Țigan versus rom versus discriminare

Mi se pare ciudat că unii încă au impresia că schimbînd denumirea unei anume minorități din România din țigan în rom și condamnînd primul termen în favoarea celui de-al doilea au impresia că gata, folosirea unui apelativ peiorativ la adresa etniei va înceta subit și că vor avea șansa să se integreze în civilizația actuală (așa cum e ea, rea sau bună – nu e momentul să comentez pe marginea ei, așa că nu o voi face).

Petre Florin Manole, membru al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) , pe care l-am auzit vorbind la conferința Discriminarea nu este ereditară în cursul săptămînii trecute, spunea la un moment dat că odinioară era țigan, iar acum este rom. Hai să zicem că-i iert confuzia pe care a făcut-o între identitate și apartenența la un grup sau o mișcare socială (nu toată lumea poate face o asemenea distincție, chiar dacă nu e foarte greu de făcut), dar nu prea pot să trec cu vederea că a uitat un lucru elementar: schimbarea unui termen nu poate schimba atitudinea celor din jur

Da, unii țigani fură, mint, cerșesc (etc, etc – știi foarte bine tipul de comportament la care mă refer), așa cum unii țigani muncesc, sînt cinstiți și caută să facă în jurul lor o lume mai bună pentru ei și pentru semenii lor (indiferent de apartenență). Lumea are tendința să accentueze partea rea sau proastă a lucrurilor pe motiv că așa-s educați și așa a evoluat specia umană, de multe ori trecînd cu vederea sau minimizînd partea bună pe motiv că nu reprezintă un pericol care le amenință viața, integritatea sau averea.

Dacă țiganii redenumiți romi vor continua să aibă aceeași atitudine ca pînă acum (indiferent de care parte a ”baricadei” se află), oamenii din jurul lor vor continua să se comporte la fel ca și pînă acum cînd vine vorba de etnia din care fac parte. Adică vor continua să-i condamne pe minoritari pentru că unii dintre ei vor continua să fure, să mintă, să cerșească, etc. Cu o diferență însă: nu se vor mai lega de țigani, se vor lega de romi. Dar se vor lega de cineva.

Acest cerc vicios se poate termina într-un singur mod: prin exemplu personal. Adică țiganu care face chestii faine și bune trebuie promovat mai mult decît ăla care fură sau cerșește, iar a doua categorie trebuie reeducată (alt capitol separat pe care nu vreau să-l detaliez acum) și integrată pentru a mai rări uscăturile. Educația are efecte deosebite și foarte benefice cînd vine vorba de aspectul ăsta, dar e mult mai greu de făcut decît condamnarea termenului de țigan.

Da, termenul ăsta e folosit de multă vreme, iar unii oameni l-au folosit peiorativ de-a lungul ultimelor secole. Nu ai cum să-i împiedici să facă asta, sînt aceeași oameni care folosesc peiorativ și termenul de țăran (sau redneck dacă ar fi pe continent nord-american), dar parcă nu-i văd pe țărani protestînd că sînt apelați ala în oricare altă situație. Dar nici nu ai cum să trăiești în trecut și să condamni folosirea de acum a termenului țigan pentru că acum 200 de ani se referea la sclavii de pe teritoriilor românești de acum.

Rasismul există

Americanii au problemele lor cînd vine vorba de judecarea semenilor lor în funcție de culoarea pielii și generalizarea anumitor obiceiuri ale negrilor.

Românii au probleme oarecum similare cu țiganii și obiceiurilor lor, generalizate și nu numai. Poți oferi cîteva exemple practice ale rasismului și discriminării țiganilor în România? Dar exemple ale discriminării românilor pe tema minoritarilor țigani?

Hotnews: ONU avertizează guvernul francez în cazul demolărilor taberelor de ţigani

În contextul expulzărilor de ţigani de pe teritoriul Franţei care au avut în cursul lunii august (179 dintre ai ajungînd în Timişoara acum cîteva zile), Hotnews a publicat acum citeva zile un articol care susţine că expertii Organizatiei Natiunilor Unite (ONU) au cerut miercuri guvernului francez să se asigure că desfiinţarea taberelor de ţigani sînt conforme cu standardele europene şi internaţionale in domeniul drepturilor omului cu privire la non-discriminare.

“Evacuarile continua si ameninta ca familiie in cauza sa ajunga in situatii de vulnerabilitate”, in conformitate cu raportorii speciali pentru minoritati, migratie, locuinte si a rasism.

