Ţigani căldărari la Tîrgul meşterilor populari din Oradea, ediţia a XX-a, iulie 2013

Tîrgul meşterilor populari din Oradea, ediţia a XX-a, are loc între 19 şi 21 iulie 2013 în parcul Nicolae Bălcescu. Tot în cursul lunii iulie a avut loc Tîrgul Meșterilor Ţigani în Piaţa Unirii din Cluj Napoca, iulie 2013.

Ţiganii căldărari au fost prezenţi şi în acest an la tîrgul meşterilor populari – le-am observat prezenţa şi 2011. Nu ştiu de unde au venit ţiganii de acum doi ani, dar acum pe una dintre obiectele expuse scria Căldăraru Traian, Breteiu, judeţul Sibiu.

Mai jos sînt cîteva imagini pe care le-am făcut ieri cu telefonul mobil. Colecţia de imagini (nu doar cele care au legătură cu ţiganii) se găseşte aici.

Ţigani căldărari la Tîrgul meşterilor populari din Oradea, ediţia a XX-a, iulie 2013

Ţigani căldărari la Tîrgul meşterilor populari din Oradea, ediţia a XX-a, iulie 2013

Ţigani căldărari la Tîrgul meşterilor populari din Oradea, ediţia a XX-a, iulie 2013

Ţigani căldărari la Tîrgul meşterilor populari din Oradea, ediţia a XX-a, iulie 2013

Ţigani căldărari la Tîrgul meşterilor populari din Oradea, ediţia a XX-a, iulie 2013

Ţigani căldărari la Tîrgul meşterilor populari din Oradea, ediţia a XX-a, iulie 2013

Ţigani căldărari la Tîrgul meşterilor populari din Oradea, ediţia a XX-a, iulie 2013

Ţigani căldărari la Tîrgul meşterilor populari din Oradea, ediţia a XX-a, iulie 2013

Ţigani căldărari la Tîrgul meşterilor populari din Oradea, ediţia a XX-a, iulie 2013

Imagini fascinante, inedite și emoționante din România anilor 1900 şi ţiganii

Am găsit cele două imagini cu ţigani în seria de nouăsprezece cărți poștale trimise în anii 1917-1918, toate reprezentînd crîmpeie din viața românească, toate trimise de către același soldat – semnat întotdeauna “Papa” – familiei sale din Chemnitz, Germania. Destinatarul este Frau Emma Weinreich.

Fiecare mesaj începe cu “Draga mea” sau “Dragă Emma, dragă Fiule”, apoi cuvintele se înșiră grăbit, mărunt, într-un scris șters, cu creionul, aproape indescifrabil.

tigani satra sufletul soldatului tigani rezemat de copac sufletul soldatului

Colecţia celor 19 cărţi poştale se găseşte aici.

Related External Links

Ţiganii secolului XXI, fotograful britanic care a trăit printre ei şi efectele lor în mass-media românească

Probabil aţi auzit deja de “ţiganii secolului XXI” (fie scris în mod obişnuit, cu litere, fie scris cu cifre arabe de cei de la Pro Tv care probabil nu au învăţat încă că numărătoarea secolelor se scrie aşa cum o scriau şi romanii), de fotograful britanic Iain McKell care a trăit într-un trib de ţigani migratori prin insulele britanice vreme de 10ani şi de colecţia de imagini pe care le-a făcut în această perioadă.

Cîteva tembeliziuni româneşti au preluat unele informaţii despre subiect, împreună cu nişte poze publicate pe Daily Mail (da, culmea, locaţia articolului original este aici!) şi cîteva informaţii generale. Cei de la Pro Tv (dar nici tembelii care le-au preluat ştirea) nu s-au obosit să corecteze modul de scriere al secolelor, chiar dacă cei de la Antena 3 Anal 3 au scris corect.

