Hotnews: ONU avertizează guvernul francez în cazul demolărilor taberelor de ţigani

În contextul expulzărilor de ţigani de pe teritoriul Franţei care au avut în cursul lunii august (179 dintre ai ajungînd în Timişoara acum cîteva zile), Hotnews a publicat acum citeva zile un articol care susţine că expertii Organizatiei Natiunilor Unite (ONU) au cerut miercuri guvernului francez să se asigure că desfiinţarea taberelor de ţigani sînt conforme cu standardele europene şi internaţionale in domeniul drepturilor omului cu privire la non-discriminare.

“Evacuarile continua si ameninta ca familiie in cauza sa ajunga in situatii de vulnerabilitate”, in conformitate cu raportorii speciali pentru minoritati, migratie, locuinte si a rasism.

“Evacuarile fortate nu sunt o alternativa adecvata, trebuie gasite solutii alternative in concordanta cu standardele drepturilor omului”, a spus Raquel Rolnik, raportor special privind dreptul la locuinta. “Masurile restrictive de protectie, inclusiv furnizarea de alternative pentru locuinte decente, trebuie sa fie puse in aplicare”, a precizat acesta.

“Aceste informatii sunt ingrijoratoare, mai ales pentru ca nu este prima data cand in Franta au loc expulzari colective ale romilor”, a spus Izsak Rita, expert independent privind minoritatile.

“Romii sunt cetateni ai Uniunii Europene, si minoritatea cea mai marginalizata din Europa. Din pacate, aceste acte arata ca romii nu beneficiaza intotdeauna de aceeasi libertate de miscare si continua sa sufere tratamente discriminatorii”, adauga oficialul.

Adevărul.ro şi reportajul “Le Point”: Cum se întoarce o familie de ţigani în Franţa

Adevărul.ro preia (tradus) reportajul Le Point despre cum se întoarce o familie de ţigani în Franţa. Nu mai este nevoie să menţionez despre expulzările masive ale ţiganilor de pe teritoriul francez înapoi în ţările de unde au plecat (România şi Bulgaria), este deja un subiect vechi şi arhicunoscut. La fel de cunoscute sînt reîntoarcerile ţiganilor în Hexagon.

Cotidianul Le Point a avut ca subiect de reportaj aceste reîntoarceri, au urmărit una dintre familile de ţigani din România care s-a întors pe Coasta de Azur.

“Franţa încă îi face să viseze. Decât să rămână în România, romii vor să plece din nou spre Franţa cu orice preţ”, scrie corespondentul din România al publicaţiei franceze. Nicu este cel care conduce maşina, un Peugeot Expert bleumarin, o marcă şi o culoare care vin la fix, pentru că sunt unele folosite chiar de jandarmeria franceză. E un detaliu important,mai ales că în acest oraş din România, Bărbuleşti (60 de km de Bucureşti), nu sunt puţini cei care călătoresc între Franţa şi România. Jumătate din cei 7.000 de ţigani din localitate fac acest drum. Drumul doar dus costă 100 de euro, iar în maşină sunt opt locuri.
În maşină se înghesuie pentru lungul drum către “dulcea Franţă” 10 ţigani. Printre ei, familia Duduveică. Părinţii şi cei doi copii au apucat să trăiască trei ani şi jumătate în Boulogne-sur-Mer (nord), dar tabăra lor a fost evacuată şi primii au trebuit să plece ţiganii din România, scrie “Le Point”. A fost dramă în familia Duduveică – cei doi copii “erau bine integraţi la şcoală şi învăţaseră franceza. Mama, Laura, avea promisiunea unui loc de mucnă la Crucea Roşie. Viorel, tatăl, cerşea, pentru a asigura supravieţuirea familiei”.

Continuarea este pe Adevărul.ro.

Adevărul: Ţiganii din Bărbuleşti, expulzaţi de francezi

Adevărul ne spune că aproximativ 20 ţigani români din comuna ialomiţeană Bărbuleşti au fost expulzate în luna august de către autorităţile franceze, iar patru dintre aceştia erau minori.

Primii 100 de romi expulzaţi din Franţa au ajuns ieri după amiază înapoi în ţară. Aceştia au fost transportaţi la bordul a două aeronave comerciale, care au aterizat pe cele două aeroporturi din Bucureşti, „Henri Coandă“ şi „Aurel Vlaicu“.