“Evacuarile fortate nu sunt o alternativa adecvata, trebuie gasite solutii alternative in concordanta cu standardele drepturilor omului”, a spus Raquel Rolnik, raportor special privind dreptul la locuinta. “Masurile restrictive de protectie, inclusiv furnizarea de alternative pentru locuinte decente, trebuie sa fie puse in aplicare”, a precizat acesta.

“Aceste informatii sunt ingrijoratoare, mai ales pentru ca nu este prima data cand in Franta au loc expulzari colective ale romilor”, a spus Izsak Rita, expert independent privind minoritatile.

“Romii sunt cetateni ai Uniunii Europene, si minoritatea cea mai marginalizata din Europa. Din pacate, aceste acte arata ca romii nu beneficiaza intotdeauna de aceeasi libertate de miscare si continua sa sufere tratamente discriminatorii”, adauga oficialul.

The Epoch Times: 500 de ţigani din România primesc locuinţe în Berlin, Germania

Încă nu-s sigur dacă ştirea publicată de The Epoch Times a fost scrisă la mişto sau nu, mulţi ar zice cu siguranţă că este vorba de prima variantă. Într-o Europa care a început să-i tolereze din ce în ce mai puţin pe unii dintre ţigani (din nefericire-s cam mulţi), ideea că o fundaţie creştină le-a alocat etnicilor migratori cămine şi alte chestii utilitare pare cam greu de crezut.

La iniţiativa unei fundaţii creştine, aproape 500 de ţigani care provin din România primesc locuinţe noi într-un cartier din capitala Germaniei, Berlin, într-un complex rezidenţial proaspăt renovat.

Fundaţia creştină a renovat complexul de apartamente şi a construit un teatru, un atelier, precum şi mai multe spaţii de joacă.

Până de curând, jumătate dintre cei 1.000 de ţigani sosiţi din România şi înregistraţi la primăria din Berlin au locuit în nişte blocuri în ruină din cartierul Neukoelln.

“Ideea este să asigurăm case pentru oamenii care au fost excluşi şi discriminaţi. Vrem să le arătăm berlinezilor că aceşti oameni sunt complet normali şi se pot integra. Ţiganii au o imagine publică negativă din cauza celor care fac fapte rele în centrele oraşelor, dar cei care se integrează trec neobservaţi”, a precizat managerul proiectului, Benjamin Marx.

România, statul care îşi discriminează proprii cetăţeni cu ajutorul ţiganilor

Mi-e greu să mă simt discriminat, această perspectivă nu este în natura mea indiferent cît ar încerca unii să mi-o impună, dar dacă ar fi să mă simt discriminat atunci cu siguranţă folosirea tot mai intensă a apelativului de rrom (sau rom, romanes, etc) adresat ţiganilor s-ar încadra foarte bine printre factorii declanşatori.

Aşa cum am mai spus-o şi aici, dar şi pe ţiganii.ro, de mai multe ori: cuvintul istoric folosit pentru denumirea etniei este de ţigani. Dacă ei vor să schimbe modul în care lumea le priveşte etnia sînt liberi sa o facă, este chiar indicat să încerce să şteargă aspectul negativ al relaţiei lor cu cei din jur – chiar le doresc acest lucru. Dar o schimbare a denumirii etniei nu îi va ajuta cu nimic atîta vreme cît nu îşi schimbă atitudinea: oamenii îi vor trata la fel şi peste 1 ani, şi peste 10 ani sau peste un secol. Partea proastă este că, folosind apelativul de rom (cu derivatele lui), lumea îi va trata pe români aşa cum îi tratează pe ţigani – unii au şi început să o facă, atît dintre români cît şi din membrii altor naţii. Asta înseamnă o uzură a demnităţii unui popor şi a imaginii de sine, ce alt motiv de discriminare mai bun puteţi găsi?

Poate veţi spune că asta-i o prostie… dar dacă nu sînteţi în stare să vedeţi conexiunile dintre imaginea de sine a unui popor şi încercările unora dintre ţigani (prin orice mijloace pe care le au la dispoziţie, inclusiv mass-media) de a ne îngenunchia nu înseamnă că aceste conexiuni nu sînt acolo. Iar statul român asistă impasibil, atunci cînd nu îi încurajează, să facă acest lucru.

Nu le pot spune rromi (sau romi sau romanes) celor din etnia ţiganilor pentru că apelativul ăla e doar un furt pe faţă, o insultă adresată românilor. Voi cît vă mai lăsaţi insultaţi?

Sursa articolului este dan-marius.ro.

