Opera Naţională Timişoara: Voievodul ţiganilor

În cursul zilei de vineri, 18 mai 2012, începînd de la ora 19 la Opera Naţională Timişoara a avut loc opereta în 3 acte numită Voievodul ţiganilor.

Muzica: Johann Strauss. Libretul: Ignaz Schnitzer

Conducerea muzicala: MIHAELA SILVIA ROȘCA      

Regia artistica: MARINA EMANDI TIRON   

Scenografia: GETA MEDINSCHI

Concert maestri: OVIDIU RUSU, CORINA MURGU                        

Maestru de cor: LAURA MARE                    

Coregrafia: CARMEN COJOCARU

 

Contele Homonay BOGDAN ZAHARIA

Contele Carnero MIHAI PRELIPCIAN

Sandor Barinkay CRISTIAN BALASESCU

Kalman Zsupan CRISTIAN RUDIC

Arsena CRINA VEZENTAN

Mirabella NINA ZAHARESCU

Ottokar REMUS ALAZAROAE

Czipra GABRIELLA VARVARI

Saffi LACRIMIOARA CRISTESCU

Secretarii MUGUREL CHIRILA, CATALIN VINARS

Pali IULIAN IOAN IOSIP

Mihaly OCTAVIAN LUSCA

Istvan COSMIN BORLOVAN

Un tigan batran DANUT  BOTTNER

Corul, orchestra si ansamblul de balet ale Operei Nationale Romane Timisoara

Cu participarea copiilor: Ibrahim Rania,  Ibrahim Raian, Denis Matei, Roberta Rozemberg, Renate Rozemberg, Ioneac Raluca.

Regia tehnica: LUCIAN BORU   

Pregatirea  muzicala:  DRAGOS ZAHARESCU, ANGELA BALICI, RARES PALTINEANU       

Sufleur: RADU OLARIU

Opinia Timişoarei şi nunta de ţigani: s-au căsătorit copiii clanurilor Carpaci si Baron

Opinia Timişoarei relatează aici (are şi o galerie foto) despre nunta de ţigani care a avut loc la începutul acestei luni în oraşul de pe malurile Begăi.

Printre altele, se spune că:

Nunta mileniului, asa cum au numit rromii casatoria dintre Cassandra Ionelas si Marco Baron, l-a costat pe socru mare, Dragos Baron, in jur de 100.000 de euro. Asta si pentru ca la nunta au fost prezenti cei mai in voga manelisti din tara, iar bauturile au fost dintre cele mai luxoase. Atmosfera a fost intretinuta de Formatia Radio Televiziunii din Belgrad, Florin Salam si Sorin Copilul de Aur, dar si de Anda Adam. De glume si bancuri s-au ocupat Romica Tociu si Cornel Palade.

La mancaruri, cele mai sofisticate platouri au fost cele cu prune invelite in bacon, ouale de prepelita cu somon fume, rulada de smochine si icrele rosii. Nici cand a fost vorba de bauturi, socrii nu s-au oprit din cheltuiala, coniacul Hennessy, vechi de 20 de ani fiind atractia serii.
Darul a fost pe masura distractiei. Socrii au dat cate 10.000 de euro, iar ceilalti invitati au dat intre 500 si 2000 de euro.

Ţigani căldărari la tîrgul meşterilor populari Oradea, ediţia a XVIII-a, iulie 2011

Azi am fost în parcul Nicolae Bălcescu, Oradea, la a XVIII-a ediţie a tîrgulului meşteşugarilor. Am avut surpriza plăcută să văd nişte ţigani căldărari (n-am intrat în vorbă cu ei, dar mă gîndesc că ei ar fi primii interesaţi să-şi vîndă produsele acolo) şi am făcut cîteva fotografii. Este prima oară cînd am avut tangenţă directă cu produsele lor şi de aceea am insistat un pic mai mult pe detalii.

Puteţi găsi programul evenimentului aici. Restul fotografiilor se găsesc pe Picasa, dar neavînd legătură cu ţiganii nu le-am pus şi aici.

