Ţiganii din Kosice, Slovacia, izolaţi cu un zid de beton

Acum ceva timp, cînd am auzit că un primar din Baia Mare, România, a decis să construiască un zid împrejurul ţiganilor am cam rîs şi am considerat că ţăcăniţi ca la noi mai rar întîlneşti. Însă, aparent, ideea le-a venit şi altora. N-am idee dacă primarii respectiv au stat la un pahar de vin sau bere şi au schimbat păreri, idei şi experienţe cînd vine vorba de ţigani sau dacă vreunu’ le-a oferit ideea la amîndoi… Dar, totuşi… ideile izolaţioniste a ţiganilor ca pe vremea comuniştilor sînt la fel de eficiente ca un scuipat în plină furtună.

Una dintre primariile orasului slovac Kosice a construit un zid de beton menit sa izoleze un cartier cu populatie majoritara roma de restul orasului, informeaza AFP citand o publicatie online locala. Este al optulea zid cu aceasta functie construit dupa 2009 in regiune si al paisprezecelea construit in tara, potrivit Romovia.sme.sk.

“Nu se vorbeste niciodata inainte de constructia zidurilor de segregare astfel incat nimeni sa nu opreasca proiectele”, a declarat fostul ministru plenipotentiar pentru comunitatile rome din cadrul guvernului slovac, Miroslav Pollak, pentru site-ul de stiri.

Decizia de a ridica zidul cu o inaltime de doi metri a fost luata de catre primarul unui cartier vecin celui cu populatie majoritar roma, invocand o serie de furturi de masini dintr-o parcare aflata in zona.

Municipalitatea din Kovice, al doilea oras ca marime din Slovacia, cu o populatie de 240 mii de locuitori, nu si-a dat insa acceptul pentru proiect, a declarat purtatoarea de cuvant a primariei, Martina Viktorinova, pentru Romovia.sme.sk.

Mai multe informaţii aici. Remarc acelaşi apelativ abuziv adresat ţiganilor…

Pe de altă parte… N-am idee cît costă zidurile respective, probabil costă nai puţin decît educarea coloniei de ţigani, cu eficienţă dovedită tinzînd spre zero barat.

 

Despre sterilizarea ţigăncilor

Deşi subiectul sterilizărilor nu e deloc nou, a fost pomenit prin mass-media acum vreo lună, am preferat să nu îl abordez pentru că mi se părea un pic cam prea absurd pentru a fi transformat într-o ştire aici. Nu prea cunosc multe detalii (nu am fost interesat să-l aprofundez), dar din ce-am reţinut de prin mass-media cineva ar fi publicat pe un website oferta de 300 de lei pentru fiecare ţigancă care îi aduce o dovadă a unei operaţii de sterilizare la care a fost supusă. Dacă vă interesează detaliile n-aveţi decît să le căutaţi, din punctul meu sînt prea irelevante ca să le public aici.

Deşi s-au găsit oameni care să comenteze pe marginea ei am preferat să nu o fac. Motivul este foarte simplu: decizia sterilizării voluntare (adică cea în care te duci la medic şi-i spui că nu mai vrei copii) îi aparţine fiecăruia în parte, indiferent de condiţia socială, de apartenenţa religioasă sau etnice, indiferent de eventuala recompensă de orice fel care vine de pe urma ei. N-am idee dacă anunţul respectiv a reuşit să aducă vreun om cu vreo dovadă de sterilizare, deşi a fost promovat din plin, dar cu siguranţă s-a făcut ceva trafic (pe internet) şi ştiri prin mass-media de pe urma lui.

Adică unii au luat o chestie cam absurdă, destul de puţin credibilă, şi au expus-o tuturor privirilor interesate. Sînt curios să aflu dacă a pus cineva botul la anunţul ăla şi s-a dus cu dovada ca să încaseze banii. Eu zic că nu, dar dacă aveţi dovezi care să mă contrazică spuneţi-le la comentarii.

Mai recent subiectul a fost reluat, mult umflat faţă de isteria originală. Astfel, Rol.ro relatează că:

Liderul organizatiei de tineret a liberalilor din judetul Alba, Rares Buglea, le-a pus gand rau femeilor de etnie roma foarte sarace si cere autoritatilor ca acestea sa fie sterilizate dupa ce nasc primulcopil si se dovedeste ca nu ii pot oferi conditii umane de trai.