Related External Links

Evenimentul Zilei: Trei tineri ţigani au făcut un experiment inedit pe străzile din Bucureşti

 Evenimentul Zilei spune despre un experiment inedit al unui grup de tineri ţigani care se pregătesc pentru facultatea de medicină. Urmărind filmuleţul alăturat sau citind articolul îi puteţi cunoaşte pe cei trei. Se spune că ei au purtat etichetele discriminării în spate şi s-au plimbat timp de două zile prin cele mai aglomerate zone din Bucureşti, iar experimentul face parte din campania antidiscriminare “Profesionişti ţigani în domeniul medical”.

Ceea ce mi-a atras cel mai mult atenţia sînt următoarele paragrafe din respectivul articol.

 În cadrul proiectului, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, sunt scoase la concurs peste 400 de burse în domeniul medical în anii academici 2011-2012, 2012-2013.

Până acum, 78 de studenți mediciniști și elevi ai școlilor postliceale medicale au devenit bursieri, iar 98 de elevi de liceu beneficiază de burse și sesiuni de pregătire pentru suținerea examenului de admitere în instituții de învățământ din domeniul medical.

Le urez mult succes! Şi vă repet întrebările esenţiale ale experimentului:

Ce înseamnă să discriminezi? Ce înseamnă să pui etichete oamenilor pe care nu îi cunoști?

Mediafax: DEX-ul a apărut într-un nou tiraj. Definiţiile cuvintelor “rom” şi “ţigan” au fost modificate

În urma unor presiuni făcute asupra academicienilor români, inclusiv prin canalele mass-media, zilele acestea s-a anunţat că definţiile definiţiile cuvintelor “rom” şi “ţigan” au fost modificate în noua ediţie a Dicţionarului Explicativ al Limbii Române (DEX).

Agenţia de Dezvoltare Comunitară “Împreună” spune, într-un comunicat remis MEDIAFAX că prin această revizuire s-a făcut un pas către normalitate şi corectitudine, însă eu aş adăuga că, în ciuda bunului simţ şi al demnităţii românilor apelativul “rom” este folosit în continuare la adresa ţiganilor.

Contactat de MEDIAFAX, directorul Institutului de Lingvistică “Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române, Marius Sala, a precizat că la începutul acestui an a fost tipărit un nou tiraj al DEX, în care au fost făcute o serie de modificări, negociate cu reprezentanţii comunităţii rome, în urma doleanţelor acestora. El nu a precizat în mod concret care sunt modificările aduse.

Însă, Agenţia de Dezvoltare Comunitară “Împreună” spune că în noul tiraj al DEX au fost revizuite definiţiile a 30 de cuvinte care fac trimitere directă sau indirectă la minoritatea romilor.

“În urmă demersurilor constante ale Agenţiei de Dezvoltare Comunitară «Împreună», Asociaţiei Rromilor «Egalitate de Şanse» Tulcea şi Asociaţiei ACCEPT, precum şi a Hotărârii nr. 230/15.06.2011 a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, în ediţia nouă a Dicţionarului Explicativ al Limbii Române, publicat în luna februarie 2012, de către Institutul de Lingvistică «Iorgu Iordan – Al. Rosseti», au fost revizuite definiţiile a 30 de cuvinte care fac trimitere directă sau indirectă la minoritatea romilor. Astfel, Institutul «Iorgu Iordan» a eliminat sau a explicat clar identificările discriminatorii şi tendenţioase care promovau stereotipuri negative în legătură cu minoritatea romă”, se arată în comunicat.

Noua definiţie a substantivului “rom” este următoarea: “termen prin care se autoidentifică membrii unui grup etnic originar din India şi răspândit mai ales în Sudul şi Estul Europei, înlocuind denumirea de ţigan, considerată peiorativă”, potrivit comunicatului citat.

De asemenea, în ediţia nouă a DEX au fost modificate cuvintele: “balaoacheş”, “baragladină”, “bulibaşă”, “chivuţă”, “corturar”, “faraon”, “gitană”, “jude”, “laie”, “lăieţ”, “lingurar”, “puradel”, “rom”, “rudar”, “sălaş”, “ţigan”, “ţigănaş”, “ţigănatic”, “ţigăncuşă”, “ţigăncuţă”, “ţigăneală”, “ţigănel”, “ţigănesc”, “ţigăneşte”, “ţigănie”, “ţigănime”, “ţigănos”, “ţigănuş”, “ursar”, astfel încât caracterul deseori peiorativ al acestor cuvinte să fie clar adus la cunoştinţă cititorului, mai precizează reprezentanţii agenţiei.

Adică acelaşi rahat pe băţ (mă refer la “înlocuirea” denumirii de ţigan) pe care tot încearcă unii să ni-l vîre pe gît de cîteva decenii încoace.

