Integrarea minoritatilor, potrivit legislatiei europene, este o responsabilitate nationala, nu este o responsabilitate europeana”, a afirmat Jose Manuel Barroso, citat de Mediafax.

Barroso a mentionat ca statele membre au obligatii, tinand cont de tratatele europene si Carta europeana a drepturilor fundamentale, sa faca totul pentru integrarea minoritatilor.

Presedintele CE a spus ca minoritatea roma este cea mai mare minoritate din Europa, iar Comisia Europeana lucreaza, in urma recentelor evenimente, cu strategii si fonduri pentru a sustine eforturile statelor membre de integrare a acestei minoritati.

Sursa: hotnews.ro.

Related External Links

Napoca News: Miliarde de euro pentru ţigani, milioane pentru presa aservită.

In perioada 2007- 2013, 12 state membre UE, printre care şi România, au alocat 17,5 miliarde de euro de la bugetul UE pentru cheltuieli destinate integrării tiganilor, informează un comunicat emis la Bruxelles pe 25 august şi publicat pe portalul informativ al UE, “Europa”. Dacă nu aţi aflat din presa locală aceste date absolut înfiorătoare este pentru că ele nu au fost publicate. Presa, un adevărat pericol pentru siguranţa naţională (dar nu în sensul băsescian al expresiei!), a fost prea preocupată să pape 12 milioane de euro timp de 3 ani, pentru a propovădui adevărurile corporaţiei Roşia Montană Gold Corporation despre exploatarea auriferă din Munţii Apuseni. Aceşti bani mânjiţi au ajuns până la presa din Cluj-Napoca, unde după ruşinea de a da ţării cel slab premier din istoria modernă a României, avem “cinstea” de a da ţării cei mai corupţi jurnalişti şi formatori de opinie, care pentru un pumn de dolari scuipă peste pământul pe care a călcat odinioară Avram Iancu.

Unde s-au dus banii pentru integrarea ţiganilor probabil nu vom afla în curând. Cu siguranţă că ei au intrat în contul a câtorva ONG-uri de profil, care promovează integrarea ţiganilor în societatea românească, şi de acolo au intrat în buzunarele unor ţigani baştani prea puţin preocupaţi de soarta semenilor şi mai mult de producţia pe noapte a prostituatelor pe care le au în Roma, Milano sau Berlin. Desigur, probabil că s-au cheltuit sume enorme pe publicarea de studii seci fără obiect, de lucrări de analiză despre starea etniei rrome, de cărţi pe care nimeni nu le-a citit vreodată, după un model soroşist prea bine cunoscut.

În mod real, etnia ţigănească din România are undeva la aproape 2 milioane de membri şi reprezintă un adevărat pericol pentru siguranţa socială şi economică a ţării, în condiţiile în care mulţi dintre ţigani “nu sunt integraţi” încă. Şi prin asta trebuie să se înţeleagă atât lipsurile pe care le au comunităţile de ţigani din întreaga Românie, lipsuri de educaţie, de sănătate, de formare şi integrare profesională, dar şi lipsurile pe care aceştia le produc cetăţenilor contribuabili. Adică impozite neplătite, contribuţii sociale neplătite şi pensii, în condiţiile în care România, care este definit ca stat social, oferă un minimum de servicii gratuite tuturor cetăţenilor ei. Dacă aţi fost recent la un dispensar, la o maternitate sau în vreo secţie de urgenţe, aţi putut observa că 70% dintre cei prezenţi acolo sunt ţigani de condiţie materială precară, care nu au plătit un viaţa lor pentru aceste servicii.

Sursa şi mai multe detalii pe NapocaNews.ro.

Related External Links

Adevărul: Băsescu despre romii nomazi: În mod tradiţional, trăiesc din ce fură

Adevărul a preluat aici opinia lui Traian Băsescu despre ţiganii nomazi.Nu pot să nu remarc că, dacă acum cîteva luni preşedintele ţării îşi exprima doinţa de a folosi mai mult apelativul secular de ţigan în locul celui mai recent de rrom, în articol (în continuare apare doar un fragment) este folosit preponderent cel de-al doilea termen.