Puradeii din Bărbuleşti, la cerşit în Lyon

Printre expulzaţi, s-au numărat şi 17 ţigani din comuna ialomiţeană Bărbuleşti. Dintre cei 17 imigranţi de etine romă  din Ialomiţa, patru erau minori. Copiii aveau vârste cuprinse între unu şi zece ani. Pe lângă cei 17 ţigani din Bărbuleşti, alte patru familii de etnie romă, originare din Ţăndărei, urmează să  fie expulzate în perioada următoare, tot din Paris şi Lyon.

În Franţa, ţiganii locuiau în taberele de imigranţi din Paris şi Lyon şi erau renumiţi pentru numărul mare de furturi comise în magazine şi pentru faptul că îşi exploatau copiii, trimiţându-i la cerşit.

Alţi imigranţi romi vor fi expulzaţi din Franţa astăzi. Aceştia vor decola cu o cursă comercială de la Paris şi vor ateriza pe aeroportul din Timişoara, la ora 16.30. Peste trei săptămâni, francezii vor expulza alţi peste 200 de ţigani.

Sursa: Adevărul.ro.

Related External Links

Cristiana Grigore: Cum a ieşit la iveală ţiganca din mine

Mi-a fost greu să aleg doar o parte a opiniei Cristianei, mi se pare chiar interesant ce spune, aşa că am pus-o pe toată aici.

Cristiana Grigore, o jurnalistă româncă de etnie romă, vorbeşte într-un editorial din ziarul american New York Times despre problema ţiganilor în Europa, despre copilăria sa, în care şi-a negat originile, şi dezvăluie motivele care au determinat-o să marturisească tuturor faptul că este ţigancă. Grigore este in present bursieră Fullbright la Universitatea Vanderbilt din Nashville, Tennessee, SUA.

“Colegii mei de la Universitatea Vanderbilt din Tennessee, unde am primit o bursă Fullbright, vorbesc mai mult decât anul trecut despre aspecte legate de ţigani/romi.

Mi-ar fi plăcut ca acest lucru să se fi întâmplat datorită mie, dar a fost de fapt rezultatul recentelor expulzări ale ţiganilor din Franţa. Guvernul Sarkozy a iniţiat un program pentru a curăţa taberele locuite de ţigani şi pentru a-i deporta înapoi în România şi Bulgaria.

Nici măcar nu trebuie să mă uit la televizor sau să citesc ziarele ca să aflu aceste lucruri. Trebuie doar să îmi deschid e-mailul şi găsesc o mulţime de articole pe care mi le trimit prietenii din toată lumea. Asta pentru că, în urmă cu patru ani, am recunoscut public că sunt ţigancă.

Am crescut într-un oraş mic din sudul României ştiind că sunt romă, dar fără să vorbesc limbă romani şi ducând relativ viaţa oricărui român normal. Auzisem că ţiganii erau murdari, ignoranţi şi necinstiţi şi mi-am jurat că o să fiu exact opusul: demnă de încredere, educată şi acceptată.

Ani mai târziu însă, în Statele Unite, un prieten mi-a spus că îi lipseau nişte bani, şi m-am simţit imediat acuzată, chiar dacă el doar îmi povestea ce i s-a întâmplat. Chiar şi după ce şi-a găsit banii, nu am avut linişte până nu i-am explicat motivul pentru care avusesem o astfel de reacţie: am recunoscut că eram nu numai româncă, ci şi ţigancă.

Timp de ani buni, identitatea mea de ţigancă a fost ascunsă într-un colţisor al minţii, dar evitam să mă gândesc la ea sau să o mărturisesc prietenilor mei. Visul meu din copilărie a devenit realitate şi nu am fost percepută că “unul dintre ei”. A fost nevoie de “un incident cu furt” care să mă oblige să îmi recunosc identitatea.

Evenimentele recente din Franţa mi-au dovedit din nou că aveam motive întemeiate în copilărie să îmi ascund rădăcinile. Dacă eşti etichetat ca ţigan înseamnă că nu se poate avea încredere în tine, că nu ai educaţie şi că familia ta este probabil implicată în tot felul de activităţi ilegale. Înseamnă să te temi că poţi fi acuzat de furt în orice moment, indiferent cine eşti.

Ţiganii au trăit în Europa timp de secole bune. În general au fost ignoraţi, deşi au existat apeluri periodice pentru a scăpa de ei, pentru că “nu erau ca toţi ceilalţi oameni”. Au fost omorâţi, torturaţi, umiliţi şi forţaţi să îşi nege cultura. La fel ca şi evreii, ţiganii au fost vizaţi de nazişti pentru persecuţii rasiale şi anihilare şi probabil au fost ucişi 250000 dintre ei.

