Recensămîntul din 2011 nu a clarificat numărul ţiganilor din România

Recensămîntul de la finalul anului 2011 a stîrnit deja multe controverse legate de numărul celor apţi de vot pe teritoriul curent al României. Nu demult s-au publicat, într-un final, rezultatele statistice finale ale numărătorii cetăţenilor acestei ţări, fapt care a dus la alte întrebări.

Sînt unii oameni care estimează numărul de ţigani din România la vreun milion şi jumătate sau două milioane de oameni. Probabil se bazează pe faptul că mulţi nu sînt înregistraţi (n-au certificat de naştere şi buletin) şi le convine să umfle cifrele cît mai mult posibil.

Datele statistice arată, cel puţin pentru moment altceva: că sînt 600 şi ceva de mii de ţigani. Însă foarte mulţi dintre cei care, totuşi, au răspuns întrebărilor din chestionare, nu şi-au declarat etnia. Citatul de mai jos este un fragment dintr-un articol de pe hotnews care tratează recensămîntul… folosind în continuare termenul abuziv de “rromi” adresat ţiganilor.

“La recensamantul din 20 octombrie 2011, inregistrarea etniei, limbii materne si a religiei s-a facut pe baza liberei declaratii a persoanelor recenzate”, a anuntat INS saptamana trecuta cand a publicat rezultatele finale ale recensamantului din 2011.

Potrivit acestor rezultate, din cei peste 20.121.600 de cetateni recenzati, doar 18.884.800 si-au declarat etnia, insemnand ca aproape 1,23 de milioane au ales sa nu-si declare etnia si au fost trecuti la categoria “informatii nedisponibile”.

Astfel, potrivit INS, procentele populatiei la categoria etnie au fost prezentate ca fiind calculate in functie de numarul total de persoane care si-au declarat etnia si nu in functie de numarul total al populatiei stabile.

Astfel, la recensamantul din 2011, primele trei etnii din tara sunt romanii, maghiarii si romii. “S-au declarat romani 16.792,9 mii persoane (88,9%). Populatia de etnie maghiara inregistrata la recensamant a fost de 1.227,6 mii persoane (6,5%), iar numarul celor care s-au declarat romi a fost de 621,6 mii persoane (3,3%)”, noteaza INS.

Potrivit INS, “persoanele de etnie roma reprezinta 3,3% din totalul populatiei stabile, fiind repartizati relativ uniform in teritoriu, cu ponderi variind intre 1,1% in judetul Botosani si 8,9% in judetul Mures. Romii se intalnesc intr-o proportie relativ mai mare, de peste 6,0% din populatia stabila, si in judetele Calarasi (8,1%), Salaj (7,0%) si Bihor (6,3%)”.

“Nedisponibilii” mai multi ca maghiarii in total si de zece ori mai multi in Bucuresti decat romii

Cu toate acestea, numarul celor care nu si-au declarat etnia (“indisponibili”) depaseste pe cel al maghiarilor si, raportat la intreaga populatie stabila a tarii, atinge procentul de 6,14%.

Astfel, apar situatii curioase in unele zone ale tarii. Spre exemplu, in Bucuresti exista declarati 24.000 de romi (1,27% din populatia Capitalei), dar si peste 220.000 de persoane (11,68%) care nu si-au declarat etnia, adica mai mult decat marimea unei resedinte de judet de dimensiune medie.

Mai mult, in afara de judetele cu o minoritate maghiara numeroasa, Romania se imparte din doua mari “etnii”: romanii si cei ale caror date nu sunt disponibile. In plus, singurele judete in care populatia de etnie roma este mai mare decat cea care nu si-a declarat etnia sunt exact acele judete in care se regaseste cele mai mari declarate comunitati de romi din tara (Mures, Dambovita, Bihor, Covasna si Bistrita Nasaud).

Criza de identitate a unora dintre ţigani şi agăţarea de o denumire care nu le aparţine

Mă gîndesc că ştiţi deja de ce am făcut pagina asta (rezervarea domeniului şi instalarea pachetului wordpress). Dacă aveţi timp să citiţi pe larg articolul aruncaţi o privire pe dan-marius.ro. Ca să vă reamintesc pe scurt: nu sînt de acord cu furtul denumirii oficiale a poporului români prin folosirea termenilor rom, rrom şi romanes adresat ţiganilor. Dacă aceştia vor să schimbe denumirea etniei este excelent, sînt de acord şi îi sprijin (inclusiv prin această pagină)… atîta vreme cît noua denumire nu contravine bunului simţ şi nu încalcă demnitatea poporului român majoritar. Sau a oricărui alt popor, de altfel.