Tigan caldarar la Tirgul mesterilor populari Oradea, editia a XVIII-a, 17 iulie 2011 #1

 


Tigan caldarar la Tirgul mesterilor populari Oradea, editia a XVIII-a, 17 iulie 2011 #2

 


Tigan caldarar la Tirgul mesterilor populari Oradea, editia a XVIII-a, 17 iulie 2011 #3

Tigan caldarar la Tirgul mesterilor populari Oradea, editia a XVIII-a, 17 iulie 2011 #4

Tigan caldarar la Tirgul mesterilor populari Oradea, editia a XVIII-a, 17 iulie 2011 #5

Tigan caldarar la Tirgul mesterilor populari Oradea, editia a XVIII-a, 17 iulie 2011 #6

Tigan caldarar la Tirgul mesterilor populari Oradea, editia a XVIII-a, 17 iulie 2011 #7

 


Tigan caldarar la Tirgul mesterilor populari Oradea, editia a XVIII-a, 17 iulie 2011 #8

Tigan caldarar la Tirgul mesterilor populari Oradea, editia a XVIII-a, 17 iulie 2011 #9

Ţiganu şi noii îmbogăţiţi ai României

Un ţigan este chemat să cînte la o sindrofie dată de noii îmbogăţiţi ai Revoluţiei. În timpul chefului unul dintre ei îl întreabă:
– Băi ţigane, la UTC-işti ai cîntat?
– Am cîntat, coane.
– Rău, fiule, rău… La securişti ai cîntat?
– Am cîntat, coane, ce era să fac? Aşa erau timpurile.
– Dar la nomenclatură ai cîntat?
– Am cîntat, coane, că era pericol.
Cînd ajunge acasă supărat şi cu onoarea mototolită, îi povesteşte pirandei ce a păţit, iar aceasta îi zice:
– Bine mă boule, nu puteai să spui că nu ai cîntat?
– Cum să spun fă, cînd erau toţi acolo?

Viaţa liberă: 1856 – eliberarea robilor ţigani, 154 de ani de libertate

Sala Teatrului Dramatic „Fani Tardini” din Galaţi a fost în luna februarie a anului 2010 gazda întîlnirii Grupului judeţean de lucru mixt pentru ţigani cu prilejul aniversării a 154 de ani de la Dezrobirea Ţiganilor.

Preşedinta Partidei Romilor, Viorica Gotu, şefă a biroului pentru problemele romilor din cadrul Prefecturii, a mediat un scurt spectacol de muzică lăutărească şi dans tradiţional în fuste colorate, decretând din start: „fără manele!”.

În deschidere, cei de faţă (o parte din „resursele  umane de etnie romă” gălăţene – mediatori sanitari, mediatori şcolari, profesori de romani, consilieri locali ai Partidei Romilor, doi bulibaşi: Viorel Lache, de la Munteni, care e şi expert local pentru romi, adică un bulibaş modern, precum şi Ferdinand, „lider formal” la Iveşti) au cântat imnul internaţional al romilor.

Cu faţa la steagul etniei, pe care este desenat o roată, simbol al poftei de ducă în lume al multor romi. Imnul („Gelem, gelem”), compus se pare în România la început de secol XX, a devenit celebru printr-un film iugoslav: „Am întâlnit ţigani fericiţi”.

Au fost prezenţi în sală Marius Rădulescu, reprezentantul Agenţiei Regionale pentru Romi, Adrian Vasile şi Onuţ Dagiu, ambii  de la Centrul romilor pentru intervenţii şi studii „Romani Kris”.

Romii nu-şi cunosc istoria

„Am încercat să stau de vorbă cu câţiva copilaşi de-ai noştri în şcoli şi fac un apel la profesorii noştri de limba romani să încerce să-i înveţe care au fost evenimentele din istoria noastră a romilor, chiar dacă ele nu sunt scrise”, a spus Viorica Gotu asistenţei.

Sursa: Viaţa-liberă.ro.