Da, este un trib de ţigani cu copii blonzi, cu acces la transport motorizat, curent electric şi internet, chiar dacă acum preferă (au revenit la) caravanele din căruţe trase de cai. Dar informaţiile prezentate aici, sau pe oricare dintre paginile româneşti care au preluat ştirea traducerea sumară a televiziunilor, sînt insuficiente pentru a vă face o idee despre noutatea (ca să nu spun chiar autenticitatea) pe care o reprezintă nomazii aceia. Iar referirea pe care tembeliziunile româneşti o fac la cartea Noi ţigani (The New Gypsies) scrisă de Iain McKell pe baza experienţelor personale şi publicată la Prestel Publishing nu face nici două parale fără locaţia articolului original unde se pot citi informaţii suplimentare despre subiect.

Rămîne la latitudinea voastră să faceţi comparaţii şi să aflaţi diferenţe dintre ţiganii britanici şi cei româneşti. Da, se poate şi altfel decît cele cu care v-au obişnuit mass-media. N-ar trebui să fiu eu cel care vă spun să păstraţi un ochi critic spre mass-media şi ambii ochi deschişi spre noutăţile de orice fel, dar o fac oricum.

Nuntă mare de ţigani bogaţi la Timişoara cu alai de limuzine de lux! Se însoară nepotul lui Grado Carpaci!

nunta tigani Timisoara, Grado Carpaci, Colaj

Opinia Timisoarei a prezentat acum cîteva zile (joi, 9 august) nunta unor ţigani bogaţi cu imagini şi înregistrări video. Imaginile le puteţi observa şi aici, dar pentru filmuleţe accesaţi articolul.

După ce au preluat (mai mult sau mai puţin legal) casele vechi din centrul Timişoarei, iar articolele pe tema asta nu-s noi prin mass-media timişoreană, nunţile extravangante ale ţiganilor dau o pată multicoloră în zilele de vară în oraşul de pe malul Begăi.

Isi unesc destinele fiul lui David Carpaci, nepotul lui Grado Carpaci, supranumit si Ministrul de Finante, cu fiica lui Fulgereanu Stancu, amandoi in varsta de 15 ani.

Totul a inceput dupa-amiaza la vila lui Grado Carpaci din centrul Timisoarei, aflata in spatele Postei Mari.

Invitati de seama au sosit de peste mari si tari sa ii sarbatoreasca pe tinerii insuratei. Intorsi de la Paris, Milano sau Frankfurt ori din America, bastanii  au coborat din limuzine si au mers sa aduca omagiile si darurile lor bunicului Grado Carpaci, in curtea caruia a fost pregatit un ospat ca-n filme.

O adevarata colectie de bijuterii pe 4 roti putea fi admirata pe strada Grozavescu la bunicul mirelui. Invitatii au lasat la poarta Bentley-uri, Lamborghini, Rover, Ferrari ori Porche-uri de sute de mii de euro. S-au trezit insa cu politistii locali pe cap care i-au pus sa isi mute limuzinele deoarece pe strada respectiva parcatul este interzis, altfel i-au amenintat ca le ridica. Tiganii n-au fost prea incantati, dar s-au conformat si si-au luat masinile si le-au dus pe o strada din apropiere, de unde vor pleca mai apoi dupa mireasa.

 

nunta tigani Timisoara limuzine Carpaci, Guta, Adi minune

 

Related External Links

Ţigani culegători de fier vechi în Oradea

 Ieri eram prin oraş cu aparatul foto şi am dat peste cîţiva ţigani culegători de fier vechi la capătul podului Sovata. Mi-au atras atenţia atunci cînd camionul din imagini a început să-i claxoneze ca să se dea la o parte (era ditamai locul liber, dar s-au pus cam la mijlocul lui să se odihnească).

Pe urmă (după ce am făcut pozele şi înainte de a o lua peste pod spre Ioşia) unul dintre ei a început să comenteze cînd a văzut că le făceam poze, ar fi vrut să primească bani. Că a încercat degeaba e altă poveste.

