Pagina de media: Grigore Cartianu, reclamat de jurnaliștii ţigani pentru discriminare

Una dintre aspectele interacţiunii cu ţiganii din România este faptul că organizațiile care susţin că luptă pentru drepturile minoritarilor au depus o plîngere la Consiliul Național de Combatere a Discriminării împotriva jurnalistului Grigore Cartianu, director editorial Adevărul, și al trustului Adevărul Holding cerînd sancţionarea lor.

Plângerea vizează editorialul Puciul țigănesc, pe care Grigore Cartianu l-a scris și l-a publicat în ziarul pe care îl conduce, în ediția de marți, 28 august 2012.

Semnatarii plângerii consideră că acest editorial „aduce atingeri grave demnității minorității rome din România, prin jignirile crase adresate reprezentanților etniei romilor”

Mai multe informaţii despre editorial se găsesc aici.

Hotnews: ONU avertizează guvernul francez în cazul demolărilor taberelor de ţigani

În contextul expulzărilor de ţigani de pe teritoriul Franţei care au avut în cursul lunii august (179 dintre ai ajungînd în Timişoara acum cîteva zile), Hotnews a publicat acum citeva zile un articol care susţine că expertii Organizatiei Natiunilor Unite (ONU) au cerut miercuri guvernului francez să se asigure că desfiinţarea taberelor de ţigani sînt conforme cu standardele europene şi internaţionale in domeniul drepturilor omului cu privire la non-discriminare.

“Evacuarile continua si ameninta ca familiie in cauza sa ajunga in situatii de vulnerabilitate”, in conformitate cu raportorii speciali pentru minoritati, migratie, locuinte si a rasism.

“Evacuarile fortate nu sunt o alternativa adecvata, trebuie gasite solutii alternative in concordanta cu standardele drepturilor omului”, a spus Raquel Rolnik, raportor special privind dreptul la locuinta. “Masurile restrictive de protectie, inclusiv furnizarea de alternative pentru locuinte decente, trebuie sa fie puse in aplicare”, a precizat acesta.

“Aceste informatii sunt ingrijoratoare, mai ales pentru ca nu este prima data cand in Franta au loc expulzari colective ale romilor”, a spus Izsak Rita, expert independent privind minoritatile.

“Romii sunt cetateni ai Uniunii Europene, si minoritatea cea mai marginalizata din Europa. Din pacate, aceste acte arata ca romii nu beneficiaza intotdeauna de aceeasi libertate de miscare si continua sa sufere tratamente discriminatorii”, adauga oficialul.

Timişoara şi agresarea reporterilor pentru filmarea unor ţigani pe domeniul public

Unul dintre subiectele pentru care s-a făcut mult tam-tam în ultimele zile a fost cel al reporterului agresat în Timişoara pentru că a filmat nişte ţigani pe stradă. Părerile au fost fie pro, fie contra, dar un lucru a ieşit în evidenţă: mass-media s-a coalizat pentru a-i lua apărarea reporterului agresat. S-au plîns de “teroarea” pe care o reprezintă în ultimul timp ţiganii, mai ales pentru că în Timişoara au cumpărat multe case din centrul oraşului… iar acum s-ar ocupa şi cu agresarea celor care doresc să-i filmeze.

De exemplu, Adevărul.ro spune că:

După o serie de scandaluri în care ţiganii şi-au făcut dreptate cu topoare, săbii şi au evacuat români din casele lor, acum a venit rândul jurnaliştilor să se trezească abuzaţi. Realizatorul TV Dan Radoslav şi Gelu Chetrăruc, directorul televiziunii locale TVT 89, au fost agresaţi în plină stradă în timp ce realizau un material despre clanurile ţigăneşti din oraş.

