Guvernul face case pentru ţigani. ANL a primit banii pentru construcţia de locuinţe sociale.

Programul pilot de construire a cîtorva locuinţe sociale pentru ţigani este destul de vechi, doar de 6 ani (a fost aprobat în anul 2008 prin HG 1237/2008.), dar numai în anul 2014 au ajuns  banii în conturile Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe (ANL): 10 milioane de lei (2,2 milioane de euro).

Economica.net publică cîteva detalii despre acest program, banii care vor fi cheltuiţi şi veniturile estimate. Mai jos găsiţi aceste informaţii:

Programul prevede construcţia unui număr maxim de 300 de locuinţe pentru ţiganii cu venituri reduse. Repartizarea locuinţelor sociale se va face de fiecare autoritate locală după examinarea solicitărilor pe baza unor criterii. Din comisiile de examinare vor face parte şi câte un reprezentant al biroului judeţean penru ţigani.Persoanele care au acces la acest program trebuie să aibă un venit mediu net lunar pe persoană, realizat în ultimele 12 luni, sub nivelul câştigului salarial mediu net lunar pe total economie. Locuinţele vor fi module cu regim de înălţime parter, însumand şapte partamente/modul.De asemenea, ANL are pentru acest an prevăzute investiţii de 37,7 milioane de euro pentru Construirea de locuinţe pentru tineri în regim de închiriere: 11,4 milioane de euro reprezintă surse proprii, iar 26,6 milioane de euro este suma prevăzută de la bugetul de stat.

Unde se vor construi locuinţe pentru ţigani

Programul-pilot prevede construcţia a 301 apartamente în următoarele localităţii, potrivit datelor de pe site-ul ANL:

Pecica, Arad – 49 locuinţe
Osorhei, Bihor – 14 locuinţe
Tăuteu, Bihor – 14 locuinţe
Sat Budacu de Jos, comuna Budacu de Jos, Bistiţa-Năsăud – 14 locuinţe
Sat Jelna, comuna Budacu de Jos – 7 locuinţe
Halchiu, Braşov – 21 locuinţe
Mircea Vodă, Constanţa – 49 locuinţe
Dolheşti, Iaşi – 49 locuinţe
Baia de Aramă, Mehedinţi – 28 locuinţe
Corabia, Olt – 28 locuinţe
Nochrich, Sibiu – 28 locuinţe

Dacă ţiganii nu vor solicita locuinţe sociale acestea se vor putea repartiza şi închiria în aceleaşi condiţii unor familii din afara acestor comunităţi, se mai arată în Hotărârea de Guvern din 2008.

ANL speră să vândă locuinţe de 5 milioane de euro în 2014

ANL estimează venituri totale de 37 milioane de euro, din care 2,58 milioane euro reprezintă venituri din dobânzi la credite, acordare de agenţie prin programul Construirea de locuinţe prin credit ipotecar, se arată în nota de fundamentare a hotărârii pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2014 al Agenţiei.

Veniturile din vânzarea locuinţelor pentru tineri destinate închiriere sunt estimate la 4,8 milioane de euro, valoare estimată pornind de la încasările de la sfârşitul anului 2013.

ANL primeşte de la bugetul de stat 28,4 milioane de euro pentru Construirea de locuinţe pentru tineri în regim de închiriere, dar şi pentru programul Locuinţe sociale pentru comunitatea de ţigani.

Cheltuielile totale ale ANL pentru 2014 au fost estimate la 43,3 milioane de euro, din care 2,6 milioane de euro sunt cheltuielile cu personalul, iar 690.000 de euro sunt cheltuielile cu bunuri şi servicii. ANL are un excedent din anii precedenţi de 6,3 milioane de euro.

Secvenţe de telenovele ţigăneşti în mass-media românească

Uneori secvenţele din viaţa ţiganilor relatate de mass-media românească par decupate din telenovelele difuzate de vreo decenii încoace pe toate posturile tv cu acoperire naţională.

