Rreversul medaliei: o elveţiancă din Basel caută prin gunoaie la Pata Rît

Una dintre ştirile care au făcut ceva vîlvă în ultimele săptămîni este cea care spune că elvenţiancă tînără s-a stabilit la groapa de gunoaie a Cluj Napocii şi trăieşte alături de ţigani.

Este vorba de Salome Blaser, în vîrstă de 20 de ani, domiciliată în oraşul Basel, s-a stabilit în cartierul de ţigani “Dallas” de lîngă groapa de gunoi din Cluj şi susţine că vrea să rămînă aici. Pentru a supravieţui, este nevoită să adune cupru de pe rampa de gunoi pe care îl duce la centrul de reciclare. În restul timpului are grijă de mai mulţi copii, pe care îi îndrăgeşte. Tînăra spune că a ajuns în România călăuzită de Dumnezeu şi că iubeşte Clujul.

Ea a sosit în România în urmă cu patru luni. “Am venit cu trenul prin Germania, Budapesta şi apoi România. Am stat şi în Sibiu, iar de două luni sînt în Cluj. Într-o zi am hotărât să plec, urmînd cuvîntul lui Dumnezeu. În Cluj am stat şi în oraş, la un centru de rugăciune, dar aici, printre ţigani, îmi place cel mai mult”, a mărturisit Salome Blaser. Cînd a plecat din Elveţia, ea era în primul an la o şcoală de arte, iar din spusele unuia dintre actualii vecini din colonia de ţigani, părinţii ei sînt înstăriţi.

Restul articolului apărut despre acest subiect în Ziua de Cluj este aici.

Related External Links

Viaţă de ţigan la groapa de gunoi din Cluj-Napoca

Căutînd pe reţea informaţii despre ţigani am găsit o poveste cu imagini despre viaţa deloc plăcută a ţiganilor de la una din gropile de gunoi din apropierea oraşului Cluj Napoca.

Povestea îi aparţine lui Traian, este din decembrie 2007 şi se găseşte pe jurnalul lui de blogspot aici. Groapa de gunoi la care a fost pentru a face poze se numeşte Pata Rît.

Povestea de azi a început într-o dimineaţă când am ieşit din casă hotărât să fac câteva fotografii pentru tema concursului foto din Nationa Geographic: “Periferii urbane”. Ce loc mai bun pentru a face fotografii legate de periferie decât groapa de gunoi de la Pata Rât. Pentru acei clujeni ce nu au auzit de Pata Rât acesta este locul în care ajung toate pungile de plastic pline cu gunoi ce le aruncăm în fiecare zi. În lumina crepusculului aburul iese din muntele de gunoi încălzit de fermentaţia care-l macină.Povestea de azi a început într-o dimineaţă când am ieşit din casă hotărât să fac câteva fotografii pentru tema concursului foto din Nationa Geographic: “Periferii urbane”. Ce loc mai bun pentru a face fotografii legate de periferie decât groapa de gunoi de la Pata Rât. Pentru acei clujeni ce nu au auzit de Pata Rât acesta este locul în care ajung toate pungile de plastic pline cu gunoi ce le aruncăm în fiecare zi. În lumina crepusculului aburul iese din muntele de gunoi încălzit de fermentaţia care-l macină.

Related External Links