Oare ce metode o fi folosit fostul primar al Bucureştiului pentru a-i convinge pe ţigani să muncească? Aparent nu a avut succes, ar trebui învăţat din greşelile lui.

Şeful statului este de părere că interzicerea dreptului de deplasare pentru romii nomazi este echivalent cu distrugerea unui pilon cultural, deaorece obiectivul lor cultural este să circule din loc în loc. Traian Băsescu admite că mulţi dintre aceştia, “în mod tradiţional, trăiesc din ce fură”.

“Trebuie să spun un lucru esenţial – foarte mulţi politicieni importanţi fac o confuzie legată de romi. Nu putem vorbi despre toţi romii. Cei pe care îi vedem umblând prin Europa sunt romi nomazi care provin din România şi din alte ţări ale UE. Obiectivul lor cultural e să circule din loc în loc. România are peste un milion de romi integraţi, sunt parte a societăţii româneşti. Ceea ce nu am reuşit e legat de integrarea romilor nomazi. Aici trebuie să ne punem noi, nu numai filosofic, ci şi în mod practic întrebarea: vorbim despre integrare sau despre asimilare? A le interzice mişcarea înseamnă a le distruge unul dintre pilonii culturali ai romilor nomazi”, a precizat şeful statului în cadrul unei vizite oficiale în Slovenia, citat de Mediafax.

Potrivit preşedintelui, una dintre probleme integrării romilor nomazi este asigurarea educaţiei pentru copii, dar şi faptul că mulţi dintre aceştia “trăiesc din ce fură”. Acesta a precizat că atunci când se afla la şefia Capitalei a oferit locuri de muncă romilor care se aşezaseră la marginea Bucureştiului, însă ţiganii au au arătat niciun interes pentru muncă.

“Nu le-a plăcut şi au plecat în altă parte. Sigur, era muncă în conformitate cu pregătirea lor – la salubrizare”, a declarat preşedintele Băsescu.

“Mai avem o problemă care trebuie spusă şi care face dificilă integrarea romilor nomazi – foarte puţini vor să muncească. Mulţi dintre ei, în mod tradiţional, trăiesc din ce fură. Dacă nu vom recunoaşte cinstit şi problemele pe care le are etnia însăşi, şi problemele pe care le avem noi în a cunoaşte etnia, nu vom găsi soluţia problemei”, a adăugat şeful statului român.

Related External Links

Mediaş Info: Cum au ajuns ciobanii crupieri si tiganii agricultori de frunte in piata din Medias

In Medias nu se poate spune ca exista problema integrarii tiganilor. Tiganii din Medias sunt agricultori cu multiple valente. Piata din Medias e plina de tigani care cultiva din greu si vand mere, pere, cartofi, struguri, prune, portocale, banane, ardei, gogosari, flori. Au disparut taranii pe fetele carora se vedeau efectele muncii la camp. Probabil s-au lenevit sau isi pierd vremea in fata televizorului. Noul val de tigani este harnic nevoie mare si cultiva tot ce misca.

Tot in piata din Medias au aparut niste ciobani care si-au dorit foarte mult sa ajunga crupieri. Cum nu si-au putut pune visul in practica, baietii si-au deschis o taraba imensa in piata. Pe taraba au pus papusi, sticle de vin de 3 lei si ale porcarii colorate. Apoi au luat una bucata sarma si una bucata lemn si cu multa pricepere au facut din acele materiale o minunata ruleta. Deci da, piata din Medias are jocuri de noroc. A venit cumva politia sa se lege de ei? Nuuuuu. Zilele trecute un politist comunitar cu casca data fecioreste pe spate se lega de o biata babuta care vindea si ea trei legaturi de marar si una de hrean. Cum sa se lege politia de ciobanii deveniti crupieri? Ca sa nu mai vorbesc de seful pietei din Medias. Sau nu exista acest sef, sau e in concediu pe termen nelimitat sau doarme in picioare. Sau are o pasiune ascunsa pentru jocurile de noroc ilegale practicate de crupierii ratati.

Sursa: Mediaş Info.ro.

Related External Links