De exemplu, RTV spune că nepotul bulibaşei din comuna Ciurea, judetul Iasi, a fugit în lume după ce a furat nişte bani şi cîteva kilograme cu aur. Mai rău: şi-a lăsat în urmă soţia şi cei doi copii. Mai mult: a fugit cu o româncă. Curat telenovelă, nu?

Daunele materiale sunt incomparabil mai mici pentru familia bulibaşei decât scandalul cauzat de faptul că iubita rebelului familiei este o română, fapt ce-i scandalizează pe romii rigorişti din comunitate.

“Oaia neagră” a familie Stănescu, nepotul de 22 de ani a fugit din Ciurea acum 10 zile, împovărat cu câteva kile de aur şi cu 80.000 de lei. Supărarea cea mai mare a romilor este însă că tânărul de 22 de ani a fugit cu o româncă, lucru privit ca o mare ruşine. Mai ales că biata soţie sa trebuie să aibă grijă şi de doi copii.

Romii din Ciurea nu au făcut plângere la poliţie, deoarece vor să rezolve situaţia neplăcută în interiorul comunităţii. Ei îi cer zburdalnicului nepot să se întoarcă singur acasă promiţând în schimb că nu vor recurge la represalii.

Sursa este aici.

Pe de altă parte, Argeşeanul.com relatează că:

În seara aceasta, la Unitatea de Primire Urgenţe a Spitalului Judeţean Argeş, a avut loc un scandal provocat de către un grup romi din comuna Miceşti. Aceştia s-au arătat nemulţumiţi de faptul că unul dintre membrii comunităţii, Nicolae Tamaş, de 29 de ani, nu a fost tratat cu atenţie de către personalul medical al spitalului. Ieri, bărbatul a suferit un accident de circulaţie în comuna Mărăcineni şi, prezentat medicilor Spitalului Judeţean, acestuia i s-a făcut o perfuzie şi a fost trimis acasă. Rudele bărbatului reclamă faptul că medicii au refuzat să îl interneze pentru ca acesta să nu aibă un motiv întemeiat a cere despăgubire autorului accidentului rutier.

În această seară, Nicolae Tamaş a fost adus din nou la spital, însă de data aceasta a fost însoţit de familia, dar şi de o bună parte din membrii comunităţii de rudari din comuna Miceşti, satul Păuleasca.

Nemulţumiţi de faptul că nu sunt lăsaţi să intre în sala de primiri urgenţe, aceştia au încercat să forţeze uşa. Atât mama, cât şi soţia bărbatului, împreună cu care are 4 copii, urlau de durere că persoana iubită ar putea muri din cauza dezinteresului medicilor.

Într-un final, la Spitalul Judeţean şi-au făcut apariţia un echipaj al Secţiei II Piteşti, împreună cu mai mulţi angajaţi ai D.P.I.R. şi Jandarmeriei.

Sună familiar, nu?

Activităţi culturale în Iaşi: Ziua internaţională a ţiganilor şi Ziua actorului ţigan

În cursul lunii trecute Asociația Pakiv România, prin Centrul de Incluziune Socială pentru Persoanele de Etnie Ţigănească Iași, a organizat în zilele de 09 și 25 Aprilie 2012 activitățile culturale în judeţul Iaşi: ”Ziua Internațională a ţiganilor” și „Ziua actorului ţigan.”

Activitățile s-au desfășurat la sediul Centrului de Incluziune Socială pentru Persoanele de Etnie Romă, CISPER Nord-Est Iași, str. Iarmaroc, nr. 44 și în comunitatea de tigani din satul Slobozia, comuna Voinești, jud. Iași și au avut ca obiectiv păstrarea și afirmarea culturii, limbii și identității minorității ţiganilor.

Obiectivele activităților culturale:

1. Integrarea educațională și culturală a persoanelor de etnie ţigănească;

2. Promovarea identității ţigăneşti;

3. Dezvoltarea stimei de sine prin afirmarea identității, valorilor și culturii ţigane;

4. Furnizarea de servicii, de informare privind personalitățile teatrale și cineaste, cu origini ţigăneşti recunoscute, care au marcat istoria filmului și teatrului național și internațional, către tineri, adulți romi dar și neromi, pentru promovarea evenimentelor marcante din calendarul cultural rom;

5. Prezentarea momentelor din viața ţiganilor prin filme.

Mai multe informaţii se găsesc aici. Am schimbat apelativul de rom în ţigan în textul comunicatului pentru a respecta adevărul istoric.