De obicei motivele cam trec neobservate din cauza conţinutului acestei pagini (în primul rînd ştirile despre minoritari)… însă din cînd în cînd se mai trezeşte cîte unu’ să comenteze pe tema denumirii folosite în de principal de mass-media. Aşa cum a făcut-o în ultimele zile îndoctrinat pesemne de mass-media care chiar crede în denumirea de rrom/romanes. Vă las pe voi să citiţi comentariile de aici, dar ideea este următoarea: nu mai încercaţi să forţaţi în vreun fel denumirea de rrom… Are succes doar pentru aceea care se îndoaie după cum spune ăla cu gura mai mare, are succes doar pentru turmă.

Voi ăia care vă simţiţi insultaţi (mai mult sau mai puţin aiurea) de atitudinea românilor faţă de voi ar trebui să lucraţi mai degrabă la integrarea ţiganilor în societate. Atîta vreme cît ţiganii vor fi cunoscuţi în primul rînd ca hoţi, cerşetori, scandalagii sau mafioţi atitudinea majoritarilor (din orice ţară) nu se va schimba. Schimbarea denumirii n-are nici o valoare… este doar încercarea de a rezolva o criză de identitate pe care cele două secole trecute de la eliberarea din sclavie nu au reuşit să o compenseze.

Related External Links

Evenimentul Zilei şi începuturile folosirii apelativului de rrom adresat ţiganilor

Termenul de rrom adresat ţiganilor nu este nou (cel puţin din punctul de vedere al generaţiilor tinere). A fost folosit din ce în ce mai mult în ultimele două decenii, devenind aproape o modă, dar originea lui aparţine perioadei interbelice în care ţiganii au avut o tentativă de redenumire a etniei. La fel de nereuşită ca cea de acum, zic eu, dar va rămîne să vedem în ce măsură viitorul îmi va da dreptate.

După cum spune Evenimentul Zilei aici ţiganii lansau în 1934 „Glasul romilor” – „Organ al Uniunei Generale a Romilor din România”. Era un ziar creat în scop propagandistic pentru o asociaţie care, între 1933 şi 1941, a reprezentat – într-o Românie ce va fi prinsă şi ea în tăvălugul rasist din cel de-Al Doilea Război Mondial – încercarea etniei de a cere drepturi şi a-şi educa membrii.

Restul poveştii îl puteţi citi în articolul de pe EVZ.ro. Este destul de lungă, cuprinde o perspectivă aparte şi nu neaparat adevărată. Mă refer, evident, la modul în care este folosit termenul de “rom” (rădăcină a denumirii poporului român) de către o etnie minoritară mai mult sau mult mai puţin îndreptăţită să-l folosească.

Monitorul Expres şi recensămîntul ţiganilor din Braşov

Dacă ar fi să mă iau după ce a publicat Monitorul Expres aici, ţiganii din judeţul Braşov sînt cam reticenţi să-şi declare etnia. Ba chiar mai mult: îndemnurile unora dintre cei care se doresc a fi reprezentanţii ţiganilor ca aceştia să-şi declare etnia la recensămîntul de acum cîteva săptămîni au eşuat lamentabil.

Astfel:

Romii din judeţul Braşov îşi taie singuri şansa de integrare şi dezvoltare a comunităţii, pentru că refuză în continuare să îşi declare etnia căreia îi aparţin. Gestul lor face imposibil pentru autorităţi şi ONG-uri să atragă fonduri nerambursabile pe proiecte destinate special romilor. Cel mai evident par să-şi nege etnia localnicii din cartierul Gîrcini din Săcele, cunoscut ca una dintre cele mai mari comunităţi de romi din Europa. În Gîrcini însă, majoritatea localnicilor s-au declarat români sau maghiari. Astfel, conform statisticienilor braşoveni, oficial, în octombrie 2011, la Săcele exista o populaţie romă de numai 324 de persoane. Datele pe care le are Primăria Săcele arată însă că aproape 9.000 de suflete de romi trăiesc doar într-un singur cartier, adică la Gîrcini. Din datele provizorii după Recensămîntul Populaţiei şi al Locuinţelor din octombrie 2011, judeţul Braşov, cu excepţia municipiului reşedinţă de judeţ, numără în jur de 17.100 cetăţeni de etnie romă, declaraţi aşa de bunăvoie în faţa recenzorilor. Comparativ, la Recensămîntul din 2002, în tot judeţul au fost înregistraţi 18.313 romi, inclusiv cei din cartierul Răsăritul din municipiul Braşov.

Puteţi citi restul informaţiilor (destul de detaliate) în articol, textul de mai sus este doar un citat reprezentativ.

eMaramures: etnii ciudate – Daci liberi, latini, ardeleni, pletosi si tigani de matase inregistrati pina acum la recensamintul din Baia Mare

Dincolo de scandalul pe care l-a generat recensămîntul din acest an pe tema CNP-ului şi a datelor personale, dar şi din cauza bîlbelor autorităţilor, se pare că el rezervă surprize de tot felul autorităţilor din nordul ţării. Astfel eMaramureş consemnază aici că:

Cat cepele le-au fost ochii catorva recenzori din Baia Mare care au avut de inregistrat in scripte pletosi, geambasi, daci liberi, rudari ori tigani de matase, cum s-au declarat unele dintre persoanele la care au facut recensamantul.

