Documentar BBC despre copiii de ţigani hoţi

Cam toată lumea ştie că de-a lungul şi de-a latul Europei copiii de ţigani români şi bulgari sînt forţaţi să cerşească şi să fure. Documentarul de la BBC îi tratează pe ţiganii români şi puradeii lor, realizatorul Liviu Tipurita fiind la rîndul lui român.

În documentar îi puteţi urmări călătoria prin Europa în interiorul comunităţilor de ţigani şi discuţia lui cu autorităţile şi instituţiile care ar trebui să rezolve problema.

Ştirile Pro TV: 34 de ţigani români, arestaţi în Canada după o serie de furturi în magazine

Ştirile Pro Tv au anunţat că o parte dintre hoţii români de origine ţigănească au trecut oceanul, ajungînd în SUA şi în Canada ducînd cu ei “buna” reputaţie prin care s-au făcut cunoscuţi în Europa centrală şi de vest.

In Statele Unite, o familie de tigani e suspectata de peste 11 furturi din magazine de bijuterii, iar intr-un caz, prada depaseste un milion si jumatate de dolari. Iar in Canada, autoritatile au arestat ieri 34 de tigani romani si cauta alte cateva sute, pentru tot felul de furturi.

Scena pe care o vedeti s-a petrecut de curand intr-un magazin de bijuterii din Houston. Mai intai, isi fac aparitia trei femei cu fuste lungi, una dintre ele cu un copil in brate.

”In total, aceasta familie de infractori n-a stat in magazin decat 20 de minute, dar a provocat pagube serioase, plecand cu aur in valoare de peste 1,7 milioane de dolari”, spune Jeremy Desel, corespondent CNN.

Acelasi mod de operare si Canada, unde politia a arestat ieri 34 de hoti, toti romani de etnie roma, si a instruit populatia cum sa se fereasca de ei. Intotdeauna, hotii actioneaza in grupuri si in timp ce il tin ocupat pe vanzator, femeile golesc rafturile.

In total, politia a indentificat peste 400 de oameni care desfasoara astfel de activitati in provincia Ontario. Merg in Canada, incaseaza ajutoare sociale si in plus fura tot ce pot de la localnici.

ZiuaNews: Confuzie între ţigani şi români în jocul Assasin’s Creed de la Ubisoft

Confuzia asta nu e deloc nouă, o ştim cu toţii şi este unul dintre pincipalele motive pentru care nu pot accepta apelativul de “rrom” adresat ţiganilor. Mă gîndesc că aţi aflat despre glumele proaste pe care francezii nu scapă prilejul să le facă pe seama noastră, a românilor. Despre jocul Assasin’s Creed am auzit destule lucruri bune, cel puţin pînă acum… speram ca măcar acolo să nu apară (hai să le spunem neînţelegeri) de genul ăsta.

ZiuaNews publică aici despre faptul că:

Francezii confundă din nou românii cu ţiganii. De data aceasta nu este vorba însă despre presa de la Paris. Românii sunt transformaţi în ţigani în jocul video „Assasin’s Creed”, lansat de compania franceză Ubisoft, celebru pe toate continetele. Ubisoft acreditează ideea că ţiganii se numesc romani şi că reprezintă un popor stabilit în Europa de Est.

Assassin’s Creed de la Ubisoft presupune că un ucigaş să se ascundă în aşa fel încât să nu poată fi descoperit. Pentru a se camufla, ucigaşul se poate ascunde în trei bresle. Mercenarii, hoţii sau romanies. Aceştia din urmă sunt identificaţi prin „roma, rromane or gypsies”, un popor semi-nomadic, care se regăseşte în Orientul Mijlociu şi pe teritoriul Europei (foto 1). Romanies sunt reprezentanţi în imagine de un cuplu de rromi îmbrăcaţi cu fuste largi şi salbe.

Potrivit descrierii Ubisoft, „romanies” sau „romani people” îşi au originea în sudul Asiei, în apropierea Afganistanului şi în nordul Indiei. Dar, în caracterizarea „romanies” se mai precizează că termenul „gypsy” a condus adesea la confuzia că ei sunt originali din Egipt sau nordul Africii (foto 2). Mai mult, Ubisoft precizează că breslele din Assassin’s Creed, au fost formate şi caracterizate pe baza evenimentelor istorice, descrierea fiind realizată de o echipă multiculturală de credinţe religioase (foto 3). Chiar şi în imaginile din timpul jocului, „romanies” sunt reprezentanţi printr-o fotografie mică în care este ilustrată o ţigancă, în dreptul ei fiind roata cu spiţe, sau chakra, care reprezintă însemnul rromilor.

CEDO: termenii “cerşetori” şi “hoţi” atribuiţi ţiganilor nu sînt discriminatorii

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit că termenii “cerşetori” şi “hoţi de buzunare” atribuiţi romilor într-o lucrare universitară şi într-un dicţionar din Turcia se referă la o imagine stereotipică şi nu sunt discriminatorii, informează AFP.

Mustafa Aksu, un turc ţigan, denunţase la CEDO că cele două lucrări, finanţate din fonduri de stat, ar conţine remarci şi expresii care reflectă un sentiment “antirom”.

Potrivit lui Aksu, lucrarea “Ţiganii din Turcia” conţine paragrafe umilitoare, sugerând că romii comit infracţiuni şi sunt “hoţi de buzunare, escroci, cerşetori, traficanţi de droguri, proxeneţi”.

De asemenea, Aksu a criticat un dicţionar care conţine neologismul “ţiganiadă”, cu sensul de avariţie.

CEDO a explicat că paragrafele citate de Mustafa Aksu “nu sunt comentarii ale autorilor, ci exemple despre modul în care romii sunt percepuţi în societatea turcă”.

Sursa: Adevărul.ro.

Related External Links

Ţigani. Adică oameni.

Căutînd informaţii despre ţigani pe reţea am văzut titlul unui articol de pe pagina ReporterLiber.ro. Este vorba despre articolul Ţigani. Adică oameni, este scris de Codrin P. şi îi are ca subiect pe ţiganii din judeţul Bacău. Este o opinie interesantă, dacă îi pot spune aşa, care spune destule despre situaţia unora dintre ţiganii zilelor noastre.

Pentru mulţi ţiganii nu-s decît cerşetori şi hoţi, iar o mare parte dintre ţigani chiar asta sînt. Dar în primul rînd ei sînt oameni care nu s-au putut integra în societate, indiferent care este aceasta.

Related External Links

Oscilînd între două ţări

O parte dintre ţiganii români au fost evacuaţi din Franţa, alţii vor fi probabil expediaţi înapoi spre România în curînd.  Motivele evacuării lor sînt deja cunoscute: fură, cerşesc, trăiesc în tabere improvizate, şi aşa mai departe.

Atitudinea ţiganilor este împărţită: unii vor să se întoarcă pentru că aici nu au cum munci cinstit şi să trăiască bine de pe urma lor, pentru că acolo au reuşit să îşi facă un trai oarecare chiar şi dacă trebuie să cerşească pentru asta. Între timp, cel puţin prin Timişoara, ţiganii bogaţi au repopulat practic zonele centrale ale oraşului şi vilele pe care le-au dobîndit în ultimii ani.

Cîteva dintre articolele din Adevărul de seara care tratează aceste subiecte se găsesc aici, aici, aici şi aici.

Related External Links