Traian Băsescu şi summit-ului cu tema “Incluziunea socială a ţiganilor prin promovarea actiunii la nivel local”

Zilele trecute a avut loc la Bruxelle cel de-al treilea summit al Uniunii Europene pe tema minoritarilor de pe la noi şi de aiurea, prin Europan. S-a folosit apelativul de romi, culmea (credeam că măcar europenii au mai multă minte), dar a fost vorba despre “Incluziunea socială a ţiganilor prin promovarea acţiunii la nivel local”.

Preşedintele României, Traian Băsescu, a fost pe acolo, iar vineri, în cadrul sesiunii de deschidere a summit-ului că o mare parte dintre ţiganii care s-au integrat printre majoritarii din România nu îşi mai recunosc etnia.

“O mare parte dintre romii care s-au integrat, care sunt ingineri, profesori, medici, politicieni sau oameni de afaceri nu isi mai recunosc etnia”, a spus seful statului in discursul sustinut in deschiderea evenimentului, precizand ca aceasta problema a autoidentificarii exista pentru ca persista in raporturile dintre majoritatea populatiei si minoritatea roma o atmosfera profunda de neincredere, alimentata de prejudecati, transmite Mediafax.

Potrivit sefului statului, “ceea ce poate deveni ingrijorator este ca aceasta intoleranta alimentata de situatii individuale de fapte reprobabile, comise de romi, pe fondul preungirii crizei economice, poate favoriza, sub impulsul retoricii anti-roma si a discursului instigator, cresterea riscului de violente”.

“Chiar la nivel european avem multi politicieni care utilizeaza acest tip de discurs”, a adaugat seful statului.

Dacă vă interesează restul declaraţiei o găsiţi relatată aici. Ideea preşedintelui ar explica, oarecum, diferenţa imensă pe care o oferă estimările unora dintre oficial (vreo două milioane şi ceva dintre ţigani comparativ cu cei 600 şi ceva mii înregistraţi în România), restul fiind cauzată de lipsa certificatelor de naştere şi a buletinelor oamenilor care nu au fost înregistraţi. Încă. Dar estimările oferite sînt, în cel mai bun caz, discutabile.

Ca răspuns la prezenţa preşedintelui la summit, comisarul european pentru justiţie, cetăţenie şi drepturi fundamentale, Viviane Reding, a declarat tot vineri că i s-a părut foarte important, din punct de vedere simbolic, că Traian Băsescu, a fost prezent acolo, după cum relatează Agerpres.

Presedintele roman Traian Basescu, singurul sef de stat sau de guvern prezent la eveniment, a avut inainte de a pleca de la summitul UE dedicat romilor o scurta intrevedere cu comisarul european Viviane Reding. Potrivit acesteia, in cadrul intalnirii nu au fost discutate chestiuni legate de justitie, pe care Reding a precizat ca le discuta constant cu ministrul justitiei.

“Am discutat despre aceasta uriasa parte a populatiei Romaniei care este de origine roma si despre necesitatea ca Romania sa faca multe eforturi pentru ca majoritatea acestor oameni sa poata fi integrati, pentru ca saracia sa nu mai fie o problema, pentru ca acesti oameni sa nu mai fie fortati, intr-un fel, sa paraseasca tara si sa poata continua sa traiasca unde s-au nascut”, a declarat vicepresedinta CE pentru presa romana din Bruxelles.

Continuarea este aici.

Dar ce era să facă preşedintele? Avem (statistic vorbind) cei mai mulţi, mai promovaţi (sînt peste tot, la toate posturile tv), mai ridicaţi în slăvi şi condamnaţi în aceeaşi măsură, şi ce mai călători ţigani din Europa. Aş zice că-s cei mai migrator, dar nu migrează suficient de mult ca să se stabilească definitiv peste hotare – eupenii ni-i cam trimit înapoi.

Pe de altă parte, Adevărul oferă un raport al summit-ului: statele UE nu îi apără suficient pe ţigani. Banca Mondială arată că România ar cîştiga anual miliarde de euro din integrarea lor pe piaţa muncii. Sună bine, dar pusul în practică e cam… dificil de făcut. Sînt mulţi ţigani care-s muncitori, dar tot vezi grămezi de minoritari pe străzi, cerşind, sau auzi despre ei că fură sau că violează.