Imaginatia baimarenilor s-a dovedit mai mult decat bogata si a intrecut asteptarile specialistilor, care au fost obisnuiti de la celelalte recensaminte sa constate ca Maramuresul este populat de etnii dintre cele mai ciudate, despre care nici cei mai experimentati antropologi nu au cunostinta.

“Sunt conationali care nu vor sa se declare romani, spunand ca ei sunt daci liberi, latini sau ardeleni. Noi le consemnam ca atare. Recenzorul este obligat sa scrie exact ce i se spune, pentru ca la sfarsit trebuie sa ii dea formularul si omul sa il semneze”, a declarat directorul Directiei de Statistica Maramures, Vasile Pop.

Ţiganii au fost îndemnaţi în repetate rînduri în ultimul timp să-şi declare etnia dar, aparent, autorităţile nu prea s-au informat din timp despre ce anume înţeleg ţiganii prin etnie: denumirea “etniei” derivă din meseria pe care o fac şi din obiceiurile cotidiene (din felul lor de a fi).

Ghidul Bacăului: două milioane de ţigani din România, îndemnaţi să-şi recunoască etnia

Doar 500 de mii de ţigani s-au declarat ca atare la recensămîntul din 2002, dar se spune că ar fi de fapt vreo două milioane de persoane în România. Cu siguranţă există mai mulţi ţigani decît s-au declarat prin sondaje, mai ales că o mare parte nu se înghesuie să-şi facă acte şi

Ghidul Bacăului.ro a publicat un articol prin care îi îndemna pe aceşti două milioane de minoritari (zic ei) să-şi declare etnia. Este pomenită şi Romani Cris, cea mai mare organizaţie care militează pentru drepturile ţiganilor de pe la noi, şi campania pe care doreşte să o iniţieze.

Evenimentul zilei: Pentru Franţa ţiganii reprezintă calul troian

Evenimentul Zilei a publicat părerea unui fotograf care a surprins traseul unor ţigani din România înapoi în Franţa în plin scandal al expulzărilor ca o formă de a lua atitudine faţă de lipsa de reacţie a românilor la expulzările din ultimul timp.

La 40 de ani, Mugur Vărzariu, un fotograf documentarist implicat în mai multe proiecte sociale, a decis că trebuie să ia atitudine faţă de reacţia Franţei, dar şi faţă de inerţia românească, la ceea ce a devenit cunoscut în Europa drept “problema romilor”.

Astfel, el a petrecut o lună cu câteva familii de romi trimise în România şi care s-au întors apoi în Hexagon, surprinzându-le în viaţa de zi cu zi, tocmai pentru a arăta cum trăiesc.
Pe de o parte, fotograful a ales să spună povestea romilor prin imagini, iar pe de alta, să critice atât guvernul francez, cât şi pe cel român. Pe primul – pentru măsura luată, care contravine secolelor de “libertate, egalitate, fraternitate” şi pe cel de-al doilea – pentru uşurinţa cu care s-a supus deciziei, fără a adopta o poziţie fermă, prin care să-şi apere cetăţenii.

Romii nu sunt principalii infractori din Franţa

“Din punctul meu de vedere nu e justificată atitudinea Franţei. E clar că există o problemă, dar ea nu trebuie sub nicio formă atacată pe criterii etnice. Fiecare caz de infracţionalitate trebuie tratat separat”, susţine Vărzariu, subliniind că romii au dreptul să circule liber, iar acest drept le poate fi limitat doar de o decizie judecătorească.

Mai mult, fotograful consideră că romii nu sunt principalul grup infracţional din Franţa. Acolo, marile grupări de traficanţi de droguri şi reţelele de prostituţie nu sunt conduse de romi. “S-a pus problema că aceste măsuri au fost determinate de o anumită agresivitate faţă de autorităţile statului francez. Cu alte cuvinte, romii se fac vinovaţi de atentat la ordinea publică”, explică românul, care nu crede în această ipoteză.

Sursa şi continuarea cu imagini: EVZ.ro.

Related External Links

Adevărul: Autoguvernări româneşti conduse de ţigani

Manevrele legislative ale etniilor din localitatea Szalonna, zona Borsod, a suscitat interesul presei ungare, iar ştirea a fost preluată de Adevărul.ro. Ea spune că în acea localitate există o autoguvernare românească, deşi nu există români, şi că este condusă de ţigani.