Aparat distrus

Primul care a fost luat în vizor de ţigani a fost Dan Radoslav, care s-a ales cu vânătăi în zona pieptului şi a braţelor. Grav este că la faţa locului se aflau şi doi poliţişti, care nu au putut să calmeze situaţia, ei la rândul lor ajungând victimele ţiganilor. „Noi chiar am avut gânduri paşnice.Eram pe domeniul public, dar ţiganii au considerat că e terenul lor. Nu au vrut să ne asculte şi au sărit direct pe noi. Nu s-a putut comunica cu ei. Au vrut să ne transforme în sac de box. Pe stradă mai erau şi doi poliţişti, dar nu au avut ce să facă. Ţiganii erau prea mulţi şi mult prea agresivi”, a spus Dan Radosvlav. Şi Gelu Chetrăruc a fost agresat de ţigani, dar încercările acestuia de a proteja camera de filmare – în valoare de aproape 10.000 de euro – au eşuat, echipamentul fiind distrus de ţigani. „Nu am avut ce să facem. Au sărit direct pe noi. Ăsta e stilul lor. Se cred stăpânii oraşului”, a spus Gelu Chetrăruc. La jumătate de oră de la scandal, la faţa locului au mai sosit poliţişti şi un echipaj de jandarmi, dar ţiganii agresori s-au închis în palatul lor şi au ieşit doar după o tură de negocieri. Poliţiştii s-au rezumat în prezent să îi amendeze cu 200 de lei pentru tulburarea liniştii publice.

Cei de la Cotidianul.ro au o atitudine un pic (dar nu prea mult) mai moderată (aici):

O echipă de jurnalişti de la TVT 89 a fost agresată miercuri de un grup de ţigani pe o stradă din Timişoara, în timp ce însoţea un echipaj al poliţiei municipale, a cărui intervenţie fusese solicitată de proprietara unui apartament care era terorizată de aceiaşi ţigani.

„Toţi cei patru componenţi ai echipei tv au fost loviţi, scuipaţi, înjuraţi şi ameninţaţi de grupul de ţigani din care făceau parte cam 10 persoane. Ei au lovit şi una din camerele de luat vederi pe care o aveam asupra noastră, producându-ne o pagubă de aproximativ 8.500 de euro. Noi nu am ripostat, dar am depus plângeri la poliţie. La locul incidentului a sosit şi o echipă de intervenţie de la Jandarmerie, dar era prea târziu pentru noi”, a declarat pentru cotidianul.ro Gelu Chetrăruc, producător general la TVT 89. O parte dintre ţiganii implicaţi în scandal au primit amenzi contravenţionale pentru tulburarea liniştii şi ordinii publice.

Agresorii erau supăraţi că jurnaliştii au filmat, de pe domeniul public, modul în care doi agenţi încercau să liniştească o bătrână care reclamase faptul că a fost ameninţată şi terorizată de ţigani. Acest lucru i-a deranjat teribil pe agresori, care au încercat să-i îndepărteze cu forţa pe ziarişti.

Pot spune că îi înţeleg… într-o oarecare măsură: doresc să-şi protejeze propriile interese şi să poată filma fără a fi deranjaţi şi/sau agresaţi.

Pe de altă parte, fiecare reacţionează în felul lui. Din punct de vedere personal nu mă încîntă deloc să fiu filmat sau pozat, mai ales fără să îmi dau acceptul sau, mai rău, ca acele imagini să fie publicate prin mass-media (ziar, televiziune, internet, etc). Dacă asemenea imagini publicate fără permisiune ar cauza prejudicii de orice fel, persoana respectivă ar putea cere daune în instanţă (nu-s avocat, puteţi să mă contraziceţi cînd vine vorba de acest subiect cu dovezile de rigoare).

Cum fiecare avem dreptul la imaginea personală, pentru a împiedica publicarea fără permisiune a imaginilor cu noi putem acţiona în consecinţă, cum ne trece prin cap. Unii ar prefera să vorbească cu cei implicaţi şi să le ceară să nu publice, alţii ar chema poliţia. Ţiganii respectivi au preferat să folosească forţa fizică, şi fără a o face prea bine (au făcut o treabă de mîntuială, dar asta e altă poveste). Ar trebui condamnaţi pentru asta? Poate că da: n-ar fi trebuit să folosească violenţa de la bun început şi ar fi trebuit să-şi facă treaba mai bine. Dar nici reporterii ăia nu-s nişte îngeraşi: şi-au asumat nişte riscuri cînd s-au apucat să filmeze aşa, aiurea, pe stradă. Iar dacă nu au fost conştiente de ele atunci sînt nişte proşti şi merită ce-au încasat.