Articolul de pe Mediafax continuă cu mai multe detalii, însă prima propoziţie a ultimului paragraf de acolo (pe care în preiau mai jos) mi-a atras atenţia:

“Deşi în dicţionarele anterioare ale limbii române, definirea termenului «ţigan» nu includea elemente peiorative, în definirea curentă a termenului «ţigan», Institutul «Iorgu Iordan», sub egida Academiei Române, a promovat identificări discriminatorii şi stereotipuri rasiste fără specificarea caracterului peiorativ, profund discriminator al acestora”, se mai arată în comunicatul citat.

Eu zic, fără să greşesc prea mult, că conotaţile peiorative ale cuvîntului secular de ţigan sînt originare de undeva prin sudul ţării şi apoi au fost popularizate prin mass-media. Născut şi crescut în Crişana (Oradea) n-am auzit de ele decît la maturitate, odată cu apelativul de rom introdus artificial pentru a-i copia pe români.

Ziarul de Iaşi: Flamanzii vor români, dar nu ţigani

Ziarul de Iaşi a abordat subiectul ţiganilor din punctul de vedere al unei pagini de internet lansată de curînd pentru a denunţa imigranţii ilegali din Belgia. Se spune că europarlamentarul Corina Creţu a adresat o interpelare Comisiei Europene, condamnînd lansarea acestui website considerat discriminatoriu.

Liderul Vlaams Belang Filip Dewinter a justificat acest apel la delatiune prin prezenta a “zeci de mii de imigranti ilegali” in marile orase belgiene si a problemelor pe care acestia le provoaca. Faptele raportate vor fi comunicate politiei.

Filip Dewinter a declarat ieri ca site-ul lansat de el nu are legatura cu est-europenii, ci cu imigrantii ilegali care incalca legile in general, politicianul flamand spunind insa ca romii creeaza multe probleme si ar trebui sa se intoarca acasa. “Cu tiganii avem multe probleme. Dar nu sint interesat de nationalitatea sau originea etnica a acestor imigranti. Totul este despre ilegalitatea situatiei lor, despre faptul ca abuzeaza de sistemul de protectie sociala, muncesc la negru, comit infractiuni, trafic de droguri. Acestea sint lucrurile care ne intereseaza”, a spus Dewinter. El a spus ca lumea face confuzie cu site-ul PVV, insa acest lucru este incorect. Asociatii de combatere a rasismului au cerut ieri Guvernului belgian sa interzica site-ul.

Initiativa din Olanda, care pare sa-i fi inspirat pe extremistii belgieni, a generat un val de nemultumiri in cadrul Uniunii Europene si a fost condamnat de Parlamentul European, care a cerut la 13 martie Guvernului olandez sa “condamne” acest site de Internet. Premierul liberal Mark Rutte a refuzat sa se exprime, sustinind ca site-ul este cel al unui partid si nu cel al Guvernului.

Lulica, păpuşa tradiţională a ţiganilor, lansată la Sibiu şi fabricată în Arad

Ceva mai devreme am auzit la ştiri despre prima păpuşă tradiţională ţigănească lansată în cursul zilei de azi la Sibiu cu ocazia Zilei Internaţionale a Ţiganilor. Ea se numeşte Lulica, a fost fabricată în Arad şi va fi disponibilă în comerţ în 2 sau 3 variante, la preţuri cuprinse între 80 şi 150 de lei. Pînă acum au fost realizate 20 de exemplare, dar numai 7 dintre ele au fost prezente la lansare. Cîteva dintre exemplare vor fi donate grădiniţelor ca metodă de luptă împotriva discriminării.

Aşa cum am găsit pe Actualităţi-Arad, o pagină care a tratat subiectul (cu greşeala de rigoare, de apelare a ţiganilor cu termenul de rrom), se spune:

Păpuşa este îmbrăcată în haine tradiţionale ţigăneşti, are bănuţi în plete şi la batic și va purta numele Lulica, după bunica decedată a lui Florin Cioabă, despre care toţi romii au numai cuvinte de laudă. Cioabă a spus că designul păpuşii a fost realizat de nepotul său, care este elev la Liceul de Artă din Sibiu. Aceste păpuşi sunt făcute la fabrica de profil din Arad, iar costumele sunt realizate manual. Deocamdată, păpușile pot fi cumpărate de la un magazin al romilor din Sibiu.

Păpușa va avea și hăinuțe de schimb, dar și o găletuță din aramă, confecționată de meșteri căldărari. „Este pentru prima dată în lume, putem spune, când romii lansează o păpuşă. Sper ca această păpuşă să ajungă şi la fraţii noştri români, germani şi maghiari. Cu această păpuşă vrem să apargem aceste bariere”, a mai spus Florin Cioabă.