După alegerile de la începutul lui octombrie pentru autoguvernările minorităţilor din Ungaria, a apărut din nou fenomul cunoscut sub denumirea de “etnobusiness”. Este vorba de prezenţa la conducerea acestor organisme ale minorităţilor a unor persoane care nu aparţin de respective minoritate. Lacunele legislatiei ungare în acest domeniu permit recunoaşterea apartenenţei la o minoritate pe baza unei simple declaraţii pe proprie răspundere. În judeţul Borsod-Abauj-Zemplen au fost făcute denunţuri, iar poliţia cercetează cazurile sub acuzaţia de fals în documente.

Într-un amplu reportaj, cotidianul budapestan “Népszabadság” descrie cele întâmplate în localitatea Szalonna din judeţul Borsod. Aici, la alegerile din toamnă s-au format patru autoguvernări ale minorităţilor – a romilor, polonezilor, rutenilor şi românilor. În acestea două din urmă se află persoane care în 2002 s-au declarat croaţi, iar în 2006 – romi. Întrebaţi de reporter, locuitori din comună au spus că acolo nu au trăit niciodată ruteni.

„Nu cunosc niciun român”

„Dar români? Nu cunosc nici un român, cunosc doar romi”, a răspuns o femeie de 75 de ani care trăieşte în localitate de când s-a născut. Gyözö Orgona, un muncitor din domeniul public, este reprezentantul românilor. În urmă cu patru ani, s-a declarat ţigan iar mai înainte – croat. Nici el, nici reprezentantul rutenilor nu vor să se lase fotografiaţi.

Related External Links

România liberă: Cum au pierdut ţiganii de mătase banii de integrare

Se spune că ţiganii de mătase sînt acei ţigani care nu recunosc că fac parte din această etnie, ei declarîndu-se de altă naţionalitate la recensămînt. Motivele lor sînt diverse, frica de discriminare, renunţarea la limba originală şi o parte a obiceiurilor caracteristice pentru a le adopta pe cele româneşti fiind doar două dintre ele.

România Liberă prezintă aici un material despre cazul unei localităţi în care ţiganii s-ar fi declarat români şi cîteva opinii pe marginea acestui subiect.

Prof. dr. Gheorghe Sarău, consilier pentru limba romani şi romi la Ministerul Educaţiei, e de părere că folosirea termenului de „ţigani de mătase” în cazul romilor din Prislop e puţin „confuză”. „Romii din Prislop nu sunt «ţigani de mătase», ci «rudari». Termenul de «ţigani de mătase» folosit în cazul romilor din Prislop este atipic, pentru că acest termen reprezintă o populaţie de limbă română din tot bazinul balcanic. Denumirea acestor romi este de «rudari» în Ţara Românescă şi Moldova, respectiv de «băieşi» în zona Transilvaniei, în Ungaria şi Croaţia”, explică prof. dr. Gheorghe Sarău.

Acest material a fost realizat în cadrul proiectului Colorful but Colorblind, derulat în România de Centrul pentru Jurnalism Independent.

Related External Links

Petitie: “Tigan = cuvant corect, termen real pentru a denumi etnia respectiva”

O altă petiţie, la fel de inutilă ca toate celelalte, poate fi găsită aici.

Tigan = cuvant corect, termen real pentru a denumi etnia respectiva

11/02/2009

categorie: Social.

destinatar: Academia Romana, Guvernul Romaniei, Presa scrisa, Presa audio-vizuala

Va propun ca prin intermediul acestei petitii, sa convingem presa dar si institutiile statului roman , ca acea etnie comuna statelor din Balcani, denumita in zilele noastre ” populatie rroma ” sa se poata denumi in presa dar si in documentele oficiale cu termenul ” tigani”.
Mi se pare de bun simt acest demers, dat fiind faptul ca in Europa, Romania si-a facut singura un deserviciu enorm numindu-i pe tigani romi .
Nu o sa fac aici o analiza etimologica a acestor cuvinte, pentru asta va sugerez sa consultati documentul care se gaseste la adresa urmatoare:
http://isj.bc.edu.ro/Members/minoritati/anunturi-importante/tsigan_atsigan_rom-1.doc
Consider ca nu exista o baza reala de schimbare a termenului corect de tigan cu termenul de rom, care se confunda usor in vestul europei cu « roman ».
Nu trebuie gandit ca termenul de tigan este unul peiorativ, in fond, state europene cu nivel de civilizatie mai ridicat decat noi, folosesc termenul de « tigan », fara sa considere ca asta ar fi un atac la adresa acestei etnii : în Germană: Zigeuner, în Engleză: Gypsy, în Franceză: Gitan, în Spaniolă: Gitano, în Ungară: Cigány, în Bulgară: Цигани, în Rusă: Цыгане

Related External Links

Presedintele tiganilor din judetul Vilcea, Mihai Balan, cere sprijin Scandal pentru imblanzirea puradeilor batausi din scoli

Sursa este Viaţa Vîlcii.ro (cu modificarea de rigoare a “romilor” în “ţigani”). Este un exemplu excelent de organizare a ţiganilor în direcţia integrării în majoritatea românească.