Tanarul politician a postat acest mesaj pe un cont de socializare, anunt cu care penelistul se mandreste.

In aceeasi postare, el ataca dur minoritatea roma, despre care spune ca oricat ar fi ajutata deautoritati sa se integreze, aceasta nu este in stare sa o faca.

“Sustin in continuare sterilizarea femeii rome, daca dupa prima nastere la ancheta sociala se dovedeste ca nu are conditii si nici intentia de a creste primul prunc in conditii cat de cat umane!” este declaratia halucinanta a tanarului.

“Iubesc omul indiferent de culoarea, religia, originea lui, insa cea ce facem noi acum, adica familii de romani cu un copil, maximum doi, iar familii de tigani – si ma refer aici la tiganii cei mai needucati si neintegratia” de la cinci copii in susa” este o dovada de inconstienta si iresponsabilitate fata de viitorul acestei tari! Si cred ca le asiguram un viitor foarte sigur copiilor nostri, pe cand vor fi ei mari, iar ponderea va fi de 5 la 1″, scrie liberalul.

Evident, ca de obicei, s-au găsit oameni să sară ca muşcaţi se şarpe şi să înceapă să comenteze pe această temă. Deşi probabil cea mai bună reacţie la aşa ceva ar fi fost divina indiferenţă. Tot în articolul de pe Rol.ro, de unde este preluat citatul de mai sus, apare ceva declaraţie a deputatului Nicolae Păun, un ţigan ales prin parlament care consideră că “reacţia liberalului aduce grave prejudicii de imagine României şi că nu va tolera astfel de comportamente”.

Din ce-am auzit pe la ştiri mai devreme, în trecere, chiar şi EBA, faimoasa Elena Băsescu, s-ar fi băgat pe fir cu o declaraţie în parlamentul european (sper că am reţinut corect). Nu cred că îi pasă prea mult de ce se întîmplă cu ţiganii din ţara asta, dar cineva i-o fi şoptit că are nevoie de capital politic, iar pentru asta trebuia să silabisească ceva text.

Nu prea am ce comenta la meajul lui Rareş Buglea. E prea prost scris ca să pot reacţiona în vreun fel în mod direct. Dar vreau să atrag atenţia asupra unei reacţii naturale şi uşor de observat: educaţia are ca efect secundar reducerea numărului de copii.

Cu alte cuvinte, dacă ai o educaţia sumară (sau aproape inexistentă) şi o mulţime de timp de pierdut cu distracţie şi alte chestii o să faci o mulţime de copii. Mai ales pentru habar-n-ai ce e aia protecţie, cînd ar trebui să faci sex (metoda calendarului) sau cum şi cînd să-ţi pui prezervativul.

Iar în momentul în care ai în cap ceva mai mult decît tărîţele pe care le au majoritatea românilor (indiferent de etnie!) începi să acorzi ceva mai multă atenţie carierei şi dezvoltării personale, amînînd pentru o anumită perioadă reproducerea.

Aşa că sterilizarea socială NU e o soluţie eficace. Ar putea funcţiona pe moment şi în anumite condiţii speciale, dar educaţia bate oricînd sterilizarea bazată pe anumite criterii sociale.

Adevărul.ro: Om fi noi ţigani, dar acum ne-am înţărat

Din cîte înteţeg eu din articolul de pe adevărul.ro, înţăratul ăsta este accesul la educaţie (Şi cum îi ajută pe copii grădiniţa?” „Îi ajută, învaţă poezii, îi face mai deştepţi”. ) şi, astfel, îi vor ajută pe ţigani să se integreze printre români.

„De ce-aţi venit, să-i vedeţi pe ţiganii ăştia proşti? Om fi noi ţigani, dar acum ne-am înţărat!“

Un grup de romi ne întâmpină pe strada din Zizin, a doua oprire după Tărlungeni. Noi: un microbuz plin cu jurnalişti de la mai multe publicaţii, încărcaţi cu aparate foto, camere de filmat şi agende cu notiţe.

După localnicii binevoitori care ne-au ghidat pe străzile comunei, grupul de faţă, gălăgios şi supărat, ne lasă fără cuvinte. „Veniţi numai când aveţi nevoie de vot, să punem ştampila, altfel nimeni nu ne dă nimic!”, spune cel mai înalt, cărunt, cu o cămaşă curată şi pălărie.