Romii sunt tot mai mult victime ale violenţelor în Europa, arată un raport al organizaţiei Amnesty International, dat publicităţii cu ocazia Zilei Internaţionale a Romilor, pe 8 aprilie. Mai mult, un raport al Băncii Mondiale arată că integrarea romilor ar fi o politică economică inteligentă pentru România, care i-ar aduce beneficii financiare de până la trei miliarde de euro anual.

Integrarea romilor ar fi o politică economică inteligentă pe care România ar putea să o adopte, având în vedere creşterea populaţiei rome apte de muncă pe fondul îmbătrânirii populaţiei generale şi cheltuielilor sporite cu pensiile şi asistenţa socială, arată un raport al Băncii Mondiale (BM), citat de Mediafax.

Specialiştii BM arată că estimarea numărului de romi din România este greu de făcut din cauză că nu sunt disponibile date privind etnia la nivelul statelor membre UE, dar şi din cauză că familiile rome nu sunt dispuse, de multe ori, să-şi dezvăluie identitatea etnică în faţa autorităţilor, se menţionează în raport.

Ultimele date din 2011 indicau că aproximativ 613.000 de români, reprezentând circa 3,3% din populaţia ţării, şi-au declarat etnia romă. Pe de altă parte, potrivit estimărilor experţilor, disponibile la nivelul Consiliului Europei, populaţia romă din România număra în 2010 între 1,2 milioane şi 2,5 milioane de oameni, reprezentând o pondere între 6,5 şi 13,5% din populaţia ţării.

Sursa şi completarea sînt aici.

Studiile genetice spun că ţiganii din Europa descind din casta indiană a daliţilor, cei “de neatins”

Originea indiană a ţiganilor era destul de clară de ceva vreme, cel puţin aşa spune teoria la modă. Aceasta s-a bazat pe studiile pe baza limbii şi dialectelor ţigăneşti şi pe baza culorii pielii, dar nu se ştia cu certitudine condiţiile în care aceştia au emigrat şi detalii despre clasa socială din care provin.

Mai recent studiul genetic publicat de cei de la Nature susţine că ţiganii din Marea Britanie şi Europa provin din casta “daliţilor”, “de neatins”, cea mai de jos castă indiană, şi au emigrat din sub-continentul indian acum 1.400 de ani.

Hotnews pomeneşte într-o ştire de acest studiu şi de citarea lui în The Daily Telegraph.

Un studiu condus de o echipa de academicieni indieni si estonieni, din care a facut parte si Dr Toomas Kivisild de la Universitatea Cambridge, confirma originile acestora in sub-continentul indian si chiar identifica locatia si paturile sociale din care provin acestia.

Studiul, care a fost publicat luna aceasta in revista Nature, a examinat cromozomii Y din mostre de ADN pentru a compara semnatura genetica a barbatilor tigani cu cea a indienilor.

Oameni de stiinta de la Hyderabad’s Centre for Cellular and Molecular Biology au colaborat cu colegi din Estonia si Elvetia pentru a compara peste 10.000 de mostre de la membri din 214 grupuri etnice diferite de indieni. Ei au incercat sa gaseasca o corespondenta a unui cromozom Y din Asia de Sud, cunoscut ca “haplogroup H1a1a-M82”, cu mostrele de la tiganii de sex masculin din Europa.

Cea mai mare potrivire s-a constatat in nord-vestul Indiei. Densitatea cea mai mare este inregistrata in zone dominate de grupul etnic “doma”, dalitii, casta cea mai de jos, athinganos, sau de neatins, in greaca, si care era discriminat pe scara masiva.

Cercetatorii cred ca stramosii tiganilor de azi si-au inceput exodul spre vest pentru a lupta in razboaie
 in regiunea cunoscuta astazi ca Punjab, intre anii 1001 si 1026, cu promisiunea de a obtine o promovare pe scara sociala.

Mai tarziu, au fugit de prabusirea regatelor hinduse in Pakistanul de astazi, multi dintre ei asezandu-se in zona Gilgit.

Exodul spre Africa de Nord si Europa sugereaza ca ar putea fi vorba de refugiati care fugeau de raspandirea islamului in continentul subindian.