Ţigani culegători de fier vechi în Oradea #1
Ţigani culegători de fier vechi în Oradea #1
Ţigani culegători de fier vechi în Oradea #2
Ţigani culegători de fier vechi în Oradea #2
Ţigani culegători de fier vechi în Oradea #3
Ţigani culegători de fier vechi în Oradea #3
Ţigani culegători de fier vechi în Oradea #4
Ţigani culegători de fier vechi în Oradea #4

Timişoara şi agresarea reporterilor pentru filmarea unor ţigani pe domeniul public

Unul dintre subiectele pentru care s-a făcut mult tam-tam în ultimele zile a fost cel al reporterului agresat în Timişoara pentru că a filmat nişte ţigani pe stradă. Părerile au fost fie pro, fie contra, dar un lucru a ieşit în evidenţă: mass-media s-a coalizat pentru a-i lua apărarea reporterului agresat. S-au plîns de “teroarea” pe care o reprezintă în ultimul timp ţiganii, mai ales pentru că în Timişoara au cumpărat multe case din centrul oraşului… iar acum s-ar ocupa şi cu agresarea celor care doresc să-i filmeze.

De exemplu, Adevărul.ro spune că:

După o serie de scandaluri în care ţiganii şi-au făcut dreptate cu topoare, săbii şi au evacuat români din casele lor, acum a venit rândul jurnaliştilor să se trezească abuzaţi. Realizatorul TV Dan Radoslav şi Gelu Chetrăruc, directorul televiziunii locale TVT 89, au fost agresaţi în plină stradă în timp ce realizau un material despre clanurile ţigăneşti din oraş.

Aparat distrus

Primul care a fost luat în vizor de ţigani a fost Dan Radoslav, care s-a ales cu vânătăi în zona pieptului şi a braţelor. Grav este că la faţa locului se aflau şi doi poliţişti, care nu au putut să calmeze situaţia, ei la rândul lor ajungând victimele ţiganilor. „Noi chiar am avut gânduri paşnice.Eram pe domeniul public, dar ţiganii au considerat că e terenul lor. Nu au vrut să ne asculte şi au sărit direct pe noi. Nu s-a putut comunica cu ei. Au vrut să ne transforme în sac de box. Pe stradă mai erau şi doi poliţişti, dar nu au avut ce să facă. Ţiganii erau prea mulţi şi mult prea agresivi”, a spus Dan Radosvlav. Şi Gelu Chetrăruc a fost agresat de ţigani, dar încercările acestuia de a proteja camera de filmare – în valoare de aproape 10.000 de euro – au eşuat, echipamentul fiind distrus de ţigani. „Nu am avut ce să facem. Au sărit direct pe noi. Ăsta e stilul lor. Se cred stăpânii oraşului”, a spus Gelu Chetrăruc. La jumătate de oră de la scandal, la faţa locului au mai sosit poliţişti şi un echipaj de jandarmi, dar ţiganii agresori s-au închis în palatul lor şi au ieşit doar după o tură de negocieri. Poliţiştii s-au rezumat în prezent să îi amendeze cu 200 de lei pentru tulburarea liniştii publice.

Cei de la Cotidianul.ro au o atitudine un pic (dar nu prea mult) mai moderată (aici):

O echipă de jurnalişti de la TVT 89 a fost agresată miercuri de un grup de ţigani pe o stradă din Timişoara, în timp ce însoţea un echipaj al poliţiei municipale, a cărui intervenţie fusese solicitată de proprietara unui apartament care era terorizată de aceiaşi ţigani.

„Toţi cei patru componenţi ai echipei tv au fost loviţi, scuipaţi, înjuraţi şi ameninţaţi de grupul de ţigani din care făceau parte cam 10 persoane. Ei au lovit şi una din camerele de luat vederi pe care o aveam asupra noastră, producându-ne o pagubă de aproximativ 8.500 de euro. Noi nu am ripostat, dar am depus plângeri la poliţie. La locul incidentului a sosit şi o echipă de intervenţie de la Jandarmerie, dar era prea târziu pentru noi”, a declarat pentru cotidianul.ro Gelu Chetrăruc, producător general la TVT 89. O parte dintre ţiganii implicaţi în scandal au primit amenzi contravenţionale pentru tulburarea liniştii şi ordinii publice.