Îi explicăm că nu am venit pentru voturi, ci pentru grădiniţe. „Atunci filmaţi copiii, nu casele! De ce ne filmaţi casele, domnule?”

StiriShowbiz şi 7.000 de euro, cîştigul unei familii de ţigani români din Dublin

Se spune că ţiganii nu-s integraţi în societatea românească (sau, de altfel, în nici una dintre societăţile în care ajung) pentru că marea lor majoritate caută să profite de pe seama ei decît să-şi aducă contribuţia constantă şi voluntară la progresul ei. Se spune că ţiganii sînt murdari, needucaţi şi au obiceiuri rele (furturi, cerşetorie, fac tot felul de ilegalităţi, etc)

Din punctul meu de vedere cea mai mare problemă a integrării ţiganilor nu este accesul deficitar la educaţie (pentru unii este pe primul lor, pentru mine e pe al doilea) ci accesul la bani. Practic, de ce să muncească pentru un salariu mizer de cîteva sute de lei (dacă-l obţin şi pe acela) prin România, cînd pot obţine cîteva sute de euro din cerşit prin Marea Britanie şi Irlanda?

Ştiri Showbiz spune aici că:

Din februarie, de când a intrat în vigoare o nouă lege împotriva “cerşetoriei agresive”, aproximativ 540 de cerşetori au fost arestaţi în Dublin, iar 110 cazuri au fost examinate în justiţie.

În cadrul unei investigaţii asupra cerşetoriei organizate, efectuată de la intrarea în vigoare a noii legislaţii, au fost efectuate şase arestări. Toate persoanele arestate în cadrul acestei operaţiuni sunt romi şi fac parte din aceeaşi familie, a precizat inspectorul, care a adăugat că în cadrul investigaţiei a fost confiscată suma totală de 7.000 de euro.

O parte importantă din această sumă a fost confiscată în timpul unor percheziţii asupra unui autobuz care efectuează în fiecare sâmbătă o cursă din Dublin spre România.

În articol nu se precizează cum au ajuns la concluzia că cei 7 mii de euro sînt cîştigul pe săptămînă, probabil nu a fost chiar aşa, dar este irelevant. Ţiganii ar trebui să fie proşti să rămînă printr-o ţară în care se chinuie pe bani mărunţi cînd pot să cîştige mult mai mult altundeva. Cînd li se va oferi o sursă similară de cîştig şi posibilitatea de a munci pentru ei se va schimba situaţia.

Raport: 40% dintre copiii romi din Romania sufera de subnutritie severa, 45,7% nu au fost niciodata vaccinati si doar 20% merg la gradinita

Sursa şi continuare se găsesc pe hotnews.ro.
Rata mortalitatii infantile in randul copiilor romi din Romania este de patru ori mai ridicata decat media nationala, aproximativ 40% dintre acestia sufera de subnutritie severa, in jur de 50% dintre ei nu au fost vaccinati niciodata si doar 20% sunt inscrisi la gradinita – sunt concluziile Raportul National privind Incluziunea Romilor in Servicii de Dezvoltare Timpurie a Copilului (IRSDTC) pentru România, realizat in cadrul Consultarii Nationale privind Incluziunea Romilor in Servicii de Dezvoltare Timpurie a Copilului.
Date privind sanatatea in randul populatiei rome:

  • Romii au o stare a sanatatii foarte proasta, cauzata de saracie, de conditiile sanitare precare si de lipsa infrastructurilor de baza in comunitatile de romi, numarul mic de centre medicale in zonele locuite de romi si/sau distanta mare pana la cel mai apropiat centru, de lipsa documentelor de identitate si de marginalizarea si discriminarea in ceea ce priveste accesul la serviciile medicale.
  • Speranta de viata a romilor este de aproximativ 64 de ani, fata de cea a romanilor in general, care este de aproape 70 de ani.
  • Mortalitatea infantila la romi este de trei sau de patru ori mai ridicata decat media nationala. Peste 40% din copiii din gospodariile rome sunt subnutriti, izolati si infometati. La 45,7% din copiii romi nu li se administreaza vaccinurile prevazute de Planul National de Imunizare, desi acestea sunt obligatorii si gratuite. Copiii care traiesc in ghetouri izolate si in zone rurale sunt cei mai expusi, deoarece aproximativ 50% dintre acestia nu sunt vaccinati impotriva niciunei boli.
  • Sanatatea femeilor rome si mortalitatea materna reprezinta o problema, nu numai din cauza factorilor socio-economici, dar si din cauza practicilor culturale cum ar fi, pe de o parte, accesul la serviciile medicale si pe de alta parte, practica unor grupuri de romi a mariajelor si a sarcinilor timpurii. In multe comunitati de romi, copilaria se incheie foarte repede pentru ca varsta casatoriei este mai mica decat in randul populatiei majoritare.
  • Sarcina la adolescente: traditia casatoriilor aranjate si a stereotipurilor legate de sexe reprezinta factori importanti pentru rata ridicata a sarcinilor in randul adolescentelor rome. Alti factori: necunoasterea metodelor de prevenire a sarcinilor, lipsa accesului la servicii medicale si contraceptive, nivelul scazut de educatie; fetele expuse la violenta domestica sau la certuri in familie in timpul copilariei – si acestea cauzate de saracie – este mai probabil sa ramana insarcinate in adolescenta, iar riscul acesta creste proportional cu numarul experientelor negative din copilarie.
  • Impactul asupra copilului: nasterile precoce pot afecta dezvoltarea psihosociala a sugarului. Incidenta dizabilitatilor de dezvoltare si a problemelor comportamentale este mai mare la copiii ai caror mame sunt adolescente. Un studiu a sugerat ca este mai putin probabil ca mamele adolescente sa isi stimuleze bebelusul prin comportamente afective cum ar fi atingerile, zambetele si comunicarea verbala sau sa fie sensibile si receptive la nevoile acestuia.

Educatie

  • Cam o treime dintre familiile rome si mai mult de jumatate din populatia majoritara considera ca limba romani nu ar trebui sa se predea la scoala. (Raportul national RECI, 2010).
  • Sub 3% din copiii romi sunt inscrisi la crese. Accesul copiilor romi la invatamantul prescolar este foarte limitat: 61% au fost inregistrati pentru invatamantul prescolar in anul 2000-2001, dar numai 20% au fost inscrisi realmente la gradinite.
  • Ca urmare a segregarii, scolile primare in care copiii romi si/sau cei cu nevoi speciale formeaza majoritatea sunt de obicei de proasta calitate: calificarile profesionale ale cadrelor didactice si conditiile in care functioneaza sunt in general necorespunzatoare.
  • La nivel secundar, 79% din romanii cu varste intre 15-18 merg la scoala spre deosebire de romii cu aceleasi varste, care nu merg la scoala decat in proportie de 36%.
  • In cazul romilor, se observa o lipsa clara a serviciilor de educatie prescolara, accesul greu, lipsa sprijinului financiar si intelectual din partea familiilor si adesea prejudecatile despre copiii romi din sistemul de educatie.
    Rezultate Focus grup cu parinti, Craiova, iunie 2010, doua exemple: Daca lua note bune, profesoara zicea : Vedeti? A luat note bune chiar daca e tiganca.Parintii copiilor neromi refuzau sa-si trimita copiii in clasele unde erau si elevi romi, cereau sa fie mutati.
  • In 2007, aproape 12% din copiii romi cu varste intre 7 si 16 ani au abandonat scoala inainte de a termina invatamantul obligatoriu. 47,6% din copiii care au abandonat scoala au ramas repetenti o data, 38% de doua ori si 12% de trei ori (studiu 2010). In total, peste 80% din copii nescolarizati sunt romi si cel putin 18% din copiii romi raman fara educatie.
  • Participarea la ciclurile urmatoare de invatamant, inclusiv cel secundar, atinge doar nivelul de 0,1%. S-a calculat ca 28% din populatia roma este analfabeta functional.

Related External Links

Infocampus: Studenţie de ţigan, haine grele

La Academia de Studii Economice (ASE) din Bucureşti era agitaţie mare în ziua în care am însoţit-o pe Nicoleta Scripcariu la un curs de management. “Se dau parţialele! De obicei nu e aşa de multă lume!”, îmi spune în timp ce se grăbeşte.

Ne strecurăm printre studenţii care ies şi intră în flux continuu. Nicoleta îşi verifică rapid orarul de la avizier şi urcăm la etajul trei al universităţii.