Related External Links

Newspad: Ţiganii din Milano merg la concert, la Scala

Brahms şi Ravel, sub bagheta celebrului Daniel Barenboim. Concertul face parte dintr-o campanie numită “Filarmonica de la Scala întâlneşte oraşul”, ce adună o serie de manifestări în sprijinul organizaţiilor nonprofit Ţiganii din Milano merg miercuri la Scala, la concert. Şi vor intra pe uşa principală. Vor trece prin foaierul în care, de obicei, vezi etalându-se cele mai scumpe blănuri, bijuterii şi rochii de seară. Mulţi dintre ţigani abia au fost evacuaţi din tabere ilegale, dar se vor putea bucura miercuri, la Scala, de Brahms şi Ravel, sub bagheta celebrului dirijor şi pianist israelian Daniel Barenboim.

Iniţiativa de a duce 80 de ţigani şi imigranţi din Milano la Scala aparţine Fundaţiei Casa della Carità. În centrul de primire al acestei organizaţii sunt găzduiţi ţiganii în acest moment. Biletele au fost cumpărate cu ajuto­rul unui sponsor, precizează Corriere della Sera. Concertul face parte
dintr-o campanie numită “Filarmonica de la Scala întâlneşte oraşul”, ce adună o serie de manifestări în sprijinul organizaţiilor nonprofit. Biletele au fost deja epuizate pentru concertul de miercuri, iar banii strânşi în urma vânzării acestora vor fi donaţi în totalitate centrului social care-i găzduieşte pe nomazi.

Dar mai importantă decât banii adunaţi, pentru responsabilii organizaţiei Casa della Carità, este chiar prezenţa romilor şi a altor imigranţi la una dintre cele mai cunoscute instituţii culturale din Milano şi din lume. “E un eveniment extraordinar! Să-i ducem la Scala pe oaspeţii noştri e ca şi cum am face un mix între excelenţa amboziană şi poveştile unor oameni pentru care succesul pare să fie exclus”, a explicat Massimo Mapelli, directorul operativ al organizaţiei Casa della Carità.

Nici o teamă că ţiganii s-ar putea simţi inconfortabil într-un loc atât de sofisticat şi auster. “Să-i duci la Scala înseamnă să le recunoşti dreptul de a trăi în acest oraş şi de a recupera dimensiunea profundă  a  experienţei lor, în ciuda tuturor greutăţilor pe care le-au trăit în viaţă”, a mai spus Massimo Mapelli. Zeci de familii de ţigani din Milano au rămas în ul­ti­me­le luni pe străzi, după ce auto­ri­tă­ţi­le locale au desfiinţat mai multe ta­be­re ilegale. Milanezii simpli au sărit însă de multe ori în ajutorul ţiganilor. În martie, un grup de mame italience a lansat Vinul Rom, pentru a strânge bani cu care să-i ajute pe elevii ţigani alungaţi din tabere.

Sursa: Newspad.ro.

Related External Links

Cetăţenia europeană: mit sau realitate?

Pe slicker.ro s-a anunţat aici că voluntarii ONG-ului European Alternatives au organizat joi, 21 octombrie 2010,  începînd de la ora 17:00, la Bastionul Croitorilor din Cluj Napoca, dezbaterea publică “Cetăţenia europeană: mit sau realitate?”, cu accent pe expulzarea ţiganilor din Franţa.

Câteva interogaţii care pot fi clarificate la dezbatere: Rezultatul politicilor de integrare a romilor din statele europene e cel mai adesea un eşec? Care e viitorul romilor nomazi europeni? E oare vorba de discriminare din partea franceză în cazul romilor expulzaţi (așa cum reclamă unii activişti civici sau politicieni) sau e mai degrabă un motiv tehnic (ocuparea abuzivă a unui  teren)? Romii sunt folosiți ca o armă politică utilizată pentru a distrage atenţia de la eşecuri în planul politicilor interne?

Invitaţi să discute despre acesta problema sunt prof. univ. dr. Enikő Vincze, prof. Cristian Suciu şi prof. M Zăloagă.

Related External Links

Spectacol vestimentar inedit la Budapesta cu haine traditionale tiganesti

Tiganii unguri au vrut sa demonstreze lumii ca si hainele lor traditionale sunt elegante. Asa ca au imbracat cu creatiile lor cateva tiganci temperamentale si le-au invitat sa paseasca pe podium, la o parada a modei care a rupt gura targului.

