Adevărul.ro: Om fi noi ţigani, dar acum ne-am înţărat

Din cîte înteţeg eu din articolul de pe adevărul.ro, înţăratul ăsta este accesul la educaţie (Şi cum îi ajută pe copii grădiniţa?” „Îi ajută, învaţă poezii, îi face mai deştepţi”. ) şi, astfel, îi vor ajută pe ţigani să se integreze printre români.

„De ce-aţi venit, să-i vedeţi pe ţiganii ăştia proşti? Om fi noi ţigani, dar acum ne-am înţărat!“

Un grup de romi ne întâmpină pe strada din Zizin, a doua oprire după Tărlungeni. Noi: un microbuz plin cu jurnalişti de la mai multe publicaţii, încărcaţi cu aparate foto, camere de filmat şi agende cu notiţe.

După localnicii binevoitori care ne-au ghidat pe străzile comunei, grupul de faţă, gălăgios şi supărat, ne lasă fără cuvinte. „Veniţi numai când aveţi nevoie de vot, să punem ştampila, altfel nimeni nu ne dă nimic!”, spune cel mai înalt, cărunt, cu o cămaşă curată şi pălărie.

Îi explicăm că nu am venit pentru voturi, ci pentru grădiniţe. „Atunci filmaţi copiii, nu casele! De ce ne filmaţi casele, domnule?”

Lulica, păpuşa tradiţională a ţiganilor, lansată la Sibiu şi fabricată în Arad

Ceva mai devreme am auzit la ştiri despre prima păpuşă tradiţională ţigănească lansată în cursul zilei de azi la Sibiu cu ocazia Zilei Internaţionale a Ţiganilor. Ea se numeşte Lulica, a fost fabricată în Arad şi va fi disponibilă în comerţ în 2 sau 3 variante, la preţuri cuprinse între 80 şi 150 de lei. Pînă acum au fost realizate 20 de exemplare, dar numai 7 dintre ele au fost prezente la lansare. Cîteva dintre exemplare vor fi donate grădiniţelor ca metodă de luptă împotriva discriminării.

Aşa cum am găsit pe Actualităţi-Arad, o pagină care a tratat subiectul (cu greşeala de rigoare, de apelare a ţiganilor cu termenul de rrom), se spune:

Păpuşa este îmbrăcată în haine tradiţionale ţigăneşti, are bănuţi în plete şi la batic și va purta numele Lulica, după bunica decedată a lui Florin Cioabă, despre care toţi romii au numai cuvinte de laudă. Cioabă a spus că designul păpuşii a fost realizat de nepotul său, care este elev la Liceul de Artă din Sibiu. Aceste păpuşi sunt făcute la fabrica de profil din Arad, iar costumele sunt realizate manual. Deocamdată, păpușile pot fi cumpărate de la un magazin al romilor din Sibiu.

Păpușa va avea și hăinuțe de schimb, dar și o găletuță din aramă, confecționată de meșteri căldărari. „Este pentru prima dată în lume, putem spune, când romii lansează o păpuşă. Sper ca această păpuşă să ajungă şi la fraţii noştri români, germani şi maghiari. Cu această păpuşă vrem să apargem aceste bariere”, a mai spus Florin Cioabă.

Va fi creat şi un exemplar mai special, care va avea în păr bănuţi din aur, dar care va fi păstrat la muzeul romilor. În acest an va fi lansată şi perechea Lulicăi, într-o variantă masculină.

Raport: 40% dintre copiii romi din Romania sufera de subnutritie severa, 45,7% nu au fost niciodata vaccinati si doar 20% merg la gradinita

Sursa şi continuare se găsesc pe hotnews.ro.
Rata mortalitatii infantile in randul copiilor romi din Romania este de patru ori mai ridicata decat media nationala, aproximativ 40% dintre acestia sufera de subnutritie severa, in jur de 50% dintre ei nu au fost vaccinati niciodata si doar 20% sunt inscrisi la gradinita – sunt concluziile Raportul National privind Incluziunea Romilor in Servicii de Dezvoltare Timpurie a Copilului (IRSDTC) pentru România, realizat in cadrul Consultarii Nationale privind Incluziunea Romilor in Servicii de Dezvoltare Timpurie a Copilului.
Date privind sanatatea in randul populatiei rome:

  • Romii au o stare a sanatatii foarte proasta, cauzata de saracie, de conditiile sanitare precare si de lipsa infrastructurilor de baza in comunitatile de romi, numarul mic de centre medicale in zonele locuite de romi si/sau distanta mare pana la cel mai apropiat centru, de lipsa documentelor de identitate si de marginalizarea si discriminarea in ceea ce priveste accesul la serviciile medicale.
  • Speranta de viata a romilor este de aproximativ 64 de ani, fata de cea a romanilor in general, care este de aproape 70 de ani.
  • Mortalitatea infantila la romi este de trei sau de patru ori mai ridicata decat media nationala. Peste 40% din copiii din gospodariile rome sunt subnutriti, izolati si infometati. La 45,7% din copiii romi nu li se administreaza vaccinurile prevazute de Planul National de Imunizare, desi acestea sunt obligatorii si gratuite. Copiii care traiesc in ghetouri izolate si in zone rurale sunt cei mai expusi, deoarece aproximativ 50% dintre acestia nu sunt vaccinati impotriva niciunei boli.
  • Sanatatea femeilor rome si mortalitatea materna reprezinta o problema, nu numai din cauza factorilor socio-economici, dar si din cauza practicilor culturale cum ar fi, pe de o parte, accesul la serviciile medicale si pe de alta parte, practica unor grupuri de romi a mariajelor si a sarcinilor timpurii. In multe comunitati de romi, copilaria se incheie foarte repede pentru ca varsta casatoriei este mai mica decat in randul populatiei majoritare.
  • Sarcina la adolescente: traditia casatoriilor aranjate si a stereotipurilor legate de sexe reprezinta factori importanti pentru rata ridicata a sarcinilor in randul adolescentelor rome. Alti factori: necunoasterea metodelor de prevenire a sarcinilor, lipsa accesului la servicii medicale si contraceptive, nivelul scazut de educatie; fetele expuse la violenta domestica sau la certuri in familie in timpul copilariei – si acestea cauzate de saracie – este mai probabil sa ramana insarcinate in adolescenta, iar riscul acesta creste proportional cu numarul experientelor negative din copilarie.
  • Impactul asupra copilului: nasterile precoce pot afecta dezvoltarea psihosociala a sugarului. Incidenta dizabilitatilor de dezvoltare si a problemelor comportamentale este mai mare la copiii ai caror mame sunt adolescente. Un studiu a sugerat ca este mai putin probabil ca mamele adolescente sa isi stimuleze bebelusul prin comportamente afective cum ar fi atingerile, zambetele si comunicarea verbala sau sa fie sensibile si receptive la nevoile acestuia.

Educatie

  • Cam o treime dintre familiile rome si mai mult de jumatate din populatia majoritara considera ca limba romani nu ar trebui sa se predea la scoala. (Raportul national RECI, 2010).
  • Sub 3% din copiii romi sunt inscrisi la crese. Accesul copiilor romi la invatamantul prescolar este foarte limitat: 61% au fost inregistrati pentru invatamantul prescolar in anul 2000-2001, dar numai 20% au fost inscrisi realmente la gradinite.
  • Ca urmare a segregarii, scolile primare in care copiii romi si/sau cei cu nevoi speciale formeaza majoritatea sunt de obicei de proasta calitate: calificarile profesionale ale cadrelor didactice si conditiile in care functioneaza sunt in general necorespunzatoare.
  • La nivel secundar, 79% din romanii cu varste intre 15-18 merg la scoala spre deosebire de romii cu aceleasi varste, care nu merg la scoala decat in proportie de 36%.
  • In cazul romilor, se observa o lipsa clara a serviciilor de educatie prescolara, accesul greu, lipsa sprijinului financiar si intelectual din partea familiilor si adesea prejudecatile despre copiii romi din sistemul de educatie.
    Rezultate Focus grup cu parinti, Craiova, iunie 2010, doua exemple: Daca lua note bune, profesoara zicea : Vedeti? A luat note bune chiar daca e tiganca.Parintii copiilor neromi refuzau sa-si trimita copiii in clasele unde erau si elevi romi, cereau sa fie mutati.
  • In 2007, aproape 12% din copiii romi cu varste intre 7 si 16 ani au abandonat scoala inainte de a termina invatamantul obligatoriu. 47,6% din copiii care au abandonat scoala au ramas repetenti o data, 38% de doua ori si 12% de trei ori (studiu 2010). In total, peste 80% din copii nescolarizati sunt romi si cel putin 18% din copiii romi raman fara educatie.
  • Participarea la ciclurile urmatoare de invatamant, inclusiv cel secundar, atinge doar nivelul de 0,1%. S-a calculat ca 28% din populatia roma este analfabeta functional.

Related External Links