Tiganii din Marea Britanie considerau ca provin din Egipt – de unde credeau ca provine si numele de “gypsy” – si, dincolo de asta, din India. Joseph Jones de la Gypsy Council spune ca fotografii vechi ii arata pe tigani imbracati cu haine traditionale indiene pana acum o suta de ani.

El afirma ca acest nou studiu este util deoarece confirma stiintific originea indiana a comunitatilor de roma din Europa si mostenirea lor comuna ar trebui acum acceptata de comunitatile mai noi de indieni din Marea Britanie. “Nu suntem proscrisi aici. Nu-mi pasa daca suntem asociati cu dalitii – nu mai traiesc intr-o comunitate in care exista caste. Ma simt un pic indian, intotdeauna am avut afinitati cu indienii”, spune acesta.

Prima atestare documentară a ţiganilor pe teritoriul românesc datează din 3 octombrie 1385, cînd un grup de ţigani a fost oferit ca robi (sclavi) de către domnitorul Vladislav Mănăstirii Vodiţa. În secolul al XIX-lea, sub influenţa ideilor liberale ale revoluţiei de la 1848, toţi oamenii au fost declaraţi liberi şi egali, robia (sclavia) ţiganilor fiind definitiv abolită in 1856.

Se ştie că cea mai mare comunitate de ţigani se găseşte în România, iar în ultimele decenii se încearcă furtul denumirii naţiunii române, ţiganii ajungînd să fie numiţi romi, rromi sau romanes.

Related External Links

Hotnews şi Ministrul de Interne Manuel Valls, despre dosarul ţiganilor: Franţa nu poate primi toată mizeria Europei

Hotnews relatează traduce aici despre declaraţia a ministrului de interne francez Manuel Valls care susţine că Franţa nu poate primi toată mizeria lumii şi a Europei.

Franta “nu poate primi toata mizeria lumii si a Europei”, a afirmat Manuel Valls, raspunzand unei intrebari despre problematica romilor si reluand in parte afirmatiile fostului premier Michel Rocard.

“Astazi, nu ne putem permite sa primim toate aceste populatii care sunt adeseori damnate pe Terra, care sunt persecutate in tarile lor, care sunt discriminate”, a declarat el, pentru BFMTV si RMC.

Franta “isi asuma obligatiile sale in materie de azil, in materie de integrare, dar mesajul este clar: fermitatea”, a adaugat acesta.

“Vor exista cu siguranta inainte de sfarsitul lunii septembrie 7.000 de romani sau bulgari care vor fi fost intorsi in tarile lor prin intermediul sistemului de ajutor”, a continuat ministrul, care a recunoscut insa ca exista “si altii care au revenit” in Franta.

Populatia de tigani din Franta este estimata la circa 15.000 de persoane.

Manuel Valls va vizita miercuri, alaturi de ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Bernard Cazeneuve, Romania. “Esential este sa gasim solutia la nivel european”, a precizat Valls.

Related External Links

Jurnalul.ro spune că Liberation demontează cinci clişee despre ţigani

Într-un articol publicat mai mult într-o doară pe Jurnalul.ro (îl puteţi găsi în întregime aici) se prezintă un articol din cotidianul francez  Liberation, se spune că jurnaliştii au demontat câteva clişee legate de ţigani, printre care stilul de viaţă şi faptul că fură.

Mai jos am preluat ideile principale – scuzaţi-le termenul de rom adresat ţiganilor.

 

Clişeul 1: Sunt nomazi prin natura lor

“Nu există romi sau ţigani nomazi. Deloc”, susţine antropologul Martin Olivera, membru al Observatorului european Urba-rom. “Există o minoritate de grupuri care au o tradiţie de mobilitate sezonieră, pe distanţe mici şi întotdeauna în funcţie de un punct de ancorare, legat de munca lor: feronerie, muzică … Dar imensa majoritate este sedentară”, explică el.

Clişeul 2: Invadează Europa

În  Europa există între 10 şi 12 milioane de romi, dintre care şase milioane în cadrul UE. Mulţi dintre ei sunt români (între 500.000 şi 2,5 milioane) şi bulgari (aproximativ 700.000).

În Franţa, numărul romilor “imigranţi” ar fi de 15.000, dintre care jumătate copii, potrivit mai multor estimări, din nou români sau bulgari în marea lor majoritate. Asta în ciuda politicilor de expulzare.