Pe strada Inatesti din Rm. Valcea locuieste unul dintre cei mai intelepti cetateni de etnie tiganeasca din judetul nostru, in persoana domnului Mihai Balan, presedintele tiganilor din judet, care de 40 de ani reprezinta interesele tiganilor caldarari. Este vorba de sase mii de familii, adica aproximativ 20 de mii de persoane care ori de cate ori au o problema apeleaza la sprijinul sau. Am spus doar tiganii caldarari deoarece inelarii si rudarii nu intra in categoria celor reprezentati de Mihai Balan, insa exista colaborare si cu aceste categorii de tigani. In prezent, presedintele amintit putin mai sus se confrunta cu o problema pe care intentioneaza sa o rezolve in cel mai scurt timp posibil, legata de comportamentul elevilor de etnie tiganeasca in scolile din Ramnic si nu numai: „Avem o problema pe care vreau sa o rezolvam intr-un timp cat se poate de scurt, ce vizeaza elevii de etnie tiganeasca care invata in scolile din acest judet. Acestia mai creeaza probleme prin comportamentul lor nu neaparat violent, insa dorim ca ei sa fie mai temperati pentru a nu exista conflicte de nici un fel intre acestia si colegii romani. De curand am avut un incident destul de neplacut la Scoala generala numarul 4 din Rm. Valcea, cand doi elevi de etnie tiganeasca au batut un alt elev roman. Am incercat cu doamna director a acestei scoli sa ne implicam mai mult in supravegherea copiilor, in prevenirea fenomenului infractional, in stoparea agresiunilor si in gasirea de solutii de convietuire pasnica”.

Pregatire cu profesorii

„Daca este posibil, dorim chiar sa fim prieteni cu romanii, mai ales ca traim intr-o societate care are deja probleme cauzate de criza economica si nu numai. De 40 de ani am activitate cu tiganii si am reusit in toata aceasta perioada sa aduc etnia tiganilor caldarari la un standard mai bun de civilizatie. Nu am avut pretentia ca elevii nostri sa invete limba noastra in scoli, ci am acceptat limba romana pentru ca acesti copii sa nu ramana nestiutori de carte, ci sa aiba cel putin minimul de cunostinte. Am luptat pentru ca tiganii din subordinea mea sa-si dea copiii la scoala, iar acestia sa poata avea mai multe oportunitati in viata. Revin insa la conflictul de care am amintit mai sus si va pot spune ca miercuri, 20 octombrie a.c., la ora 17.00, avem o intalnire la Scoala generala numarul 4 din Ramnic pentru a incepe o pregatire alaturi de profesori, cu scopul de a le explica celor din etnia noastra faptul ca trebuie sa fie mai cooperanti, sa renunte la agresivitate si sa fie silitori. De asemenea, personalul didactic (profesori, diriginti etc.) trebuie sa ia masuri atunci cand copiii de etnie tiganeasca le sesizeaza faptul ca au fost jigniti de diverse persoane. Doar in acest mod elevii de etnie tiganeasca vor avea incredere deplina in cadrele didactice si nu vor mai exista incidente neplacute intre tigani si romani si numarul evenimentelor de acest gen va scadea foarte mult”.

Se descurca in vremuri de criza

„Majoritatea tiganilor din subordinea mea se ocupa de afaceri cu metale feroase si neferoase, nu avem probleme cu clanurile mafiote, nu avem persoane plecate la cersit in strainatate si nici pentru savarsirea unor infractiuni. Oamenii mei s-au descurcat si se descurca foarte bine chiar si in vremuri de criza. Important este faptul ca nu avem conflicte majore cu romanii si vrem sa traim in armonie si intelegere. Respectam, dar vrem la randul nostru sa fim respectati si incercam pe viitor sa continuam aceasta activitate si sa conlucram si cu celelalte categorii de tigani (inelari, rudari), pentru a intra si ei in aceasta forma de convietuire cu romanii. Nu vrem scoli speciale, ci vom continua sa ne lasam copiii sa invete alaturi de romani. Eu am doi baieti si o fata, pe care i-am randuit la casele lor si am cautat sa-i ajut, atat pe ei, cat si pe nepoti, cat am putut de mult, caci ei sunt bucuria vietii. Vreau sa va mai spun un lucru cat se poate de important, si anume faptul ca ma mandresc cand cineva imi adreseaza cuvantul „tigan”. Pentru mine nu este o rusine faptul ca sunt tigan, ba dimpotriva. Am avut o colaborare buna cu Primaria Ramnicului, cu Prefectura, cu Politia si cu alte institutii ale statului”, a precizat presedintele tiganilor, Mihai Balan. Claudia Mateescu

Related External Links

Adrian Gurzau la TV Ziare.com: Romania risca sa fie considerata tara tiganilor

Din punctul meu de vedere opinia de mai jos, preluată de aici, este una corectă. Ca şi completare, discriminarea care a fost atribuită termenului de ţigan este una de fond, nu de limbaj. Ea va continua să existe indiferent de modul în care este denumită etnia şi poate fi eliminată doar prin educaţie.