Va fi creat şi un exemplar mai special, care va avea în păr bănuţi din aur, dar care va fi păstrat la muzeul romilor. În acest an va fi lansată şi perechea Lulicăi, într-o variantă masculină.

Războiul ţiganilor din Sibiu cu Guiness Book pentru tocană

Cîteodată mai dau peste o ştire amuzantă (sau, cel puţin, scrisă într-un mod care mă face să zîmbesc larg sau chiar să rîd), iar în seara asta am găsit una pe Libertatea.ro şi în are ca subiect pe ţigani.

Ea spune că ţiganii din Sibiu au folosit 850 de kg de varză, 300 de kg de carne, 50 de kg de varză şi 50 kg de orez pentru a face o mîncare specifică ţiganilor nomazi numită sah hai mas. I-au chemat pe cei de la Guiness Book pentru a le înregistra recordul, dar aceştia n-au recunoscut preparatul ca fiind tradiţional.

Rromii spun că “sah hai mas” este o mâncare tradiţională specifică romilor nomazi, iar reţeta a fost păstrată cu sfinţenie de ţigăncile din comunitate. Gustul special al acestei mâncări este dat de un condiment secret.

Condimentul secret nu i-a convins însă pe reprezentanţii Guinness Book, care spun că nu pot deschide o categorie specială pentru mâncarea romilor, considerată o tocană. Iar pentru a putea fi omologată romii ar fi trebuit să depăşească recordul unor spanioli care au gătit o mâncare asemănătoare de peste 2 tone. Familia Cioabă a cheltuit aproximativ 10.000 de euro pentru a găti mâncarea cu care voiau să intre în Cartea Recordurilor. Acum, însă sunt hotărâţi să dea în judecată reprezentanţii Guiness Book şi să ajungă până la Curtea Europeană de Justiţie, sub motiv că sunt discriminaţi.

Discriminare? 😀 Înţelegeţi de ce rîd, nu?

Adevărul.ro: Anca Mezei a făcut Sociologia ca să salveze ţigănia

Adevărul spune că la 27 de ani tînăra ţigancă Anca Mezei a făcut două facultăţi, se pregăteşte pentru master şi vrea să-i ajute pe ţigani să-şi depăşească nivelul. Ea este directoarea unei fundaţii care luptă pentru emanciparea semenilor ei în Braşov.

Chiar dacă recunoaşte că nu i-a fost deloc uşor, Anca a luptat mereu să-şi continue studiile, să înfrunte discriminarea, pentru ca astăzi să lupte pentru ajutorarea romilor din comunitatea din care face şi ea parte.

Anca se trage dintr-o familie simplă de romi, din Purcăreni. Mai are trei surori şi un frate, care au terminat doar câte zece clase şi care sunt căsătoriţi. Tânăra, singura care nu s-a grăbit să-şi împartă viaţa cu un suflet pereche, a decis să pună pe primul plan dezvoltarea sa personală. „Căsătoria implică multe responsabilităţi. Momentan, am decis că trebuie să am grijă de mine, să mă respect, fiind sigură că ce este al meu e pus deoparte. Este adevărat că din comunitate nu prea am de unde să aleg, însă voi găsi eu pe cineva matur, cu aceleaşi preocupări ca mine, care să mă ajute să le ofer copiilor mei tot ceea ce este mai bun”, mărturiseşte tânăra.

Continuarea şi imaginile se găsesc aici.

Ce ai vrea sa te faci cand vei fii mare? Vreau sa fiu TIGAN!

Chiar dacă ţiganii sînt mai mult decît aşa cum sînt descrişi în opinia lui Catalin Schipor, mulţi îi percep doar prin prisma comportamentului şi atît. De multe ori aşa ceva este pur şi simplu insuficient pentru a-ţi face o părere corectă şi completă.

Dacă aş fi iar copil în primii ani de şcoală şi cineva m-ar întreba „Ce vrei tu să te faci când o să fii mare?“, aş răspunde scurt şi fără să stau pe gânduri: ţigan! De ce? Pentru că, dacă aş face parte din această minoritate, şi fiind vorba de o minoritate, din start aş avea niscai avantaje, de-a lungul vieţii aş trece prin probleme asemenea unei gâşte prin apă. Când mi-a fost vremea, visam să mă fac medic, să fiu militar de carieră, dar m-am răzgândit pe… parcurs. Acum, datorită bunului simţ şi şcolilor urmate, stau cu chirie şi sunt dator la bănci. Nu de multe ori am asistat la scene în mijloacele de transport în comun, în care eu, ca reprezentant al „rasei majoritare“, m-am simţit victimă a unei agresiuni rasiale. În timp ce dacă un elev de câteva clase sau bunica acestuia nu compostau bine tichetul de călătorie era ţintuiţi într-un colţ, cu echipa de control făcând zid în faţa sa pentru a nu coborî din maşină fără să plătească, alta era situaţia cu minoritarii. În cel mai fericit caz erau coborâţi la prima staţie, asta dacă acceptau indicaţiile şi nu vroiau să coboare decât acolo unde aveau ei treabă. De amendă nici vorbă, „că şi aşa nu o plătesc“. Deci, ca ţigan aş avea parte de gratuitate în mijloacele de transport în comun. Tot aici pot să ţip, să înjur, să scuip şi să pun maneaua să urle la telefon, pentru că nimeni nu mi-ar zice nimic.