Clişeul 3: Trăiesc în tabere

Modul lor de viaţă este rezultatul sărăciei în care trăiesc. “Mulţi romi trăiesc în condiţii mai mult decât normale, în apartamente, case dar aceştia sunt invizibili pentru societate. Există prin urmare un efect de lupă asupra altora, care sunt în tabere pentru că nu au unde să meargă în altă parte”, subliniază Malik Salemkour, vicepreşedintele Ligii pentru drepturile omului şi cofondatorul Romeurope.

Clişeul 4: Fură găini

Ministerul francez de Interne a publicat, în iulie 2010, un raport ce arăta o creştere impresionantă a numrărului de delincvenţe în rândul romilor de origine română.

Aceasta, ar fi, de asemenea, o consecinţă a sărăciei şi stigmatizării, susţin asociaţiile. Românii şi bulgarii, cetăţeni europeni din 2007, fac obiectul, până în decembrie 2013, al unor “măsuri tranzitorii” care, de fapt, îi exclud de pe piaţa muncii. Familiile de romi nu sunt văzute bine de societate, drept urmare imigranţii se constituie în tabere şi dezvoltă o economie paralelă în care coexistă cerşetoria, munca la negru dar şi vânzarea de fier vechi sau furtul.

Clişeul 5: Nu vor să vorbească limba franceză

De regulă, ţiganii emigranţi cunosc două limbi: limba romani şi limba din ţara de origine. Majoritatea copiilor, atunci când sunt şcolarizaţi aşa cum prevede legea franceză pentru persoane cu vârste sub 16 ani, învaţă destul de repede franceza. Lucrurile se complică odată cu expulzările, care determină o întrerupere a şcolarizării. Aceeaşi dificultate este întâmpinată şi de părinţi, care sunt în general ajutaţi să înveţe franceza de asociaţii.

Hotnews: Locuitorii din Helsinki s-au declarat “surprinsi” ca tigani din Romania cersesc pe strazile capitalei Finlandei la -20 de grade Celsius

Locuitorii din Helsinki s-au declarat “surprinsi” ca tigani proveniti din Romania cersesc pe strazile capitalei finlandeze desi temperaturile au scazut sub -20 de grade Celsius, relateaza pagina electronica yle.fi. Helsingin Diakonissalaitos, un institut al diocezei din Helsinki, a estimat ca, in acest moment, sunt 30-50 de cersetori tigani din Romania pe strazile din capitala Finlandei.

Finlandezii au fost surprinsi sa vada cat de multi cercetori se afla pe strada, in ciuda temperaturilor foarte scazute.

Helsingin Diakonissalaitos a anuntat ca, in cel mult o luna, va deschide un centru pentru cersetorii tigani in Sörnäinen, un cartier din capitala. In prezent, cladirea este renovata si amenajata.

Pagina electronica precizeaza ca cersetorii au devenit o prezenta obisnuita pe strazile din Finlanda incepand cu  vara anului 2007, dupa sosirea unui val de tigani din Europa de Est. Pana in acel moment, cersetoria nu era un fenomen raspandit in tara nordica.

Un grup de lucru al Ministerului finlandez de Interne a recomandat interzicerea “formelor agresive” ale cersitului. Documentul, care permite totodata daramarea taberelor neautorizate ridicate de tigani, a fost prezentat Parlamentului de la Helsinki la sfarsitul lunii ianuarie.

Propunerea legislativa ar putea deveni lege in aceasta primavara.

Sursa si continuare pe hotnews.ro.

Related External Links

Definitia corectitudinii politice

Nu ştiu în ce măsură este adevărată faza cu concursul din SUA, dar am primit mesajul următor prin intermediul uneia dintre grupurile de discuţii la care sînt abonat (de fapt e o listă de glume), el conţine probabil cea mai adevarată definiţie a corectitudinii politice pe care am întîlnit-o pînă acum. Din cîte am înţeles a fost apllicată cu mult succes în cazul negrilor din America de Nord în ultimele decenii şi este aplicată aproape la perfecţie în cazul ţiganilor de pe la noi (România şi restul Europei).