Romania va ajunge in cateva decenii sa fie perceputa drept tara tiganilor daca nu se renunta acum la termenul “rrom” care poate duce la aceasta confuzie, a sustinut deputatul PD-L de Cluj Adrian Gurzau, la Tv Ziare.com.

“Apelativul de rrom nu face altceva decat sa creeze o confuzie. Esti ceea ce te numesti si cum te comporti, insa in momentul in care in titulatura oficiala folosim ‘rrom’ se creaza o confuzie si aceasta confuzie nu face altceva decat sa duca la impresia ca Romania e tara tiganilor”, a spus Gurzau, la TV Ziare.com.

Acesta sustine ca termenul “tigan” nu e nici pe departe jignitor pentru comunitatea rroma, ei insisi folosind apelativul tigan.

“Am discutat cu foarte multi dintre ei si nu au nicio problema sa fie numiti tigani, ei intre ei se numesc tigani. Esti ceea ce esti si esti respectat pentru tine insuti, nu e o problema in a fi numit rrom sau tigan. (…) Sunt convins ca majoritatea ar vrea sa fie numiti tigani, multi dintre ei nici nu au auzit de termenul rrom”, a mai spus deputatul PD-L.

El a aratat ca se va adresa in acest sens Academiei Romane, considerand ca aceasta institutie este singura care se poate pronunta in aceasta problema.

Gurzau a spus ca marea problema sta in faptul ca tiganii ce se stabilesc in tarile din Europa sunt asociati cu cei ce comit infractiuni si prin titulatura de “rrom” se face mai departe confuzia cu romanii.

“Eu nu vreau ca copiii mei sa fie confundati cu o comunitate de tigani. Sa stiti ca am fost intrebat si multi au ramas surprinsi ca in Romania nu toti suntem tigani. Romania va ajunge peste 50 de ani, 100 de ani sa fie considerata tara tiganilor”, a mai spus Adrian Gurzau.

Related External Links

Dilema săptămînii: Ţigani sau rromi?

Numărul persoanelor care spun că reprezentanţii acestei etnii ar trebui să se numească „ţigani“ a crescut odată cu mediatizarea unor infracţiuni cu autori din rândul rromilor. Motivul principal pentru care unele voci cer folosirea termenului de „ţigan“ este disocierea acestei minorităţi de numele ţării în care unii dintre ei trăiesc, România.

Marin Gheorghe are 24 de ani, locuieşte în Bolintin Deal, este însurat şi are o fetiţă. Mai demult a adunat fier vechi, apoi a învăţat şi zidărie. Face orice, iar când nu găseşte o „lucrare”, îi ajută pe oameni în gospodărie, prestaţie pentru care primeşte bani, puţini, sau produse.

Restul articolului publicat de Adevarul este aici, el abordează tendinţa actuală de a reveni la termenul de ţigan adresat acelei etnii. Pentru unii este o dilemă, pentru alţii este o certitudine (adică fie unul, fie celălalt dintre termenii la modă). Cea mai mare parte a oamenilor însă se supun obiceiurilor fără să se gîndească prea mult cît de bune şi de corecte sînt. O fi vina lor? Cu siguranţă că da. Dacă şi-ar face din gîndire un obicei multe dintre acuzaţiile de discriminare ar muri din faşă (chiar şi cele adevărate) iar problema integrării ţiganilor ar fi fost rezolvată cu decenii în urmă.

“Adevărul” l-a întrebat ce este: ţigan sau rrom? „Rrom, rrom, rrom! Aşa se zice şi la televizor. Nu mai se zice «ţigan»! E ca şi cum tu mi-ai spune «Băi, ţigane, ce mai faci?», iar eu ţi-aş spune «Băi, române, ce mai faci?» Nu sună frumos. Când zici, băi, «rromule… », e altceva”.

Nu-l interesează că francezii spun „gitan”, maghiarii – „cigány”, iar englezii – „gypsy”, pentru el a trecut perioada în care era „ţigan”. Acum e „rrom”.