Iar poliţiştii… Se spune că poliţiştii au stat şi au privit scandalul. Dacă este aşa, atunci au fost destul de deştepti încît să nu se bage în conflict, dar suficient de leneşi-corupţi-fricoşi-sau care o fi fost motivul lor ca să nu-şi facă treaba pentru care sînt plătiţi. Pînă la urmă ei sînt cei mai de condamnat dintre toţi: ar fi trebuit să oprească scandalul din faşă, oricare au fost vinovaţii şi oricare ar fi fost circumstanţele (atenuante).

În situaţia respectivă nu pot lua poartea nimănui, mai ales că-mi lipsesc toate informaţiile. Dar situaţia ar fi cu totul alta dacă autorităţile s-ar asigura că oamenii sînt educaţi şi că respectă regulile jocului (legile).

Jose Manuel Barroso: Integrarea tiganilor este o responsabilitate nationala, nu europeana

Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat, luni, la Cotroceni, dupa intalnirea cu presedintele Traian Basescu, ca, potrivit legislatiei europene, integrarea cetatenilor minoritari este o responsabilitate nationala si nu una europeana.

El a aratat ca este foarte important ca statele care au etnici romi sa asigure integrarea lor.

Este foarte important sa clarificam. Integrarea minoritatilor, potrivit legislatiei europene, este o responsabilitate nationala, nu este o responsabilitate europeana”, a afirmat Jose Manuel Barroso, citat de Mediafax.

Barroso a mentionat ca statele membre au obligatii, tinand cont de tratatele europene si Carta europeana a drepturilor fundamentale, sa faca totul pentru integrarea minoritatilor.

Presedintele CE a spus ca minoritatea roma este cea mai mare minoritate din Europa, iar Comisia Europeana lucreaza, in urma recentelor evenimente, cu strategii si fonduri pentru a sustine eforturile statelor membre de integrare a acestei minoritati.

Sursa: hotnews.ro.

Related External Links

Adevărul: Ţiganii cu palate din comuna Covăsânț vor ajutor la încălzire

Adevărul ne aduce la cunoştinţă că zeci de ţigani din judeţul Arad s-au înscris pe lista de la primărie ca să primească subvenţii pentru lemne după ce şi-au construit adevărate palate cu încăperi mari şi greu de încălzit.

Zeci rromi din comuna Covăsânţ s-au înscris pe lista de la primărie ca să primească subvenţii pentru  lemne. Chiar dacă în case au confort de cinci stele, ţiganii nu au niciun venit legal înregistrat, aşa că au tot dreptul să ceară ajutor de la stat. „Nu am niciun venit, iacă nu am făcut încă focul, că palatul ăsta l-am ridicat de generaţii, dar acum nu mai avem bani”, a mărturisit Garofiţa Iosana Gruia.

Aproape 170 de cereri

De o săptămână, de când Primăria din comuna Covăsânţ  înregistrează cererile pentru subvenţia la căldură, 164 de săteni au solicitat lemne. Printre ei şi rromii care şi-au înălţat palate.

„Deşi au palate, ei nu figurează ca ar avea venit, deci, legal, au dreptul la subvenţii  pentru căldură. Rudele muncesc în  străinătate şi vin cu bani. Nu se ştie de unde, că venitul nu e  declarat. La noi în comună, o astfel de vilă s-a ridicat în patru luni”, a declarat Traian Balint, primarul comunei Covăsânţ. Cu plasme, mobilă masivă şi sobe impozante, rromii din Covăsânţ  îşi cer drepturile. Chiar dacă au palate şi limuzine în curte, ei nu lucrează şi, prin urmare, pot solicita ajutor de la stat. Conform legii, ţiganii pot primi cel mult 270 de lei pentru lemnele necesare lunilor de iarnă.

Reguli pentru ajutoare

„Nu am încălzit nicio cameră că nu avem cu ce. Casa asta are numai patru camere şi eu stau singură aici numai într-o cameră. Normal că mi-am depus cerere”, a spus Iuliana Covaci, proprietara unui palat.
Condiţia care trebuie îndeplinită pentru primirea subvenţiei pentru căldură este ca venitul pe membru de familie să nu depăşească 615 lei, un venit pe care mai  toţi proprietarii palatelor ţigăneşti nu îl au în acte.
Drept urmare, primăria  e bună de plată pentru iarna aceasta.