Intrăm în sala de curs unde ea îi salută pe câţiva dintre colegi şi ne aşezăm în bănci. Îşi scoate câteva foi albe şi începe să scrie. Profesoara nu venise încă. “E o temă pentru un seminar”, îmi explică zâmbind. Apare şi prietena ei, Alexandra. Începe cursul. Ia notiţe în permanenţă, mai râde la glumele colegei, dar tot are ocazia să răspundă la întrebările profesoarei.

Această tânără alături de care am participat la un curs despre reţele de comunicare este unul dintre puţinii studenţi de etnie rromă de la ASE.

Are cam 1,60 m, este slăbuţă şi are părul drept, lung şi negru. Este studentă în anul întâi la Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale. E foarte mulţumită de alegerea făcută.

Lupta de la admitere

Până să se numere printre studenţii acestei instituţii de învăţământ superior, Nicoleta nu numai că a venit din Botoşani la Bucureşti, dar a trebuit să lupte foarte mult. Trebuia să prindă unul dintre cele 15 locuri acordate elevilor rromi pe atunci.

Provine dintr-o familie tradiţională de rromi lăutari şi are două surori (una de 15 ani şi alta de 17). A fost mereu îndemnată să studieze şi să fie mândră de ceea ce este, mai ales de tatăl ei care are doar opt clase. El îi spunea mereu:

“Hai! Du-te la şcoală! Ce ai mai făcut cu şcoala?”.

“Mă întreba în fiecare zi!”, îmi spune râzând. Ochii căprui parcă îi luminează.

Sursa şi continuarea poveştii este pe infocampus.ro.

Related External Links

În anul 2006 un sfert din ţigani erau analfabeţi

Din Barometrului Incluziunii Romilor, lansat de Fundaţia pentru o Societate Deschisă, a reieşit că în anul 2006 un ţigan din 4 era analfabet. Studiul mai arăta că o treime din ţigani nu au absolvit opt clase, iar 95% nu au terminat liceul.

Studiul a indicat o diferenţă între nivelul educaţional al persoanelor sub 40 de ani şi cel al persoanelor peste 40 de ani, comparativ cu populaţia română. Astfel, în rîndul populaţiei de etnie ţigan 21% dintre tineri nu aveau studii, faţă de 2% în cazul tinerilor români.

Din totalul copiilor ţigani în vîrsta pînă la şase ani, 80% nu mergeau la grădiniţă sau la creşă, comparativ cu 50% în cazul copiilor proveniţi din familii de români.

Studiul a fost realizat în noiembrie 2006 cu participarea a peste 2.500 de ţigani, iar marja de eroare este de +/- 2%.

Sursa este realitatea.net.

Related External Links

Educator refuzat pentru că este ţigan

Rafael Lacatoş, un tînăr băimărean de numai 22 de ani este, începînd cu acest an şcolar, educator suplinitor calificat la Grădiniţa 34 din Baia Mare. După o săptămînă de la începerea anului şcolar, o parte dintre părinţii copiilor din grupă vor să-l schimbe din diverse motive. Neoficial, cele mai mari nemulţumiri ale părinţilor sunt faptul că tînărul este de ţigan şi că a crescut la orfelinat.

Rafael Lacatoş nu şi-a cunoscut niciodată mama, iar tatăl i-a murit în urmă cu opt ani. A crescut la Casa de Copii din Sighetu Marmaţiei. De mic a visat să devină profesor de limba şi literatura română, iar în liceu nu a ratat nici o olimpiadă.

Sursa ştirionline.ro.

Related External Links

Iolanda Badilita: Cui ii pasa de integrarea tiganilor?

Una dintre ultimele opinii despre integrarea ţiganilor în Europa poate fi găsită pe pandoras.realitatea.net.

Ideea articolului  a pornit de la nişte imagini în care ţiganii erau prezentaţi ca fiind români, cu siguranţă un efect al folosirii termenului de rrom. Nu este prima oară cînd se întîmplă aşa ceva, şi cu siguranţă nu va fi nici ultima. Probabil că informaţiile din enciclopedie au fost modificate la cererea Iolandei Badilita, însă multe alte situaţii nu au avut şansa unei asemenea acţiuni.