Sursa şi continuarea: Consumatorul.ro.

Related External Links

Evenimentul zilei: Ungaria, pusă la zid de experţii ONU pentru discriminarea ţiganilor

Experţii Consiliului ONU pentru Drepturile Omului au făcut scandal zilele trecute în legătură cu situaţia ţiganilor din Ungaria, apreciind că aceştia sînt victime ale discriminărilor şi relelor tratamente din partea oficialităţilor şi mass mediei.

Romii sunt supuşi unor „rele tratamente continue”, scriu cei 18 experţi ONU în concluziile raportului periodic privind Ungaria, examinând măsurile luate de această ţară pentru a se conforma Pactului internaţional în ceea ce priveşte drepturile civile şi politice.

Potrivit experţilor, această minoritate este ţinta unor „declaraţii virulente şi generalizate venite din partea personalităţilor publice, mass-media şi a membri ai Gărzii Maghiare”, fosta „Gardă Ungară” oficial dizolvată, care atacă în mod regulat evreii şi romii.
De la 1 ianuarie, Ungaria, unde trăiesc circa 700.000 de romi, va prelua preşedinţia rotativă a Uniunii Europene şi a anunţat deja că integrarea romilor va fi unul din cele trei subiecte pe care doreşte să pună accent.

Sursa: EVZ.ro.

Related External Links

Jurnalul naţional: Limba română şi… ţiganii

Chiar şi considerînd cele spuse în editorialul al cărui fragment este mai jos, discriminarea faţă de ţigani nu este doar într-un singur cuvînt. Este o discriminare de fond, pe măsură ce experienţele românilor cu ţiganii s-au tot acumulat. Unii încearcă să schimbe termenul de ţigan cu cel de rrom, dar discriminarea este aproape neatinsă… ceea ce dă o notă imensă de falsitate a acelei schimbări, cu atît mai mult cu cît rădăcina termenului rrom este aceeaşi cu cea a cuvîntului român.

Tare mă tem că vocile din România care tot criticînd Franţa pentru modul în care îi tratează pe Rromii de pe teritoriul ei, uită că români sunt primii care îi stigmatizează, din vremuri imemoriale, pe ţigani. Iar limba română ne oferă, din păcate, nenumărate dovezi în acest sens.

Cine n-a auzit, încă din copilărie, expresii precum: “ai grijă că te fură ţiganii” sau “dacă eşti obraznic te dau la ţigani”. Româniul obişnuit moşteneşte asemenea expresii şi le foloseşte, ca să zic aşa, în mod natural. Nici o mamă româncă nu se gîndeşte la faptul că, recurgînd mereu la avertismente de acest gen, pune bazele unei forme de xenofobii trainice. Inainte de a vedea efectiv cum arată un ţigan, copilaşul român ştie că dacă se îndepărtează prea mult de casă sau de curtea unde se joacă, riscă să fie “furat” de ţigani. Ori, ce poate însemna în capul unui copil acest lucru decît răul absolut?

Limba română este, din păcate, plină de asemenea expresii care pun în valoare o anumită respingere, la toate nivelurile, a ţiganului de către român. Cînd două bune gospodine românce bîrfesc, deseori auzim expresia: “ai văzut cum trăieşte cutare, la ei parcă e la ţigani”. Sau, mai există variantele “ăştia trăiesc ca ţiganii”, sau “se ceartă ca ţiganii”… Verbul “a se ţigăni” este şi el simptomatic pentru o formă aproape inconştientă de rasism. Cum de nu s-a format un verb similar pornind de la substantivul “român”, “ungur”, “evreu”, “rus”, “ucrainean”, “bulgar”, “sîrb”? Dintre toate neamurile şi etniile cu care au intrat românii în contact, ţiganii au fost cei pe care au pus etichetele lingvistice cele mai înjositoare.

Sursa şi continuarea: Jurnalul.ro.

