Realitatea.net: Ţiganii din Gorj îi cer despăgubiri fostului rege Mihai la CEDO

Realitatea.net anunţă că aproximativ 700 de ţigani căldărari din Gorj aşteaptă de mai mulţi ani finalizarea procesului pe care i l-au intentat fostului rege Mihai la CEDO. Ei solicită să fie despăgubiţi pentru bunurile pe care le-au pierdut ca urmare a deportării în Transnistria în timpul celui de-al doilea război mondial, urmare directă a ordinului fostului monarh.

Ordinul prin care ţiganii au fost deportaţi a fost semnat chiar de către Regele Mihai. Dosarul a fost întocmit de Alianţa Rromilor Nomazi şi Căldărari din România, fiind depus la CEDO de Mihai Toma, preşedintele organizației din Gorj.

“Avem un dosar cu Regele Mihai pentru că el a semnat deportarea rromilor în Transnistria, pentru că era atunci şeful statului. Am dus, în urmă cu mai mulţi ani, dosarul la CEDO, dar nu am mai primit nici un răspuns. Am depus dosarul din partea Alianţei Rromilor. Am deschis dosarul la Sibiu, acolo unde e împăratul Iulian, şi ni s-a cerut să plătim peste trei miliarde de lei vechi taxă de timbru la valoarea despăgubirilor cerute de la Regele Mihai. Nu am putut plăti banii respectivi şi am luat dosarul. Personal am fost să depun dosarul la CEDO”, a declarat Mihai Toma.

Related External Links

Cornel Şomâcu: O istorie a Gorjului nu se poate scrie fără ţigani

Cornel Şomâcu prezintă pe scurt influenţele pe care ţiganii le-au avut în istoria Gorjului de-a lungul existenţei lor pe aceste meleaguri.

Astfel…

Prima atestare documentară a ţiganilor în România datează de la sfârşitul secolului al XIV-lea şi este făcută în Gorj. Istoricul gorjean Alexandru Ştefulescu menţiona acum mai bine de un secol un document din 1385 prin care domnitorul Ţării Româneşti, Dan I, dăruia Mânăstirii Tismana “40 de sălaşe de ţigani”. Interesant că secole de-a rândul Mânăstirea Tismana va fi totdeauna amintită cu posesiunile sale de ţigani. O altă menţiune din Oltenia o avem trei ani mai târziu când domnitorul Mircea cel Bătrân dăruia ctitoriei sale, mânăstirea Cozia, “300 de sălaşe de ţigani”. Începând cu secolul al XV-lea, domnul ţării, mânăstirile şi boierii aveau “robi ţigani” pe care îi găsim menţionaţi în documente. Tot din secolul amintit avem atestări ale ţiganilor şi în celelalte provincii româneşti, bunăoară cei amintiţi în Transilvania între 1390 şi 1406 fiind sub stăpânirea unui boier Costea, dar în Ţara Făgăraşului, pământ al domnitorului muntean.

Restul informaţiilor le puteţi citi în articolul de aici.

Ceea ce se mai merită reţinut este că prima lucrare dedicată ţiganilor a fost elaboratp de Mihail Kogălniceanu care a şi tipărit-o la Berlin în 1837. Noi scrieri despre ţigani apar abia în perioada interbelică, cînd Constantin I.Popp Şerboianu a iniţiat prima “Asociaţie Generală a Ţiganilor din România”(1933), Ioan Chelcea – “Ţiganii din România”(1944) şi George Potra  -“Contribuţiuni la istoricul ţiganilor din România” (1939).

Related External Links

Nuntă de un milion de euro la Gorj

Imagini de la nunta ţigănească de la Costeşti, judeţul Argeş, dintre fata regelui ţiganilor, Dan Stănescu, şi Mihai Biriţă. După nuntă mireasa s-a mutat în Gorj, la mire. În fruntea alaiului au mers două limuzine şi zeci de maşini luxoase. Nunta anunţată cu surle şi tobe ar fi costat un milion de euro, dacă ar fi să ne luăm după spusele socrului mic.

Primul filmuleţ este reportajul celor de la Realitatea.

În continuare sînt imagini cu pregătirile pentru nuntă.

http://www.youtube.com/watch?v=5y5IOrpyiqohttp://www.youtube.com/watch?v=5y5IOrpyiqo

Related External Links