Concluzia articolului este interesantă:

De vreun an de zile toate institutiile cu sufix “european” (Parlament, Comisie si, in afara UE, Consiliul Europei) se ocupa consecvent si de romi. Sa ii integreze, sa nu mai fie discriminati, sa ii duca la scoala, sa li se dea locuri de munca, altfel spus, sa devina contributori la bunastarea generala si nu doar consumatori ai bugetelor sociale. Am asistat la majoritatea acestor dezbateri. Si toate au avut un numitor comun: nu a fost picior de tigan in sala desi Romania are cativa tigani foarte vizibili chiar in parlament – Madalin Voicu, de pilda. Ma intreb: oare nu au fost invitati, nu au lideri sau pur si simplu nu prea dau multe parale pe toata aceasta furtuna creata in jurul lor? Cat le pasa tiganilor  de integrarea lor europeana?

Chiar, cît de mult le pasă? Cred că răspunsul se află în procente: cîţi dintre ţigani au reuşit să se adapteze şi să se integreze în societatea în care trăiesc? Ei există, însă cu siguranţă sînt destul de puţin. Ce iese de obicei în evidenţă este reversul medaliei: modul în care societatea a reuşit să se adapteze la existenţa ţiganilor şi a obiceiurilor ei.

Ce este mai interesant din punct de vedere mediatic: nişte ţigani românizaţi (sau germanizaţi, francizaţi, anglicizaţi, sau cum vreţi să le spuneţi celor integraţi sub o formă sau alta în societate) sau nişte români ţiganizaţi?

Related External Links

Vinul ROM a adus bani pentru ţigani

Noul soi de vin a fost pus în vînzare în luna martie a acestui an în Milano, Italia, iar banii încasaţi s-a dorit să fie folosiţi pentru educarea copiilor de ţigani români. Vinul a fost lansat la iniţiativa profesoarelor italiene ale unor elevi ţigani care au fost evacuaţi dintr-o tabără ilegală anul trecut.

Ecourile demolării, în noiembrie 2009, a unei tabere de ţigani, cu care milanezii nu au fost de acord, nu s-au stins încă. Localnicii s-au opus atunci şi au manifestat în stradă în favoarea celor aproape 300 de ţigani români, dintre care 36 de şcolari, evacuaţi din tabăra Rubattino.

În jurul ţiganilor, consideraţi de vecinii italieni „un exemplu de integrare”, s-a creat o reţea de solidaritate, iar două asociaţii umanitare au lansat un vin menit să-i ajute pe aceştia.

Băutura a fost numită ROM (Rosso di origine migrante – Roşu de origine migratoare), iar încasările vor ajuta la finanţarea unor proiecte pentru educarea copiilor rromi de naţionalitate română.

Mai multe informaţii apar pe Adevărul.ro aici.

Related External Links

Şcoala cu cei mai mulţi elevi ţigani din Europa

Un reportaj de anul trecut al ziarului Adevărul prezintă aici şcoala cu cei mai mulţi elevi ţigani din Europa. Este vorba de Şcoala Generală 13, din cartierul Faţa Luncii, Craiova, care anul trecut avea 700 de elevi, 99% fiind ţigani.

Un paragraf din articol mi-a atras atenţia şi în consider foarte valabil. Este unul dintre lucrurile pe care ar trebui să se pună accentul cînd vine vorba de ţigani (dar nu numai).

Lipsa de educaţie porneşte de la părinţi, este de părere Romeo Tiberiade. Dar, stînd de vorbă cu aceştia, i-a făcut să înţeleagă că şansele de a avea o viaţă împlinită sînt mult mai mari dacă au acces la educaţie.

Articolul mai conţine şi cîte date despre activitatea şcolii:

„Şcoala numărul 13 este probabil şcoala cu cei mai mulţi ţigani din Europa. Sînt înscrişi la grădiniţă vreo 60 de copii, iar cursurile claselor I-VIII sînt frecventate de aproape 700, plus cei 100 de la şansa a doua“, a declarat Romeo Tiberiade. Mariana Becherescu este directoarea şcolii de aproape 3 ani şi spune că nu ar pleca de aici. „Elevii de aici sunt ca la orice şcoală: unii mai cuminţi, alţii mai aleargă. Unii învaţă mai bine şi merg la concursuri interşcolare, alţii nu prea învaţă. Eu le cunosc şi familiile şi ne înţelegem bine”, spune directoarea şcolii unde învaţă cei mai mulţi ţigani din ţară. Mariana Becherescu mai spune că numai jumătate dintre cei care termină opt clase merg mai departe la liceu. „Cam 50 la sută dintre elevi, după ce termină clasa a VIII-a abandonează şcoala. Unii pleacă în străinătate, alţii se angajează”, mai spune directoarea şcolii.