Related External Links

Jurnalul de Vrancea: Tiganii de la Saritoarea, condamnati la discriminare si saracie

Jurnalul de Vrancea a preluat aici un articol despre latura săracă a unei comunităţi de ţigani din cătunul Săritoarea. O parte a acestui articol apare mai jos ca să vă faceţi o idee.

Sunt tigani. Sustin ca sunt romanizati. Desi sunt respinsi de cei mai multi dintre consatenii lor, tiganii de la Saritoarea sunt oameni civilizati. Au bun simt, au intotdeauna un cuvant de alinare pentru cei mai napastuiti dintre ei dar si cuvinte de dojana pentru cei care mai calca stramb. Au acces la informatii insa nu au cunostintele necesare pentru a le disemina. Nu au curajul sa isi strige in gura mare saracia si necazurile, pentru ca oricum sunt ocarati, nu au puterea de a lupta cu o mentalitate. O mentalitate care a facut ca in anul 2009 un tigan in varsta de noua ani sa nu fie botezat, deci sa nu existe, care a facut ca satenii din Chiojdeni sa ii izoleze pe tigani pe un deal al comunei, departe de lumea civilizata. Ori, civilizatie inseamna acces neconditionat la sistemul medical, social, la apa potabila, si multe altele, care pentru noi, majoritatea, sunt lucruri normale. Civilizatie la care tiganii nu au acces, sau mai bine zis nu au voie sa acceada.
O incursiune in lumea tiganilor este oricand binevenita pentru multi dintre noi. Aici vezi ce inseamna intr-adevar neajunsurile, saracia, boala, mizeria, insa tot la tigani poti vedea si ce inseamna fala, palate construite peste noapte si bunastarea. La Saritoarea, un catun din comuna Chiojdeni, oricine poate vedea latura saraca a unei comunitati de romi. Trebuie doar sa iti pese de semeni ca sa le intinzi o mana de ajutor! Aici vezi mizerie, saracie, boala, lipsa de educatie sanitara… Dar tot aici gasesti cateva zeci de tigani cumsecade, respectuosi si deschisi sa isi strige neputinta! Trebuie doar sa vrei sa ii asculti si sa ii si ajuti. Refuza sa fie fotografiati sau filmati pentru ca s-au saturat ca unii sa ii faca de rusine. Sustin ca au vazut multe aparate in catunul lor… si atat. Nimic mai mult. Un strop de apa, curata, fara microbi, nu au primit. Tiganii sunt dispusi sa iti arate lumea in care traiesc atata timp cat la randul tau esti dispus sa ajuti. Oricum. Macar cu o povata, cu o vorba buna, numai sa nu ii mai desconsideri prin simplul fapt ca ii numesti tigani si spui despre ei ca sunt saraci. Cu toate ca nu cer mai mult decat sa fie considerati ca oricare alt om, de rand, zi de zi se lovesc de rautatile oamenilor din jur.

Related External Links

Sesizare – Soarta tiganilor de pe Craica, in atentia Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii

Problema tiganilor de pe Craica este in atentia Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD), care a facut o cerere catre Primaria Baia Mare, solicitand sa fie pusa la curent cu deciziile administratiei locale privind aceasta problema. Presedintele CNDC a subliniat ca Romania are o problema nerezolvata in ceea ce priveste discriminarea.

Soarta tiganilor de pe Craica a devenit o problema nationala dupa ce Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) a cerut sa fie instiintata in legatura cu solutiile gasite de Primaria Baia Mare pentru rezolvarea problemei. Reprezentantii CNDC lauda intentiile primariei, insa spun ca sunt inca multe probleme nerezolvate.

Avem si o sesizare de la Amnesty International in legatura cu acest subiect, prin care ni se cer date. Am facut si noi o adresa catre Primaria Municipiului Baia Mare, pentru a ne informa asupra problemelor care sunt in acest caz si asupra solutiile pe care le-au identificat. Insa exista o comunicare defectuoasa, generata de instabilitatea de la nivelul Primariei Baia Mare”, a precizat baimareanul Csaba Ferenc Asztalos, presedintele CNCD.

Desi tiganii sunt una dintre cele mai discriminate categorii sociale, discriminarea nu este o problema care ii afecteaza doar pe ei. „Pot sa va dau foarte multe exemple de cetateni majoritari sau de alte etnii care sunt discriminati de autoritati sau la locul de munca, dar poate nu sunt atat de mediatizate. Problema romilor este mai mediatizata, pentru ca a intervenit incidentul din Franta, cu repatrierile, si este o dezbatere mai prezenta pe agenda publica”, a explicat Asztalos.