Agresorii erau supăraţi că jurnaliştii au filmat, de pe domeniul public, modul în care doi agenţi încercau să liniştească o bătrână care reclamase faptul că a fost ameninţată şi terorizată de ţigani. Acest lucru i-a deranjat teribil pe agresori, care au încercat să-i îndepărteze cu forţa pe ziarişti.

Pot spune că îi înţeleg… într-o oarecare măsură: doresc să-şi protejeze propriile interese şi să poată filma fără a fi deranjaţi şi/sau agresaţi.

Pe de altă parte, fiecare reacţionează în felul lui. Din punct de vedere personal nu mă încîntă deloc să fiu filmat sau pozat, mai ales fără să îmi dau acceptul sau, mai rău, ca acele imagini să fie publicate prin mass-media (ziar, televiziune, internet, etc). Dacă asemenea imagini publicate fără permisiune ar cauza prejudicii de orice fel, persoana respectivă ar putea cere daune în instanţă (nu-s avocat, puteţi să mă contraziceţi cînd vine vorba de acest subiect cu dovezile de rigoare).

Cum fiecare avem dreptul la imaginea personală, pentru a împiedica publicarea fără permisiune a imaginilor cu noi putem acţiona în consecinţă, cum ne trece prin cap. Unii ar prefera să vorbească cu cei implicaţi şi să le ceară să nu publice, alţii ar chema poliţia. Ţiganii respectivi au preferat să folosească forţa fizică, şi fără a o face prea bine (au făcut o treabă de mîntuială, dar asta e altă poveste). Ar trebui condamnaţi pentru asta? Poate că da: n-ar fi trebuit să folosească violenţa de la bun început şi ar fi trebuit să-şi facă treaba mai bine. Dar nici reporterii ăia nu-s nişte îngeraşi: şi-au asumat nişte riscuri cînd s-au apucat să filmeze aşa, aiurea, pe stradă. Iar dacă nu au fost conştiente de ele atunci sînt nişte proşti şi merită ce-au încasat.

Iar poliţiştii… Se spune că poliţiştii au stat şi au privit scandalul. Dacă este aşa, atunci au fost destul de deştepti încît să nu se bage în conflict, dar suficient de leneşi-corupţi-fricoşi-sau care o fi fost motivul lor ca să nu-şi facă treaba pentru care sînt plătiţi. Pînă la urmă ei sînt cei mai de condamnat dintre toţi: ar fi trebuit să oprească scandalul din faşă, oricare au fost vinovaţii şi oricare ar fi fost circumstanţele (atenuante).

În situaţia respectivă nu pot lua poartea nimănui, mai ales că-mi lipsesc toate informaţiile. Dar situaţia ar fi cu totul alta dacă autorităţile s-ar asigura că oamenii sînt educaţi şi că respectă regulile jocului (legile).

Evenimentul zilei: Pentru Franţa ţiganii reprezintă calul troian

Evenimentul Zilei a publicat părerea unui fotograf care a surprins traseul unor ţigani din România înapoi în Franţa în plin scandal al expulzărilor ca o formă de a lua atitudine faţă de lipsa de reacţie a românilor la expulzările din ultimul timp.

La 40 de ani, Mugur Vărzariu, un fotograf documentarist implicat în mai multe proiecte sociale, a decis că trebuie să ia atitudine faţă de reacţia Franţei, dar şi faţă de inerţia românească, la ceea ce a devenit cunoscut în Europa drept “problema romilor”.