Dilema pe care o supunem astăzi dezbaterii se referă strict la termenii „ţigan” şi „rrom”. Cei care militează pentru folosirea cuvântului „ţigan” se gândesc că denumirea a fost folosită în trecut şi că ar trebui păstrată. Termenul „rrom”, pe de altă parte, are legătură cu limba pe care o vorbesc aceşti etnici, „rromani”, şi prin introducerea lui în documentele oficiale s-a dorit ruperea de trecutul care amintea de robie.

Related External Links

Damian Drăghici: Discriminarea ţiganilor începe în casele lor

Discriminarea ţiganilor începe în propriile lor familii, acolo unde copiii aud tot timpul de la părinţi că ei sînt ţigani, iar ceilalţi sunt români, atrage atenţia Damian Drăghici în articolul apărut la 1 mai 2009 în Adevărul aici.

Cîştigător al unui premiu Grammy, Drăghici a cunoscut consacrarea muzicală în afara ţării, el a declarat în articol că în majoritatea cazurilor complexele de inferioritate ale oamenilor, indiferent de culoarea pielii, generează atitudini antisociale. Efortul personal, rezolvarea trebuinţelor primare şi toleranţa sînt cheia normalizării relaţiilor dintre minoritari şi majoritari în societatea românească.

Damian Drăghici este unul dintre cei care preferă să i se spună ţigan şi nu rrom, considerînd că dezbaterile de acest gen sînt departe de a satisface nevoile comunităţii sale.

Carte de vizită

•    S-a născut la 31 martie 1970, la Bucureşti.
•    A emigrat în Grecia înainte de 1989.
•    A absolvit Berklee College of Music (Boston, SUA).
•    Este liderul trupei Damian & Brothers.
•    În 2006 a obţinut un premiu Grammy.
•    A înregistrat 17 albume şi a semnat coloana sonoră a filmului „Piraţii din Caraibe 3”.

Related External Links

Jandarmeria franceză dezminte ca ar avea un dosar etnic pentru ţigani

În ultimele luni au existat acuzaţii că jandarmeria franceză a realizat dosare ale emigranţilor în Hexagon pe baza etniei şi a originii lor. Adevărul a publicat ieri in articol (în puteţi găsi aici – poate le scuzaţi şi greşeala din titlu, ar fi trebuit să pună un singur i la finalul cuvîntului “ţigani”, nu doi) în care…

Directorul general al Jandarmeriei franceze, Jacques Mignaux, a dezminţit astăzi că ar fi în posesia unui unei baze de date care ar viza romii şi nomazii. De altfel, după ce mai multe asociaţii au depus o plângere săptămâna trecută, instituţia acuză o “tentativă de destabilizare”, informează Frace Press.

Related External Links

Dilema veche şi Euro-ţiganiada

Dilema veche are o categorie dedicată ţiganilor în numărul din 16-22 septembrie 2010, ea se numeşte Euro-ţiganiada şi tratează incursiunile ţiganilor prin Europa. Citate din două articole apărute în acel număr apar în continuare.

Primul articol are ca titlu “Romii în Europa”, este scris de Mihaela Militaru şi apare aici. Este o promovare a acţiunilor europarlamentarul PD-L/ PPE Petru Luhan în legătură cu problema ţiganilor în parlamentul european.

De la începutul anului, 8313 de etnici romi originari din România şi Bulgaria au fost repatriaţi din Franţa, faţă de 9875 în 2009. Acestea sînt cifrele în spatele cărora se poartă un adevărat război, la nivel european. Respectarea drepturilor omului, a prezumţiei de nevinovăţie, dar mai ales a dreptului la liberă circulaţie au fost tot atîtea provocări la adresa Parlamentului European. Una dintre cele mai importante instituţii ale Uniunii Europene, după Tratatul de la Lisabona, Parlamentul şi-a luat rolul în serios şi de această dată.

Al doilea articol îl are ca autor pe Olivier Peyroux, se numeşte “Romii: o nouă armă politica?” şi apare aici. El sugerează că valurile de expulzări din ultimele luni au fost planificat din timp.

Recentele evenimente care au avut loc în Franţa permit o mai bună înţelegere a ceea ce înseamnă etnia romilor pentru politică. În spatele expulzărilor spectaculoase, a demontării taberelor şi a costului repatrierilor se ascunde o strategie pusă la punct încă din mai 2007, construită pe seama acestor imigranţi, un pic mai speciali.

Mai exact, despre ce e vorba? În urma alegerii lui Nicolas Sarkozy ca preşedinte al Republicii este creat Ministerul Imigrării şi Identităţii Naţionale. Scopul este de a-i mulţumi pe votanţii de extremă dreaptă, care au votat în număr mare pentru candidatul propus de UMP. Pentru a se mula pe cerinţe şi, mai presus de toate, pentru a păstra noul trend, ministerul anunţă o cifră-ţintă de 30.000 de deportări pe an. Dacă anunţul e real şi oferă avantajul unei comunicări eficiente cu electoratul vizat, apare foarte rapid întrebarea: de unde se vor găsi, anual, 30.000 de străini aflaţi în situaţii incerte din punct de vedere legal?