În SUA se organizează o competiţie pentru cele mai adecvate definiţii ale unor termeni contemporani. Pentru competiţia din 2010 termenul de definit a fost political correctness (corectitudinea politica).

Cîştigatorul a scris următoarele:

“Corectitudinea politică este o doctrină cultivată de o minoritate delirantă, ilogică şi promovată rapid de mainstream media (canalele mass-media oficiale) lipsite de scrupule, care susţin afirmaţia cum că este întrutotul posibil să apuci o bucată de căcat de partea curată.”

Related External Links

Evenimentul zilei: Ţările care se confruntă cu problema ţiganilor considerate neputincioase

Preşedinţii Poloniei, Republicii Cehe, Slovaciei şi Ungariei au cerut o abordare comună europeană privind ţiganii, foarte numeroşi în această regiune a Europei.

“Nicio ţară care se confruntă cu această problemă nu este capabilă să o rezolve de una singură”, a declarat într-o conferinţă de presă preşedintele slovac Ivan Gasparovic, l-a sfârşitul unui summit al şefilor de stat reprezentând cele patru ţări membre ale “Grupului de la Vişegrad”, organizat în staţiunea Karlovy Vary, în vestul Republicii Cehe.

“Este necesar, în interiorul Uniunii Europene (…) să identificăm o modalitate de comunicare” cu minoritatea romă, a îndemnat preşedintele Gasparovic,  transmite AFP.

Ţări precum Republica Cehă, Ungaria şi Slovacia, unde romii reprezintă aproximativ 4%, 10%, şi respectiv 6% din populaţie, sunt criticate frecvent de către organizaţiile pentru drepturile omului pentru ineficacitatea politicii lor de integrare privind această minoritate.Comunitatea romă din Polonia, o ţară de 38 de milioane de locuitori, numără oficial 12.855 de persoane, însă o asociaţie etnică locală estimează la 50.000 numărul acestora.Ivan Gasparovic a criticat totodată lipsa de cooperare de care dă dovadă minoritatea romă din regiune.”Sunt criticaţi toţi aceia care întind o mână de ajutor. Această comunitate nu o acceptă şi evită orice critică” la adresa ei, a conchis preşedintele slovac.

Sursa: EVZ.ro.

Related External Links

Informaţia de Bihor: Vuşcan e supărat pe francezi şi italieni pentru tratamentul aplicat ţiganilor

Sursa: Informaţia de Bihor.ro

„Expulzarea rromilor din Franţa este un abuz pe care l-a realizat statul francez şi care continuă politica nefericită adoptată de statul italian.” Este părerea reprezentanţilor Partidului Verde, care spun că francezii şi italienii au ales soluţia de a pasa integrarea rromilor, fără a trata corect problema. „Toţi liderii politici europeni vorbesc de toleranţă, de respect, de valorile Uniunii Europene, dar pentru rromi aceste noţiuni rămân doar nişte cuvinte frumoase care sunt scrise pe o cartă sau pe o declaraţie, neavând aplicabilitate în viaţa de zi cu zi”, mai spun verzii.

Reprezentanţii Partidului Verde au criticat, într-o conferinţă de presă, decizia autorităţilor din Franţa de „a urca rromii în avioane şi a-i trimite spre România”. „Nu s-au gândit că aceste persoane vor putea face cale întoarsă spre Franţa”, a spus Horea Vuşcan, preşedintele PV.

„Într-o Europă în care este garantată libertatea de mişcare a persoanelor, a forţei de muncă şi a capitalurilor vedem că anumite state tind să împartă cetăţenii europeni în două categorii: o clasă care se bucură de drepturi depline şi o altă categorie care ar putea fi numită – cetăţeni de mâna a doua – ”, a declarat Vuşcan.

Reprezentanţii verzilor sunt de părere că, înainte de a fi români, francezi, germani sau unguri, cu toţii suntem oameni şi, mai nou, europeni.  „Deşi în marea noastră majoritate ne revendicăm creştini şi face apel constant la moralitate şi la sistemul de valori europene, când vine momentul să punem în practică aceste convingeri rămânem reci şi indiferenţi la problemele altora”, adaugă ei.

