Recensămîntul realizat anul trecut a fost discutat şi rediscutat, atît din punctul de vedere a organizării, cît şi a rezultatelor preliminare publicate recent. Pe lîngă implicarea (mai mult sau mai puţin forţată) a Institutului Naţional de Statistică (INS) în scandalul suspendării şi a încercării de demitere a preşedintelui Traian Băsescu pe marginea numărului total de români cu drept de vot, Cotidianul.ro susţine că sînt surprize de proporţii în ce priveşte minorităţile ţiganilor şi a maghiarilor (încercaţi să le scuzaţi apelativul de romi).

Hocus – pocus cu romii

Pe 2 februarie 2012, Cotidianul.ropublica rezultatele provizorii ale recensământului din 2011, conform datelor comunicate oficial de INS. Atunci, am făcut următoarea constatare: „populaţia stabilă a României a scăzut, toate etniile, cu excepţia celei rome, au mai puţin membri”. Comparând în februarie datele finale ale recensământului din 2002 cu datele provizorii din 2011, rezulta că etnia romilor a înregistrat o creştere sensibilă, de la 535.140 de persoane în 2002, la 619.007 persoane în 2011. (Atragem atenţia că în ambele situaţii era vorba de romi recenzaţi – adică găsiţi acasă şi care au răspuns chestionarelor – care intrau în calcul la populaţia stabilă a României).

Surpriză mare acum, după publicarea rezultatelor preliminare (de regulă aceste date sunt finale din punct de vedere statistic şi pot diferi foarte puţin faţă de cele provizorii – n.a.). Numărul etniei romilor a „coborât” la 247.058 persoane. Diferenţa, în minus, de 371.949 de persoane este una enormă. Sociologii au considerat, atunci când au analizat datele publicate în luna februarie că o creştere a numărului de romi faţă de 2002 este una normală, ţinând cont de sporul natural al etniei. Chiar au fost voci, în luna februarie care susţineau că în realitate număr romilor este şi mai mare, dar mulţi n-ar avea acte şi nu sunt recenzaţi..

Unguri mai puţini ca în 2002, dar mai mulţi decât în februarie

O altă situaţie, să-i zicem ciudată, o întâlnim în cazul minorităţii maghiare. Recensământul din 2002 consemna un număr de 1.431.807 etnici unguri. În februarie, INS a dat că în România mai sunt 1.237.746 de etnici unguri. Diferenţa în minus, de 194.061 a fost considerată ca fiind una normală ţinând cont de trendul în scădere a populaţiei stabile din România. Surpriză după publicarea datelor preliminare ale INS: etnicii unguri au ieşi acum cu 30.698 mai mulţi. La nivelul numărului de maghiari din România, o corecţie de maxim 3.000 de persoane între datele provizorii şi cele preliminare ar fi de acceptat. Un număr de 10 ori mai mare ridică însă semne de întrebare.

Mai multe informaţii, inclusiv o listă cu numărul de membri ai principalelor etnii din România, se găsesc pe cotidianul.ro.

Pe de altă parte, Arad Online susţine că sînt unele localităţi din judeţul Arad nu există nici un ţigan, cel puţin printre cei declaraţi în acte, deşi în opinia autorului ar trebui să existe.

Judeţul Arad are o populaţie stabilă de 40.9072 de persoane, majoritare fiind femeile (211.856 de persoane). Cam aşa ar putea fi rezumat recensământul realizat în toamna anului 2011 în doar două cuvinte. Dar, după cum ne-am obişnuit deja, deşi ştim multe, ştim, de fapt, foarte puţine. Iar acest lucru sare în ochi dacă ne uităm puţin peste datele adunate de recenzori în judeţul nostru. În ceea ce priveşte naţionalitatea, 354.061 dintre arădeni sunt români, 37.207 sunt maghiari, iar topul este încheiat de populaţia romani (ţigani), cu 7.182 de persoane. Puţine, mult prea puţine persoane de etnie romani declarate, faţă de realitate. Şi de acest lucru ne convingem în momentul în care ne uităm pe recensământul luat pe fiecare localitate din judeţ în parte. De exemplu, în Chişineu Criş, din totalul de 7.577 de locuitori, doar 12 s-au declarat romi, iar în Ineu, din 9.078 de persoane, doar…3 şi-au dat etnia „pe faţă”.

Apoi, nu mai puţin de 28 de localităţi, dintre cele 72 ale Aradului, nu au niciun ţigan, potrivit datelor. Acestea sunt Apateu, Bata, Brazii, Buteni, Conop, Dezna, Dorobanţi, Felnac, Hălmagiu, Hălmăgel, Igneşti, Moneasa, Petriş, Pilu, Pleşcuţa, Şagu, Săvârşin, Şeitin, Şicula, Şilindia, Şiştarovăţ, Şofronea, Ususău, Vărădia de Mureş, Zăbrani, Zădăreni, Zerind şi Zimandu Nou. Şi asta în condiţiile în care, de exemplu, Zimand Cuz, sat aparţinând de Zimandu Nou, este cunoscut ca fiind locuit în majoritate de ţigani, iar Şeitinul are o parte a comunei locuită doar de această etnie. Iar exemplele ar putea continua.

Punctul de vedere continuă în articolul de pe Aradon.ro.