Chiar şi într-o Europă modernă şi într-o lume globalizată, stigmatizarea şi discriminarea nu sunt fenomene rar întâlnite ci din contră, o realitate zilnică. Opresiunile asupra ţiganilor continuă pe tot continentul: în Italia, Ungaria, Irlanda, România, Bulgaria sau în alte ţări. Aşezările de ţigani sunt arse, copiii lor sunt excluşi din şcolile normale şi trimişi la şcoli de ţigani, iar adulţilor li se refuză angajarea.

Poate că noi, europenii, aveam nevoie de “incidentul francez al expulzării” pentru a aduce la lumină faptul că Uniunea Europeană are şi o parte ţigănească şi că ar trebui să explorăm această latură a noii noastre identităţi. Cu 12 milioane de ţigani împrăştiaţi în toate regiunile Europei, care influenţează şi sunt influenţaţi de comunitatea locală, romii formează cea mai mare minoritate etnică de pe continent.

Dacă ar exista un stat al ţiganilor, ar fi al nouălea ca mărime din Uniunea Europeană. Nu poţi scăpa de ţigani fără să distrugi setul de valori şi principii fundamentale ale UE. Criza din Franţa este comparabilă cu un incident medical acut, în care ignorarea bolii nu este o soluţie. Problema ameninţă sănătatea întregii Uniuni. Este o urgenţă medicală care a fost neglijată prea mult timp şi care acum are nevoie de tratament.

Este greu să accepţi o parte din tine despre care nu ştii mare lucru. Şi cine ar vrea să accepte o latură stigmatizată care creează atâtea probleme?

Dar excluderea, negarea, expulzarea şi deportarea sunt dăunătoare dintr-un motiv foarte simplu: această parte din noi nu va dispărea doar pentru că nu ne place. Va rămâne în ghetouri şi în comunităţi mai puţin dezvoltate şi va crea probleme până când noi, ca europeni, vom înceta să jucăm ping-pong cu ţiganii (migrarea, de obicei forţată a acestora, sau, pentru cei fascinaţi de ţigani, “cultura nomadă”) şi ne vom asuma întreaga responsabilitate în această provocare comună.

Să nu ne prefacem că problemele Uniunii Europene cu ţiganii sunt noi. Să acceptăm doar că interesul nostru este nou. Nu trebuie să fim prea dramatici cu privire la incidentele din Franţa, dar trebuie să interpretăm acest lucru ca pe o trezire dureroasă la realitate, scoţând la lumina ceea ce până acum a fost ascuns într-un dulap închis. Este timpul să fim deschişi la cunoaştere şi la observarea situaţiei, dar şi să privim dincolo de etichete şi stereotipuri.

Din momentul în care mi-am acceptat identitatea etnică, nu îi mai văd pe ţigani ca nişte străini şi nici nu mai încerc să mă conving că “nu am nimic în comun cu aceşti oameni”. Din contră, acum sunt “unul dintre ei”. Acest lucru m-a făcut mai puternică decât mi-aş fi imaginat vreodată.

De asemenea, sunt sigură, poate datorită “genelor care ghicesc viitorul”, că transformarea identităţii europene de la o configuraţie cu graniţe şi regulamente la o toleranţă din toată inima a tuturor oamenilor care împart acest continent chiar va avea loc.”

Sursa: România liberă.ro.

Related External Links

Adevărul: Franţa a expulzat 13.000 de ţigani de la începutul anului

Cîteva statistici preluate de către Adevărul în legătură cu expulzările din Franţa.

Franţa a expulzat în primele nouă luni ale acestui an 21.384 de cetăţeni străini, din care peste 13.000 de persoane proveneau din România şi Bulgaria, a anunţat astăzi ministrul imigraţiei, Eric Besson.

El a subliniat că, în 2010, nu a existat “o ruptură, ci doar o accelerare a numărului de expulzări de români nomazi aflaţi în situaţie ilegală, în lunile august şi septembrie”, relatează Agerepres, citând AFP.

Potrivit oficialului francez, 15.455 de cazuri au reprezentat “reveniri forţate”, dintre care 6.562 români şi 910 bulgari.

La categoria “reveniri asistate”, care includ plata biletului de avion şi o primă de reinserţie de 300 de euro pe persoană, au fost înregistrate 5.929 de persoane, din care 5.086 de români şi 683 de bulgari.