„Ne dorim integrarea rromilor, dar să se facă în România!”, strigă cei de la Partidul Verzilor, criticând felul în care francezii şi italienii au ales să rezolve această problemă. „Francezii şi italienii aleg soluţia ipocrită de a pasa problema integrării rromilor şi nu doresc să trateze corect acestă problemă. Statul francez i-a urcat pe rromi în avioane şi i-au trimis înapoi în România. Doar atât poate să ofere ca şi soluţie un stat care are în spate o istorie şi o civilizaţie care a contribuit semnificativ la constructia instiţutiilor europene?!”, se întreabă aceştia.

„Este păcat că anumiţi lideri politici cum ar fi Berlusconi sau preşedintele Franţei recurg la astfel de măsuri care au şi un scop ce se leagă de calcule politicianiste. Aceşti lideri politici care văd că scad în sondajele de opinie recurg la astfel de măsuri pompieristice, dar populare, cum ar fi expulzarea rromilor, pentru un simplu calcul electoral. Ei speră că, adoptând astfel de măsuri, vor creşte în ochii propriului electorat. Din pacate ei nu se gândesc că aceste măsuri nu oferă nicio soluţie de rezolvare a problemei pe termen mediu sau lung, oferind doar iluzia rezolvării problemei pe termen scurt.”, au încheiat reprezentanţii Partidului Verzilor.

Related External Links

Iolanda Badilita: Cui ii pasa de integrarea tiganilor?

Una dintre ultimele opinii despre integrarea ţiganilor în Europa poate fi găsită pe pandoras.realitatea.net.

Ideea articolului  a pornit de la nişte imagini în care ţiganii erau prezentaţi ca fiind români, cu siguranţă un efect al folosirii termenului de rrom. Nu este prima oară cînd se întîmplă aşa ceva, şi cu siguranţă nu va fi nici ultima. Probabil că informaţiile din enciclopedie au fost modificate la cererea Iolandei Badilita, însă multe alte situaţii nu au avut şansa unei asemenea acţiuni.

Concluzia articolului este interesantă:

De vreun an de zile toate institutiile cu sufix “european” (Parlament, Comisie si, in afara UE, Consiliul Europei) se ocupa consecvent si de romi. Sa ii integreze, sa nu mai fie discriminati, sa ii duca la scoala, sa li se dea locuri de munca, altfel spus, sa devina contributori la bunastarea generala si nu doar consumatori ai bugetelor sociale. Am asistat la majoritatea acestor dezbateri. Si toate au avut un numitor comun: nu a fost picior de tigan in sala desi Romania are cativa tigani foarte vizibili chiar in parlament – Madalin Voicu, de pilda. Ma intreb: oare nu au fost invitati, nu au lideri sau pur si simplu nu prea dau multe parale pe toata aceasta furtuna creata in jurul lor? Cat le pasa tiganilor  de integrarea lor europeana?

Chiar, cît de mult le pasă? Cred că răspunsul se află în procente: cîţi dintre ţigani au reuşit să se adapteze şi să se integreze în societatea în care trăiesc? Ei există, însă cu siguranţă sînt destul de puţin. Ce iese de obicei în evidenţă este reversul medaliei: modul în care societatea a reuşit să se adapteze la existenţa ţiganilor şi a obiceiurilor ei.

Ce este mai interesant din punct de vedere mediatic: nişte ţigani românizaţi (sau germanizaţi, francizaţi, anglicizaţi, sau cum vreţi să le spuneţi celor integraţi sub o formă sau alta în societate) sau nişte români ţiganizaţi?

Related External Links

Urban Iulian: 4 miliarde de euro – miza afacerii expulzării ţiganilor români din Franţa

Sună interesant, nu? Ei bine, Iulian Urban pomeneşte de această sumă într-un articol pe care l-a pus aici acum o lună şi jumătate.

Subiectul iniţial al articolului este simplu: după cum a informat Reuterus, premierul francez Francois Fillon a trimis în luna august o scrisoare preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, prin care i-a cerut să forţeze România să folosească cele 4 miliarde de euro din fonduri europene alocate anual pentru integrarea ţiganilor.

Restul articolului prezintă o opinie personală a autorului. Merită citită cu rezervele de rigoare.