Un priveghi de ţigani a blocat strada de la Piaţa Chirilă, Iaşi

După cum se poate observa de multe ori, obiceiurile unora dintre conaţionalii noştri (şi nu numai) pot face probleme altora… inclusiv blocarea traficului. Aşa s-a întîmplat şi în Iaşi unde obiceiurile ţigăneşti la înmormîntarea unuia dintre ei au dus la blocarea unei străzi.

Decesul unui tigan a creat haos total vineri seara pe Strada Petre Ispirescu, din fata Pietii Chirila, unde nu s-a mai putut circula deoarece ambele sensuri de mers au fost blocate de masini ale neamurilor celui decedat, venite din toata tara.

Tiganii au depus coroane in fata casei si il jeleau pe cel decedat in strada.

Mai multi cetateni din zona au sunat la Politiei, insa la fata locului nu s-a deplasat nici o patrula de la Sectia a IV-a sau de la Politia Comunitara.

Puteţi găsi mai multe informaţii despre cum au decurs treburile în ziarul de Iaşi… şi cum înmormîntarea unui ţigan a devenit înmormîntarea unui interlop.

România Liberă: Şapte francezi, ţigani pentru o zi

România Liberă povesteşte destul de detaliat, într-un articol împrăştiat pe trei pagini, despre un experiment realizat de nişte francezi prin Moldova:

Un grup de sapte francezi alaturi de doua romance au incercat pentru o zi cum este viata de tigan. S-au imbracat in straie traditionale si au plecat de la casa unor romi din Stolniceni-Prajescu catre Piatra Neamt, manastirea Sihla, Tirgul Neamt si retur. In drumul lor au gatit in padure la ceaun, au incercat sa vada cum sunt primiti in magazine, baruri sau cofetarii.

Printre ei s-a aflat şi un reporter al “Ziarului de Iaşi”. Se spune că francezii nu erau la primul contact cu cultura ţiganilor, ei fiind voluntari ai organizatiei Caritas care are grija de etnicii ţigani din Paris, de cei din suburbii, baraci, din gurile de metrou sau de pe terenurile din mijlocul nicaieriului.

Ştirile ProTV: Vizita în şatră, experienţă de neuitat pentru francezii care vin în România

In plina campanie de expulzare a tiganilor din marile capitale ale lumii, un roman din Iasi, fost politist, s-a gandit sa-si aduca in Romania cativa prieteni francezi, care sa traiasca in coliba cu puradeii si sa manance la ceaun.

Strainilor le-a placut traiul liber, iar cand au dat cu ochii de tinere pirande chiar ca au ramas cu gura cascata. Despletite si cu fuste inflorate, tinerele tiganci le-au luat piuitul musafirilor.

Dupa ce au invatat sa danseze, francezii au trecut la treaba. Mai exact, si-au facut singuri potcoave pe care le vor duce acasa pe post de talisman.

Timp de cinci zile, oaspetii au dormit, au gatit si au mancat cu satra care a trecut si pe la Paris. Mamaliga le-a dat insa cele mai mari batai de cap frantuzoaicelor care s-au crucit cand au auzit ca tigancile invart in ceaun de cel putin doua ori pe zi.

Francezii au fost adusi aici de Ionut, un tanar 24 de ani, el insusi de etnie roma. A fost doi ani agent de politie, apoi a plecat in Franta la munca, unde i-a cunoscut pe cei sapte temerari.

Ionut spune ca va continua sa aduca tineri straini dornici sa vada cum traiesc tiganii romani care isi castiga existenta cinstit din meserii traditionale si nu fura portofelele altora.

Sursa: Ştirile Protv.ro.