Astfel, el a petrecut o lună cu câteva familii de romi trimise în România şi care s-au întors apoi în Hexagon, surprinzându-le în viaţa de zi cu zi, tocmai pentru a arăta cum trăiesc.
Pe de o parte, fotograful a ales să spună povestea romilor prin imagini, iar pe de alta, să critice atât guvernul francez, cât şi pe cel român. Pe primul – pentru măsura luată, care contravine secolelor de “libertate, egalitate, fraternitate” şi pe cel de-al doilea – pentru uşurinţa cu care s-a supus deciziei, fără a adopta o poziţie fermă, prin care să-şi apere cetăţenii.

Romii nu sunt principalii infractori din Franţa

“Din punctul meu de vedere nu e justificată atitudinea Franţei. E clar că există o problemă, dar ea nu trebuie sub nicio formă atacată pe criterii etnice. Fiecare caz de infracţionalitate trebuie tratat separat”, susţine Vărzariu, subliniind că romii au dreptul să circule liber, iar acest drept le poate fi limitat doar de o decizie judecătorească.

Mai mult, fotograful consideră că romii nu sunt principalul grup infracţional din Franţa. Acolo, marile grupări de traficanţi de droguri şi reţelele de prostituţie nu sunt conduse de romi. “S-a pus problema că aceste măsuri au fost determinate de o anumită agresivitate faţă de autorităţile statului francez. Cu alte cuvinte, romii se fac vinovaţi de atentat la ordinea publică”, explică românul, care nu crede în această ipoteză.

Sursa şi continuarea cu imagini: EVZ.ro.

Related External Links

Galerie foto: Ţiganii din România în 1938

Pe pagina lui George Damian apar o serie de fotografii cu ţiganii din România în 1938, ele au fost realizate de John Phillips şi apar în arhiva foto a revistei Life.

Pentru cei care nu înţeleg de ce un urs se plimbă de-a lungul corpului unei femei ei bine, pe vremuri era obiceiul de a face aşa pentru că se credea că “pacientul” avea să se vindece de reumatism. Cei care se plimbau cu ursul dintr-o localitate în alta se numeau ursari şi erau de obicei ţigani.

Imaginile pot fi văzute aici.

Related External Links

Prahova Online: Cum ocupa tiganii-nomazi teritoriul Ploiestiului si nimeni nu le face nimic (galerie foto)

Pe 16 august, am avut o întâlnire pe strada Industriei, ocazie cu care am văzut mini-şatra din imaginile de mai jos cum descărca cartoane şi folii de plastic dintr-o căruţă lângă piciorul podului de la Gara de Sud. Pe 23 august am trecut din nou pe acolo: erau la masă, în mijlocul străzii, înconjuraţi de câini. Ieri, am avut din nou treabă pe Industriei, prilej cu care i-am văzut pe vreo trei-patru membri ai clanului ţigănesc, stând relaxaţi, în “curtea” improvizată din beţe.

Avem, aşadar, o nouă dovadă clară a incompetenţei Poliţiei Comunitare Ploieşti. Dacă poliţiştii comunitari au făcut vreo tură pe Industriei şi nu i-au văzut în trei săptămâni pe ţigani cum ocupă domeniul public, merită daţi afară, pentru că sunt orbi. Dacă i-au văzut şi n-au făcut nimic în sensul ăsta, tot merită daţi afară, pentru că sunt proşti. Eu înclin să cred că nu i-au văzut, şi că nu trec pe strada aia niciodată, preferând zona centrală a oraşului, unde poţi vedea oricând o fustă scurtă şi un decolteu generos.

Cât despre Marius Duţă, şeful PCP, nu văd ce-ar mai fi de spus. Omul e din Râmnicu-Sărat, cred că nici nu ştie că Ploieştiul are un pod în zona de sud, şi că la piciorul podului, o familie de ţigani şi-a făcut un adăpost. Aşa că nici nu-l afectează: copiii şi soţia sa nu trec niciodată pe acolo, nu riscă să fie jefuiţi, bătuţi, muşcaţi de câini sau speriaţi.

Este, nea Mariuse? Spune cinstit: este că te doare în cur de chestia asta?

Sursa şi imagini aici.

Related External Links