Related External Links

Ţiganii: origini şi răspîndire

Unul dintre articolele găsite pe reţea tratează subiectul originii şi răspîndirii ţiganilor. Imaginea de acolo apare în acest articol, sursa lui este Consiliul Europei şi Wikipedia. Fiecare stat european în care au ajuns ţiganii în migraţiile lor a căutat o metodă de a-i integra sau măcar de a-i controla într-o măsură sau alta. Succesul încă a ezitat să apară cînd a venit vorba de metodele lor de acţiune.

Ţiganii din România constituie unul dintre grupurile etnice minoritare cele mai mari din România.

Conform recensămîntului din 2002 numărul celor care s-au declarat ţigani a fost de 535.140 de persoane (2,5% din totalul populaţiei), fiind a doua minoritate din România după cea maghiară. Cu toate acestea, numărul ţiganilor este cu mult mai mare  (atît pe la noi cît şi în restul Europei) pentru că mulţi dintre cei înregistraţi s-au declarat aparţinînd altei etnii. De asemenea, foarte mulţi ţigani nu sînt înregistraţi, neavînd certificat de naştere şi buletin. Conform estimărilor Consiliului Europei, numărul ţiganilor din România depăşeşte 1,8 milioane.

De-a lungul timpului numărul ţiganilor care şi-au declarat etnia la recensăminte a fluctuat în funcţie de restricţiile regimurilor politice: în 1930 în România erau puţin peste 240.000, în 1956, numărul a scăzut la 104.000, iar în 1966 la 65.000.  Recensămîntul din 1977 a numărat 227.000 ţigani, pentru ca în 1992 numărul acestora să ajungă la peste 400.000.

Restul articolului este pe România-Actualităţi.ro.

Related External Links

Istoricul Viorel Achim: Marea migraţie a ţiganilor abia începe

În Adevărul online, versiunea spaniolă, istoricul Viorel Achim oferă un interviu despre migraţia ţiganilor în Europa şi situaţia lor în România. Articolul se găseşte aici.

În ultimii 20 de ani, dar, mai ales, în anii de cînd România a aderat la Uniunea Europeană iar cetăţenii români s-au putut deplasa liberi prin uniune am fost martorii unei migraţii masive a ţiganilor în Europa. Dar nu este primul val, ele s-au succedat periodic de-a lungul istoriei.

Cauza ultimul val este adîncirea prăpastiei între o parte a minorităţii ţigăneşti şi majoritatea societăţii. Articolul prezintă în cîteva cuvinte aceste mari migraţii (cea de acum ar fi a treia, după cea din secolele XIV-XVI şi XIX-XX), motivele lor şi mai spune cîte ceva despre asimilarea ţiganilor pe teritoriul României.

Related External Links

Recomandarea 1203 referitoare la romii-tiganii din Europa

Am găsit pe rroma.ro (aici) nişte informaţii legislative legate de recomandarea 1203 referitoare la romii-ţiganii din Europa. Aceasta a fost adoptată de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei în 2 februarie 1993.

În ciuda intenţiilor mai mult decît onorabile, după 17 ani şi jumătate intenţia aia a cam rămas în coadă de peşte: francezii şi italienii nu mai vor să îi ţină pe ţiganii români şi bulgari pe la ei, pe la noi nu s-a făcut mare lucru în vederea integrării lor, nu sînt puţini cei care consideră că ţiganii sînt o problemă. N-am citit recomandarea aia decît pe sărite, dar ar merita parcursă cu multă atenţie şi de reţinut ce se poate face practic pentru ei pentru a rezolva cît mai multe dintre problemele existente acum.

Related External Links

Nunţile ţiganilor în Europa

Se spune că toată lumea se bucură cu ocazia căsătoriei, mai ales dacă este vorba de dragoste. Chiar şi ţiganii fac asta, iar nunţile unora dintre ei au fost mediatizate destul de mult. De obicei este vorba de ţiganii cu bani, iar mediatizarea a trecut demult graniţele ţării: chiar şi francezii, italienii şi nemţii au aflat de ele.

Un articol din ziarul Adevărul, scris în decembrie anul trecut, tratează tocmai acest subiect: nunţile luxoase pe timp de criză. Îl puteţi citi aici, el prezintă un aspect al obiceiurilor ţiganilor. Ca de obicei, unii condamnă luxul etalat, chiar şi printre ţigani, pe alţii îi roade invidia, iar cei cu bani se distrează în continuare.

Related External Links