O alta problema in privinta discriminarii consta in faptul ca exista anumite legi discriminatorii. Un exemplu in acest sens, este noua propunere privind legea pensiilor, prin care femeile vor munci mai putin cu doi ani decat barbatii. Reprezentantii CNCD au explicat ca acest lucru ar trebui sa fie o optiune pe care legea sa o ofere femeilor si nu o obligatie.

Sursa eMaramures.ro.

Related External Links

Observator: Ţiganii europeni la ei acasă

Dezbaterile din Comisia Europeana pe tema expulzarii tiganilor din Franta au atras atentia asupra acestei comunitati care nu pare sa-si gaseasca locul in Europa. Ziaristii straini constata ca tiganii se confrunta adesea cu saracia si discriminarea chiar in tarile de origine.

Sursa Observator @ Antena1.ro.

Related External Links

Observator: Dosarul ţiganilor la Bruxell

Expulzarea tiganilor din Franta in Romania si Bulgaria se afla astazi pe agenda Comisiei Europene. Aceasta va deschide, probabil, o procedura juridica impotriva guvernului de la Paris pentru incalcarea normelor cu privire la libera circulatie. Franta ar putea fi acuzata si de discriminare. Dar cei din comisie nu au ajuns inca la un consens in aceasta privinta.

Sursa Observator @ Antena1.ro.

Related External Links

Educator refuzat pentru că este ţigan

Rafael Lacatoş, un tînăr băimărean de numai 22 de ani este, începînd cu acest an şcolar, educator suplinitor calificat la Grădiniţa 34 din Baia Mare. După o săptămînă de la începerea anului şcolar, o parte dintre părinţii copiilor din grupă vor să-l schimbe din diverse motive. Neoficial, cele mai mari nemulţumiri ale părinţilor sunt faptul că tînărul este de ţigan şi că a crescut la orfelinat.

Rafael Lacatoş nu şi-a cunoscut niciodată mama, iar tatăl i-a murit în urmă cu opt ani. A crescut la Casa de Copii din Sighetu Marmaţiei. De mic a visat să devină profesor de limba şi literatura română, iar în liceu nu a ratat nici o olimpiadă.

Sursa ştirionline.ro.

Related External Links

Dilema săptămînii: Ţigani sau rromi?

Numărul persoanelor care spun că reprezentanţii acestei etnii ar trebui să se numească „ţigani“ a crescut odată cu mediatizarea unor infracţiuni cu autori din rândul rromilor. Motivul principal pentru care unele voci cer folosirea termenului de „ţigan“ este disocierea acestei minorităţi de numele ţării în care unii dintre ei trăiesc, România.

Marin Gheorghe are 24 de ani, locuieşte în Bolintin Deal, este însurat şi are o fetiţă. Mai demult a adunat fier vechi, apoi a învăţat şi zidărie. Face orice, iar când nu găseşte o „lucrare”, îi ajută pe oameni în gospodărie, prestaţie pentru care primeşte bani, puţini, sau produse.

Restul articolului publicat de Adevarul este aici, el abordează tendinţa actuală de a reveni la termenul de ţigan adresat acelei etnii. Pentru unii este o dilemă, pentru alţii este o certitudine (adică fie unul, fie celălalt dintre termenii la modă). Cea mai mare parte a oamenilor însă se supun obiceiurilor fără să se gîndească prea mult cît de bune şi de corecte sînt. O fi vina lor? Cu siguranţă că da. Dacă şi-ar face din gîndire un obicei multe dintre acuzaţiile de discriminare ar muri din faşă (chiar şi cele adevărate) iar problema integrării ţiganilor ar fi fost rezolvată cu decenii în urmă.

“Adevărul” l-a întrebat ce este: ţigan sau rrom? „Rrom, rrom, rrom! Aşa se zice şi la televizor. Nu mai se zice «ţigan»! E ca şi cum tu mi-ai spune «Băi, ţigane, ce mai faci?», iar eu ţi-aş spune «Băi, române, ce mai faci?» Nu sună frumos. Când zici, băi, «rromule… », e altceva”.

Nu-l interesează că francezii spun „gitan”, maghiarii – „cigány”, iar englezii – „gypsy”, pentru el a trecut perioada în care era „ţigan”. Acum e „rrom”.

Dilema pe care o supunem astăzi dezbaterii se referă strict la termenii „ţigan” şi „rrom”. Cei care militează pentru folosirea cuvântului „ţigan” se gândesc că denumirea a fost folosită în trecut şi că ar trebui păstrată. Termenul „rrom”, pe de altă parte, are legătură cu limba pe care o vorbesc aceşti etnici, „rromani”, şi prin introducerea lui în documentele oficiale s-a dorit ruperea de trecutul care amintea de robie.

Related External Links