In ciuda numelui sinistru al locului unde a fost tinut spectacolul – Muzeul Terorii din Budapesta – designerii au convins publicul ca a lor colectie este plina de senzualitate. Chiar si rochiile largi ale pirandelor pot fi foarte sic, au constatat spectatorii.

Este evident pentru toata lumea ca traditiile si obiceiurile tiganilor se pot adapta la lumea moderna.

Toate manechinele care au prezentat colectia fac parte din comunitatea romilor din Ungaria. Iar vestimentatia le-a venit “ca turnata” desi le-au lipsit, ca accesorii, faimoasele salbe din aur.

Parada modei a facut parte dintr-o serie de evenimente care i-a avut ca protagonisti pe rromii din Ungaria.

Sursa Antena1.

Related External Links

Simpozion: Copilul ţigan între tradiţie şi şcoală, Dolj

Sectiuni: Traditii si obiceiuri ţigăneşti; Concurs de creaţie

Liceul Teoretic “Gh. Magheru”-Cetate, Dolj,  a organizat  în data de 8 mai 2010, Simpozionul Naţional “Copilul rrom între tradiţie şi şcoală”, Ediţia a II-a.

DATA :
Sâmbătă, 8 mai 2010

LOCUL DE DESFĂŞURARE :
Liceul Teoretic “ Gheorghe Magheru” , com. Cetate, judeţul Dolj.

PROGRAM DE DESFĂŞURARE:

• 11,00-12,00 – Primirea participanţilor si vizionarea expozitiei dedicata traditiei  tiganesti
• 12,00-12,30 – Festivitatea de deschidere a simpozionului.

• 12,30-13,30 – Scurt program artistic prezentat de elevii şi preşcolarii tigani ai Liceului Teoretic “Gh. Magheru”-Cetate;
• 14,00-16,00 – Prezentarea lucrărilor;  Dezbateri.  Simpozionul este structurat pe două secţiuni:
• Secţiunea I – profesori – Traditii si obiceiuri tiganesti. Promovarea educatiei interculturale.  (sesiune de referate)
• Secţiunea II – elevi – Concurs de creaţie: crearea de obiecte din traditia tiganilor (colaje privind aspecte din viata lor, vestimentatie, obiecte realizate de ei conform traditiei etc)

CONDIŢII DE PARTICIPARE:
Lucrările se vor încadra în următoarele cerinţe:
– trebuie să vizeze aspecte cu un grad de interes ridicat din tematica propusă dezbaterii, să aibă caracter de originalitate, noutate, să cuprindă experienţe personale;
– vor avea 3-4 pagini, format A4, la un rând, cu margini egale de 2 cm; titlul lucrării va fi scris cu majuscule Times New Roman 14 Bold centrat; la două rânduri de titlu va fi scris numele autorului şi şcoala cu Times New Roman 12 Bold Italic; la două rânduri de autor va fi scris conţinutul lucrării cu Times New Roman 12, la un rând;la sfârşit va fi scrisă bibliografia cu Times New Roman 12 Italic având următoarea formă: Bibliografie: numele, prenume autor, titlul lucrării, editura, anul, pagina. Vă rugăm ca lucrările prezentate să fie corectate de eventualele greşeli apărute la tehnoredactare şi să conţină caracterele diacritice (ă,î,â,ş,ţ).
– ataşat lucrării va fi şi rezumatul acesteia-o pagină;
– Lucrările vor fi publicate într-o revistă înregistrată cu ISBN.

Lucrările, fişa de inscriere completată şi dovada plăţii taxei , se vor trimite până la 1 mai 2010 pe adresa de email:n.claudiaelena@yahoo.com . Relaţii suplimentare la nr: 0767057960 sau 0767909469.
Taxa de participare:
Cadrele didactice vor achita taxa de 30 RON pentru fiecare lucrare, conform art.9 din Regulamentul de organizare al simpozioanelor în jud. Dolj, regulament emis de ISJ Dolj nr. 3225-16.04.2007, sumă ce va fi depusă în contul: RO21RNCB0136018877430001, deschis la BCR, pe numele Ilie Ionela Claudia, cu menţiunea: pentru Simpozion.