Ministrul francez al imigraţiei, a prezentat şi o statistică similară pentru anul precedent. Astfel, în 2009, 9.875 de rromi au fost expulzaţi în România sau în ulgaria. Din aceştia 7.966 au fost încadraţi la aşa-numita “revenire asistată”.

Oficialii francezi au cheltuit pentru acest program 7,5 milioane de euro, iar alţi 700.000 de euro au fost achitaţi ca ajutoare de reinserţie.

Sursa: Adevărul.ro.

Related External Links

Adevărul: Ţiganii sînt buni doar dacă sînt departe

Conform articolului din Adevărul de aici, unii români susţin că ţiganii sînt buni doar dacă sînt departe. Pentru unii dintre românii expresia aia este felul lor de a fi, dar adevărul este că a fost folosită din plin, uneori poate exagerat, în ultimii ani.

Nu este nimic nou dacă se spune că tema ţiganilor expulzaţi din Franţa stîrneşte în continuare interesul străinilor. Adevărul a preluat un reportaj realizat de cotidianul spaniol ABC în mijlocul comunităţilor de ţigani din România. Motivul acelui reportaj a fost de a “afla cum trăiesc aceştia şi ce anume îi împinge la ei în ţară să ia calea Occidentului”.

“O vizită în mizerabilele ghetouri în care trăiesc ţiganii în România explică de ce fug aceştia în Europa”, scrie cotidianul spaniol, care întreprinde o vizită în Ferentari şi în satul Calvini din Buzău, localitate de baştină a multora dintre ţiganii expulzaţi din Franţa.

“Cum dai colţul, deasupra unui clădiri devastate, cineva a vopsit nişte cuvinte obscene: «Românii să-mi…». Cartierul Ferentari este, aşa cum recunoaşte Secretarul de Stat pentru problemele romilor, Valentin Mocanu, «exemplu de cum nu ar fi trebuit să se procedeze niciodată». Un ghetou de ciment cu un labirint de blocuri de apartamente, în care dictatura comunistă a obligat ţiganii care vagabondau prin Capitală să se stabilească. Acum este cel mai periculos şi mai insalubru loc din Bucureşti. Când taximetristul află unde vrea străinul să meargă, nu îşi reţine uimirea: Pentru ce vrea să meargă în Ferentari dacă nu pentru a cumpăra droguri? În acest timp se face înţeles cu degetul pe antebraţ, simulând injecţia. «Unde sunt ţigani, sunt şi probleme», conchide taximetristul.”

“«Ţiganii sunt buni doar dacă sunt departe», spun românii”

“În România, opiniile despre expulzarea ţiganilor din Franţa se împart în două: cei care cred că Sarkozy a procedat corect, «pentru că asta meritau», şi cei care îi reproşează deportările ţiganilor, care au avut ca rezultat întoarcerea acestora în România. «Ţiganii sunt cu atât mai buni cu cât sunt mai departe», spun românii.

Pentru majoritatea românilor nu există nuanţe de «politic corect». Nimeni nu-i vrea pe ţigani. Nici aproape, nici departe. De aceea, expulzaţii din Franţa se pregătesc de plecarea în Spania sau în altă parte unde să-şi câştige viaţa, atât de dificil este pentru ei în ţara lor de origine”

Related External Links

Connect-R pentru “El Mundo”: “Deportările trebuie să continue”

După ce s-a declarat de acord, într-un interviu Euronews, cu expulzările ţiganilor din Franţa, Connect-R le-a spus jurnaliştilor spanioli că “deportările trebuie să continue”.

Potrivit cotidianului spaniol El Mundo, Connect-R “recunoaşte că nu a studiat muzica, dar crede că talentul său înnăscut l-a ajutat să înveţe să cânte la pian şi cu vocea fără niciun efort”.

“Ţiganii de acum s-au schimbat mult, este dureros ceea ce se întâmplă. Se aşează la marginile marilor oraşe şi efectiv ne fac de râs”, spunea Connect-R în interviul acordat Euronews. Acum, întrebat de El Mundo despre declaraţiile de atunci, cântăreţul şi-a întărit spusele, insistând: “Deportările trebuie să continue”.

Cu toate acestea, Connect-R spune că nu este adevărat topicul care spune că nu există ţigan cinstit.

“Mădălin Voicu, alt ţigan român de succes”

“Adevărul este că în România opinia publică nu este foarte favorabilă ţiganilor. Ideea că aceştia sunt oameni de neîncredere este cea mai comună. Sunt puţini cei care ating succesul public. Alt bun exemplu este parlamentarul Mădălin Voicu (Partidul Social Democrat), tot muzician, care este considerat ca fiind unul care spune lucrurilor pe nume, sau cum spun ţiganii, îi spune pâinii, pâine şi vinului, vin”, se mai menţionează în articolul din El Mundo.