270 de studenţi „produşi” de Generală 13

Totuşi, de la Generală 13 sunt elevi ţigani care merg apoi şi la facultate. Şcoala a dat până acum 270 de studenţi.

Articolul complet se afla aici.

Related External Links

Adrian Năstase, dezbaterea de la Strasbourg şi ţiganii

Cu siguranţă un animal politic precum Adrian Năstase nu putea să stea deoparte cînd vine vorba de ţigani, de scandalul pe care l-au făcut europenii avînd ca subiect expulzarea lor şi încercările de integrare a membrilor acestei etnii.

Articolul a început cu un raport pe scurt despre dezbaterea de la Strasbourg pe tema problemei ţiganilor şi a integrării lor în ţările de origine şi a continuat cu oferirea unor posibile soluţii

Că avem responsabilitatea de a căuta să-i integram pe ţigani era clar, dar cu siguranţă nu din perspectiva pe care o evocă Adrian Năstase. Ce valoare are o reprezentare în parlament dacă o foarte mare parte a etniei reprezentate nu are acces la informaţii şi nu ştie/nu poate să aibă un cuvînt de spus asupra acestei reprezentări? Pentru aceştia reprezentarea în parlament este doar frecţie la picior de lemn.

Şcoli au, chiar dacă sînt puţine comparativ cu numărul de oameni pe care ar trebui să-i servească, slujbele însă sînt neglijabile comparativ cu ce au ei nevoie. Dacă ţiganilor li s-a oferi de lucru cu siguranţă am vedea mai puţini cerşetori şi hoţi (pe aici sau aiurea prin Europa). Doar n-au plecat pentru că prin România le era mult prea bine.

Dacă s-ar pune accentul pe educaţie şi bani (sau pe bani şi educaţie, luaţi-o cum vreţi pentru că cele două sînt oricum inseparabile) integrarea ţiganilor s-ar face mult mult mai uşor. Nu ar fi floare la ureche, dar nu ar fi nici atît de greu ca şi acum.

Am mai băgat şi o perspectivă proprie aici, dacă vă interesează să citiţi articolul detaliat pe care l-a scris Adrian Năstase o puteţi face aici.

Related External Links

Crişana: Tinca – şcoală creştină pentru copiii ţigani

În Crişana a apărut luna trecută un articol despre o şcoală din Tinca dedicată copiilor ţigani. Ei prezintă educaţia şi credinţa ca două soluţii pentru rezolvarea problemei ţiganilor.

Din punctul meu de vedere, educaţia este cu siguranţă o soluţie clară şi trainică, dar credinţa depinde de fiecare în parte.

Oricum, cei 700 de ţigani din colonia din Tinca au acum o grădiniţă, o şcoală şi o biserică ca parte a unui complex ridicat de către Pro Roma din România şi Pro Romi din Olanda.

Related External Links

Money.ro: ai cui sînt ţiganii?

Un articol de pe money.ro (îl puteţi citi aici), scris de Andreea Paul Vass, caută să trateze condiţia ţiganilor din ţările europene. Perspectiva autoarei este una politică, socială şi, de ce nu, educaţională.

Apartenenţa ţiganilor a fost tratată într-un mod foarte primitiv: sînt priviţi prin prisma efectelor acţiunilor, nu prin ceea ce sînt ei de fapt. Lipsa la o educaţie organizată, sau mai degrabă spus o educaţie instituţionalizată, şi-a spus mereu cuvîntul în cazul ţiganilor. Cei care au fost dispuşi să înveţe s-au adaptat societăţii şi nu au fost puţin cei care chiar au avut de zis în cadrul ei, restul au fost izolaţi într-o formă sau alta. Asta se face şi acum, la un nivel mai mult sau mai puţin european.

Atitudinea europenilor a fost în general de reacţie la existenţa ţiganilor şi mai puţin de acţiune la prezenţa lor. Schimbarea acestei atitudini este primul pas în rezolvarea problemelor, educaţia organizată este al doilea.

Related External Links