Mai multe detalii la: http://www.didactic.ro/

Sursa vinsieu.ro.

Related External Links

Meşteşugul ţiganilor, între artă şi nevoia de bani

Evenimentul zilei a publicat ieri un articol care a readus, în măsura în care se poate face primăvară cu o floare, în atenţie meşteşugurile ţiganilor. Aceste meşteşuguri au fost motivul pentru care au fost doriti atît de mult la sosirea lor pe aceste meleaguri.

Meşteşugari şi artişti romi şi-au demonstrat ieri, în curtea Palatului Şuţu, iscusinţa în arta cioplirii în lemn, în orfevrărie sau în muzică. Deşi în cadrul evenimentului nu s-au vândut obiecte, scopul său a fost unul practic, acela de a-i ajuta pe romi să îşi facă meşteşugurile mai cunoscute.

Maria Papaleţ, din satul dâmboviţean Ciocănari, face linguri din lemn de 15 ani, de când s-a căsătorit cu Sorin, care este rudar din tată în fiu. „Soţul practică meseria de copil. S-a născut în meserie”, spune ea. El a învăţat-o apoi şi pe ea să cioplească în lemn linguri, platouri, polonice, furculiţe sau cuţite.

Articolul de pe EVZ este aici.

Related External Links

Ziua internaţională a ţiganilor în 2010

În perioada 8-10 aprilie 2010 a fost sărbătorită în Bucureşti în parcul Cişmigiu. Au abut loc proiecţii de filme şi documentare avîndu-i ca temă pe ţigani, au avut loc audiţii muzicale şi concerte de muzică lăutarească. Evenimentul a fost organizat de Centrul Naţional de Cultură a Romilor – Romano Kher, instituţie subordonata Ministerului Culturii si Patrimoniului National, Centrul Rromilor “Amare Rromentza” şi Alianţa Civică a Romilor din România.

Ziua de 08 aprilie a a fost decretată drept Ziua Internaţională a Ţiganilor  în anul 1971 cu ocazia unui congres care a avut loc la Londra de către reprezentanţi ai ţiganilor din întreaga lume.

Sursa este Ştirile ProTV.

Related External Links

Vlad Stoicescu – Cei mai periculoşi dintre pămînteni: ţiganii

Articolul lui Vlad Stoicescu publicat pe pagina Evenimentului Zilei tratează subiectul ţiganilor din perspectivă istorică: îi ia de la eliberarea istorică din secolul XIX, îi trece prin cele nouă decenii de indiferenţă politică, aminteşte de soluţia din timpul celui de-al doilea război mondial (deportarea în Transnistria) şi ajunge într-o perioadă mai modern: cea comunistă. Toţi au avut soluţii, mai bune sau mai proaste, dar nici una nu a rezolvat cu adevărat problema.

Aşa cum am mai zis-o, aşa cum o zice şi Vlad, soluţia este educaţia.

Related External Links

Concert-spectacol de muzică ţigănească la MTR

Chiar dacă este un eveniment mai vechi, din mai 2004, se merită menţionat aici ca fiind ceva ce s-a făcut şi ca ceva ce se poate repeta în viitor.

Agenda Liternet prezintă aici o invitaţie pentru un concert de muzică ţigănească susţinut la Muzeul Ţăranului Român de către Napoleon Constantin şi Nadia Piţigoi din Gratia-Teleorman, cu Cîntece de ascultare şi dansuri de ursari, de căldărari, de spoitori şi de zlătari, Grupul Ardealul, alcătuit din Emil Mihaiu, Urszui Kalman şi Pusztai Aladar din Gherla şi Cluj, cu Cîntece de meséli şi jocuri de cingherit din Transilvania, Taraful din Naipu – Giurgiu, alcătuit din Nicolae şi Marin Duţă, Calistrat şi Mihai Petre, Alexandru Bîrlă şi Gheorghe Stan, cu Muzică românească de ţară de pe Vlaşca.

Concertul-spectacol Muzică ţigănească a marcat festiv încheierea proiectul Romii şi muzicile orale din România/Romani and Oral Musics in Romania şi a încercat să spulbere două prejudecăţi curente.

Related External Links