Sursa: Adevărul.ro.

Related External Links

Adevărul: Băsescu despre romii nomazi: În mod tradiţional, trăiesc din ce fură

Adevărul a preluat aici opinia lui Traian Băsescu despre ţiganii nomazi.Nu pot să nu remarc că, dacă acum cîteva luni preşedintele ţării îşi exprima doinţa de a folosi mai mult apelativul secular de ţigan în locul celui mai recent de rrom, în articol (în continuare apare doar un fragment) este folosit preponderent cel de-al doilea termen.

Oare ce metode o fi folosit fostul primar al Bucureştiului pentru a-i convinge pe ţigani să muncească? Aparent nu a avut succes, ar trebui învăţat din greşelile lui.

Şeful statului este de părere că interzicerea dreptului de deplasare pentru romii nomazi este echivalent cu distrugerea unui pilon cultural, deaorece obiectivul lor cultural este să circule din loc în loc. Traian Băsescu admite că mulţi dintre aceştia, “în mod tradiţional, trăiesc din ce fură”.

“Trebuie să spun un lucru esenţial – foarte mulţi politicieni importanţi fac o confuzie legată de romi. Nu putem vorbi despre toţi romii. Cei pe care îi vedem umblând prin Europa sunt romi nomazi care provin din România şi din alte ţări ale UE. Obiectivul lor cultural e să circule din loc în loc. România are peste un milion de romi integraţi, sunt parte a societăţii româneşti. Ceea ce nu am reuşit e legat de integrarea romilor nomazi. Aici trebuie să ne punem noi, nu numai filosofic, ci şi în mod practic întrebarea: vorbim despre integrare sau despre asimilare? A le interzice mişcarea înseamnă a le distruge unul dintre pilonii culturali ai romilor nomazi”, a precizat şeful statului în cadrul unei vizite oficiale în Slovenia, citat de Mediafax.

Potrivit preşedintelui, una dintre probleme integrării romilor nomazi este asigurarea educaţiei pentru copii, dar şi faptul că mulţi dintre aceştia “trăiesc din ce fură”. Acesta a precizat că atunci când se afla la şefia Capitalei a oferit locuri de muncă romilor care se aşezaseră la marginea Bucureştiului, însă ţiganii au au arătat niciun interes pentru muncă.

“Nu le-a plăcut şi au plecat în altă parte. Sigur, era muncă în conformitate cu pregătirea lor – la salubrizare”, a declarat preşedintele Băsescu.

“Mai avem o problemă care trebuie spusă şi care face dificilă integrarea romilor nomazi – foarte puţini vor să muncească. Mulţi dintre ei, în mod tradiţional, trăiesc din ce fură. Dacă nu vom recunoaşte cinstit şi problemele pe care le are etnia însăşi, şi problemele pe care le avem noi în a cunoaşte etnia, nu vom găsi soluţia problemei”, a adăugat şeful statului român.

Related External Links

CEDO: termenii “cerşetori” şi “hoţi” atribuiţi ţiganilor nu sînt discriminatorii

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit că termenii “cerşetori” şi “hoţi de buzunare” atribuiţi romilor într-o lucrare universitară şi într-un dicţionar din Turcia se referă la o imagine stereotipică şi nu sunt discriminatorii, informează AFP.

Mustafa Aksu, un turc ţigan, denunţase la CEDO că cele două lucrări, finanţate din fonduri de stat, ar conţine remarci şi expresii care reflectă un sentiment “antirom”.

Potrivit lui Aksu, lucrarea “Ţiganii din Turcia” conţine paragrafe umilitoare, sugerând că romii comit infracţiuni şi sunt “hoţi de buzunare, escroci, cerşetori, traficanţi de droguri, proxeneţi”.

De asemenea, Aksu a criticat un dicţionar care conţine neologismul “ţiganiadă”, cu sensul de avariţie.

CEDO a explicat că paragrafele citate de Mustafa Aksu “nu sunt comentarii ale autorilor, ci exemple despre modul în care romii sunt percepuţi în societatea turcă”.

Sursa: Adevărul.ro.