Related External Links

Mircea Vasilescu: A cui e problema romilor?

Mircea Vasilescu abordează pe Dilema Veche.ro problema ţiganilor: noi o avem, bulgarii o au, mai recent o au şi ţările din centrul, sudul şi estul Europei, după ce graniţele li s-au deschis nomazilor iar aceştia au făcut ce ştiu cel mai bine. Au… emigrat. Motivul e simplu: vroiau un trai mai bun, dar fără a-şi schimba prea mult obiceiurile, iar ţările în care se aflau nu le-au oferit o soluţie valabilă.

Este mult prea tîrziu pentru a pasa problema unei singure ţări europene, mai ales că este vorba despre o etnie care a fost foarte des marginalizată în ultimele secole, chiar dacă mulţi au fost aceia care au profitat de pe urma ei.

Dilema/opinia lui Mircea Vasilescu se poate citi aici.

Related External Links

Cîteva cuvinte despre nunta la ţigani

Spre deosebite de alte grupuri sociale, ţiganii nu prea acceptă oficializarea unei relaţii între ţigani şi persoane din afara etniei. În cazul în care un bărbat ţigan se căsătoreşte cu o fată din afară comunitatea acestuia poate să o accepte cu condiţia să se adapteze modului lor de viaţă. În mod normal, însă, este interzis ca o femeie ţigancă să îşi ia soţ care nu este ţigan.

Primul pas în realizarea căsătoriei este alegerea miresei. Este interesant că aspectul fizic este mai puţin important, în schimb sănătatea, virilitatea, manierele, caracterul si prestigiul in cadrul comunitatii sînt mult mai importante.

Pentru multe triburi de ţigani părinţii sînt cei care aleg mirese pentru copiii lor, şi încă de la vîrste mici. Ei consideră că este dreptul lor să găsească o mireasă potrivită pentru copil. Baiatul incepe prin a face curte şi în cazul în care cuplul este de acord să se căsătorească se face un schimb de cadouri cu valoare mică, simbolică. Tradiţiile ţiganilor o evaluare a miresei, adică o plată efectuată de către mire către familia miresi. Plata va compensa pentru pierderea fiicei şi este garantul unui comportament decent faţă de aceasta. După ce famiile cad de acord urmează o petrecere formală cu muzică şi dansuri.

De-a lungul timpului unele cupluri nu au fost de acord cu regimul impus de comunitate şi au fugit. Cei care s-au decis să se întoarcă au fost (de obicei) acceptaţi de comunitate în schimbul unei amenzi modice.

De obicei fata se mută în casa soţului după căsătorie, ea urmează să înveţe de la mama băiatului ce trebuie făcut pentru a avea grija de casă. Tinerii căsătoriţi nu se mută în casa noua pînă nu au primul copil, de asemenea nu se pot striga unul pe celălalt ca soţ sau soţie ci doar folosind prenumele pînă nu se naşte primul copil.

Related External Links

Zi naţionala a dezrobirii ţiganilor din Romania

În cursul săptămînii trecute a apărut o ştire pe pagina web a TVR care spune că reprezentantul minorităţii ţigăneşti în Parlament, deputatul Păun Nicolae a propus ca în fiecare an pe 20 februarie să fie comemorată dezrobirea ţiganilor din România. El dorea ca Ministerul Culturii să asigure fonduri pentru organizarea de manifestări publice dedicate acestei zile, iar în manualele şcolare să fie introdus un capitol despre perioada de robie a ţiganilor din istoria României. Senatul a respins proiectul.

Cu acel prilej s-a pus problema denumirii etniei: ţigan sau rrom? Senatorii au arătat ca denumirea de romi a fost dată printr-o rezoluţie a Consiliului Europei în perioada negocierilor de aderare a României la comunitatea europeană.

Related External Links

Connect-R la Euronews

Connect-R, pe numele lui real Ştefan Mihalache, a apărut recent într-un amplu reportaj difuzat de postul de ştiri Euronews, el a atins mai multe probleme sociale din România, punînd accentul pe problemele ţiganilor, dar şi a felului în care autorităţile din Europa acţionează împotriva acestora. A aprobat maniera de acţiune a francezilor, considerînd că, dacă în trecut ţiganii se ocupau de artă şi muzică acum stau pe la marginea oraşelor şi îşi fac etnia de rîs. El este, aşa cum declară, un ţigan care şi-a depăşit condiţia.

Reportatul celor de la Euronews poate fi citit şi urmărit aici, doar că este în engleză.

Connect-R a pornit o campanie de combatere a discriminării, după ce în februarie declarat pentru Libertatea că este mîndru de etnia sa. Articolul respectiv este aici.

Related External Links