“Connect-R vrea să transmită publicului prin succesul său că cel mai important lucru pentru a realiza o integrare şi un avans al etniei sale este educaţia. Vrea să arate că toate rasele şi naţionalităţile pot avea calităţi precum bunul-simţ, talentul şi capacitatea de a munci din greu. De aceea, la Premiile RMA, urcat pe scenă, cântăreţul şi-a descheiat geaca de piele pentru a arăta mesajul inscripţionat pe tricou: Sunt ţigan!”

Sursa este Adevărul de Spania.

Related External Links

France24: Cum se întorc în Franţa ţiganii expulzaţi de Sarkozy

Curăţarea teritoriul francez de imigranţii români şi bulgari de etnie romă se dovedeşte ineficientă. Peste jumătate din cei 8.000 de ţigani repatriaţi în România au părăsit deja ţara noastră pentru a revenit în Franţa, tară care a devenit noul “El Dorado” al nomazilor, relatează postul de televiziune France24, într-un reporaj transmis vineri.

Reportajul jurnaliştilor francezi prezintă cazul Laurei Duduveica, din satul Bărbuleşti, expulzată împreună cu soţul şi cei doi copii din Boulogne-sur-Mer, în nordul Franţei.

“Mă simţeam bine în Franţa. În România am un sentiment de inferioritate”

În cei trei ani petrecuţi pe teritoriul francez, Laura şi soţul ei s-au acomodat condiţiilor de trai care le conveneau, deşi erau departe de a fi mulţumitoare. Românca recunoaşte că trăiau din cerşit, activitate la care participa doar ea înpreună cu soţul. În schimb, copiii lor, Romeo şi Adrian, mergeau la şcoală şi erau perfect integraţi. “Mă simţeam bine în Franţa. În România am un sentiment de inferioritate, nu mă gândesc decât cum să plec mai repede în Franţa”, povesteşte ea.

Articolul de pe Adevărul.it spune aici că peste 50% dintre ţiganii expulzaţi de către francezi de întorc înapoi în Franţa şi că hexagonul a devenit pentru ei un nou El Dorado. Sursa lui este France24 şi se găseşte aici.

Related External Links

Cu ţiganii pînă la Papa de la Vatican

Nicholas Sarkozy s-a dus pînă la Roma, sa scape de ţigani! Mai exact, la Vatican. După ce Papa Benedict al 16 lea i-a condamnat programul de expulzări, preşedintele francez a încercat să-l convingă pe Suveranul Pontif de intenţiile sale morale.

Sursa Observator @ Antena 1.ro.

Related External Links

Ilie Năstase, ţiganii din Paris şi deportările în Harghita

Unul dintre subiectele care s-a inflamat în ultimele zile îl are ca ţintă pe Ilie Năstase şi declaraţiile lui legate de expulzarea ţiganilor din Franţa. Din ce am citit pe reţea (ştirea a fost preluată în multe locuri) fostul jucător de tenis a declarat că “M-am săturat de ţiganii care fură la Paris! I-aş deporta în Harghita!”

Unul dinte locurile unde am găsit articolul (am înţeles că este unul dintre primele, dacă nu chiar primul, unde acesta a apărut) este Prosport.ro.

Ilie Năstase a aprobat decizia lui Nicholas Sarkozy de expulzare a ţiganilor şi s-a ţiganii care fură în Pars, cerşesc, dau în cap şi îi sperie pe copii. Din punctul lui de vedere preluat de internetul şi mass-media româneşti, ar prefera să fie deportaţi în Harghita pentru că acolo sînt prea mulţi unguri şi prea puţini români.

“În felul acesta s-ar schimba şi componenţa etnică a zonei! Ceauşescu a greşit. Trebuia să facă în Harghita ce au făcut ruşii în Basarabia. Eu aş vrea ca românii din Ungaria să aibă aceleaşi drepturi cu maghiarii din România”.

Este o opinie tipică lui Ilie Năstase (cel puţin din ce am auzit de-a lungul timpului despre el), destul de eficientă dacă stau să mă gîndesc la problemele pe care unii dintre ţigani şi unii dintre unguri le-au creat în ultimii 20 de ani, dar care l-a adus atenţia Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (articolul despre acest subiect este aici).

Related External Links