Related External Links

Observator: Ţiganii sînt sprijiniţi de Statele Unite

Deranjati de ultimele actiuni ale Parisului, americanii le cer francezilor sa respecte drepturile tiganilor. Deocamdata e un sfat prietenesc, neoficial. Dar este exact ce aveau nevoie expulzatii care vor sa se intoarca in Franta. Un aliat puternic. Cel mai puternic. Numai ca sfatul prietenesc nu s-a auzit la Paris. Franta continua desfiintarea taberelor de tigani.

Sursa Observator @ Antena1.ro.

Related External Links

Dilema veche şi Euro-ţiganiada

Dilema veche are o categorie dedicată ţiganilor în numărul din 16-22 septembrie 2010, ea se numeşte Euro-ţiganiada şi tratează incursiunile ţiganilor prin Europa. Citate din două articole apărute în acel număr apar în continuare.

Primul articol are ca titlu “Romii în Europa”, este scris de Mihaela Militaru şi apare aici. Este o promovare a acţiunilor europarlamentarul PD-L/ PPE Petru Luhan în legătură cu problema ţiganilor în parlamentul european.

De la începutul anului, 8313 de etnici romi originari din România şi Bulgaria au fost repatriaţi din Franţa, faţă de 9875 în 2009. Acestea sînt cifrele în spatele cărora se poartă un adevărat război, la nivel european. Respectarea drepturilor omului, a prezumţiei de nevinovăţie, dar mai ales a dreptului la liberă circulaţie au fost tot atîtea provocări la adresa Parlamentului European. Una dintre cele mai importante instituţii ale Uniunii Europene, după Tratatul de la Lisabona, Parlamentul şi-a luat rolul în serios şi de această dată.

Al doilea articol îl are ca autor pe Olivier Peyroux, se numeşte “Romii: o nouă armă politica?” şi apare aici. El sugerează că valurile de expulzări din ultimele luni au fost planificat din timp.

Recentele evenimente care au avut loc în Franţa permit o mai bună înţelegere a ceea ce înseamnă etnia romilor pentru politică. În spatele expulzărilor spectaculoase, a demontării taberelor şi a costului repatrierilor se ascunde o strategie pusă la punct încă din mai 2007, construită pe seama acestor imigranţi, un pic mai speciali.

Mai exact, despre ce e vorba? În urma alegerii lui Nicolas Sarkozy ca preşedinte al Republicii este creat Ministerul Imigrării şi Identităţii Naţionale. Scopul este de a-i mulţumi pe votanţii de extremă dreaptă, care au votat în număr mare pentru candidatul propus de UMP. Pentru a se mula pe cerinţe şi, mai presus de toate, pentru a păstra noul trend, ministerul anunţă o cifră-ţintă de 30.000 de deportări pe an. Dacă anunţul e real şi oferă avantajul unei comunicări eficiente cu electoratul vizat, apare foarte rapid întrebarea: de unde se vor găsi, anual, 30.000 de străini aflaţi în situaţii incerte din punct de vedere legal?

Related External Links

Ţigani români expulzaţi din Danemarca intenţionează să dea statul în judecată

Organizaţii pentru apărarea drepturilor omului acuză autorităţile daneze de încălcarea legislaţiei Uniunii Europene în cazul expulzării a 23 de ţigani originari din România. Aceştia vor să dea în judecată statul danez pentru că au fost deportaţi după ce au instalat o tabără ilegală în această ţară.

Experţi în domeniul drepturilor omului au apreciat că romii în cauză au un motiv întemeiat, atât timp cât România este ţară membră a Uniunii Europene, ceea ce garantează libera circulaţie a cetăţenilor săi, iar o incorectitudine precum instalarea unei tabere ilegale nu este un motiv suficient de puternic pentru a justifica o decizie precum expulzarea.

Poliţia declarase înainte de arestarea romilor că unii din ei furaseră diverse obiecte din locuinţe vecine.

Conform legislaţiei europene în domeniu, cetăţenii statelor UE nu pot fi deportaţi decît dacă reprezintă o ameninţare reală, imediată şi suficient de serioasă la adresa intereselor fundamentale ale societăţii.

Sursa articolului este aici.

Related External Links