Related External Links

Articole din mass media despre judecata tigănească

Primul articol are ca subiect judecata ţigănească pentru o fată de 15 ani din Roman (apărut în Ziarul de Iaşi în 2001).

Rapitorii nepoatei bulibasei tiganilor din Roman au fost chemati la judecata. Pina la finalizarea anchetei politistilor si pina la hotarirea judecatoreasca, tiganii vor hotari ce este de facut. Cei gasiti vinovati pot fi batuti crunt sau obligati sa plateasca despagubiri mari

In urma cu aproximativ o luna, Ramona Stanescu, in virsta de 15 ani, nepoata lui Paul Cojocaru, bulibasa tiganilor romascani, a fost rapita, secehestrata, batuta si violata de citiva tigani din Vaslui. Dupa saptamini de cautari disperate, familia a reusit sa-si recupereze copilul. Imediat dupa ce fata a fost adusa acasa, la Roman, bulibasa Stanescu a depus o plingere la Politie pentru a i se face dreptate. Dosarul intocmit de politistii romascani nu este finalizat, inca. Bulibasa Cojocaru nu a mai asteptat ca Politia sa-si faca treaba si a apelat la judecata tiganeasca. Acest gen de judecata s-a dovedit a fi foarte aspra, cei gasiti vinovati fiind nevoiti sa suporte batai crunte sau obligati sa plateasca despagubiri mari.

“Tiganii vor hotari ce este de facut!”

Detalii în articol.

Al doilea articol tratează declaraţiile unui gabor cu pălărie din Cluj despre obiceiurile ţiganilor de acolo, a fost publicat în Gîndul în 2009.

Câţi dintre voi nu aţi zis vreodată că “ţiganii sunt certaţi cu legea”? Câţi dintre voi au generalizat cu privire la “moralitatea” acestei etnii? Şi câţi dintre voi au impresia acum că articolul ce urmează e încă o încercare ONG-istă şi patetică de a reabilita imaginea ţiganilor?

Ei bine, nu e. Clujeanul Gabor Lajos Lali, un gabor cu pălărie şi popular în comunitate,  a acceptat să facă, pentru CLUJEANUL, o radiografie a “dreptului ţigănesc”, cu legile şi sancţiunile lui.

Înteresantă (adică de reţinut) este concluzia din final:

“Dreptul ţigănesc este făcut pentru educare, este făcut în beneficiul individului nu împotriva lui”  – Gabor Lajos Lali

Jurnalul Naţional a deschis subiectul judecăţii ţigăneşti cînd a scris despre Justiţia staborului – Dreptatea lui Suţă.

Unii ii spun “Staborul”. Alţii vorbesc despre “Kris” şi “Krisinitori”. Nume ciudate cu un vag parfum oriental, sub care se ascunde o justiţie subterană, care funcţionează in paralel cu cea oficială: judecata ţigănească. Motiv pentru care s-a infinţat s-a pus bazele Ligii Krisinitorilor “Romanipen.”

“Noi, ţiganii, nu suntem un stat aparte să avem o judecătorie separată, dar e o tradiţie a noastră, tigănească care aşa am găsit-o la moştenitorii noştri. Aceleaşi tradiţii le menţinem şi astăzi.” Vorbe inţelepte, spuse la un “pahar de vorbă” de Marin Constantin, judecătorul ţiganilor din tot Gorjul.

Related External Links

Nuntă la ţiganii din Zanea, judeţul Iaşi

Pe bzi.ro am găsit un scurt articol şi imagini de la o nuntă ţigănească. Din cîte am înţeles s-au căsătorit copiii unui bulibaşă şi au venit reprezentanţi ai etniei din cam toată ţara.

Reprezentantul ţiganilor a precizat la petrecere urmau să cînte manelistii Florin Salam şi Nicolae Guţă, că la masă urmau să fie servit zece curcani umpluţi, şapte purcei de lapte şi băuturi fine. S-a mai precizat că mîncarea a costat în jur de 10 mii euro şi că invitaţii urmau să arunce în medie 500-600 euro.

Comentariile articolului respectiv sînt de asemenea foarte sugestive.

Related External Links