Ţiganii din armata lui Vlad Ţepeş

Putin cunoscut este episodul istoric in care Vlad Tepes a vrut sa-i angajeze pe robii tigani in randul corpurilor sale de oaste. In fata amenintarii otomane, din lipsa de oameni si resurse, Vlad Tepes a ridicat intotdeauna o armata mica, insuficienta. In cautare de osteni noi, crancenul voievod a apelat la satrele de tigani-robi, detinute de boieri si manastiri, promitandu-le romilor dezrobirea, daca vor alege sa lupte alaturi de el contra turcilor. Entuziasmati la inceput, tiganii au acceptat pe loc. Grupul de tigani a primit astfel haine si arme, devenind un nou corp in armata valaha. Tiganii si-au ales chiar un stindard de batalie sub forma unei sulite in care au infipt o cioara. Laudarosi si tinand sa-l impresioneze pe voievod cu bravura lor, tiganii au cerut chiar sa fie asezati in linia intai, fiind astfel primii care aveau sa se infrunte cu turcii. Vlad le-a ascultat cererea. Episodul care a urmat este hilar si burlesc in egala masura.

In fata armatei turcesti care se apropia incet si metodic, tiganii au inceput sa-i batjocoreasca si sa-i ameninte pe turci. Pe masura ce trupele ienicerilor se apropiau in zgomot crescand de tobe, meterhanele si timvale, tiganilor a inceput sa le se faca frica. Nimic anormal. Tiganii erau de generatii intregi fierari, mestesugari si argati. Nu cunosteau stiinta armelor, nici nu experimentasera puternicul impact psihologic pe care il aveau cruntii ieniceri. Armate mult mai galonate si titrate, alcatuite din cavaleri occidentali incercati, au dat cinstea pe rusine, fugind din fata eficientei masini de razboi turcesti. Odata ce valurile de ieniceri au ingustat orizontul, tiganii au intrat in groaza mortii, aruncand armele pentru a-si inlesni fuga. Astfel, inainte de lupta propriu-zisa, tiganii au parasit in graba campul de lupta, tipand si alergand dezordonat in rasetele ostirii valahe. Doar sulita lor cu cioara in varf a ramas infipta in locul unde fusese “regimentul tuciuriu”. De atunci, a ramas vechea zicala romaneasca “Curajos ca cioara-n par”.

Sursa Descoperă.ro.

Related External Links

Vasile Alecsandri – Desrobirea ţiganilor

Te slavesc, o! zi ferice, sfinta zi de libertate,
Tu a carei mindra raza sufletul roman strabate,
Te slavesc, o! zi mareata pentru patria-mi iubita,
Tu ce-arati ochilor nostri Omenirea desrobita.

Veacuri multe de durere au trecut cu vijelie,
Sub asprime plecind capul unui neam de osindire,
Dar romanul cu-a sa mina rupe lantul de robie,
Si tiganul, liber astazi, se desteapta-n fericire!

Azi e soarele mai falnic! lumea azi e mai voioasa!
Azi in piept inima-mi creste! azi e viata mai frumoasa,
Caci la glasul libertatii vad Moldova desteptata
Si la glasul omenirii o simtesc induiosata.

Fala-n lume si marire pentru tine-n veci sa fie,
O, Moldovo, tara mindra! tu ce dai sfinta dreptate!
Bratul tau ce sfarma astazi un jug aspru de robie,
Tie insati pregateste viitor de libertate!

Poezia a fost găsită aici.

Related External Links