Criza de identitate a unora dintre ţigani şi agăţarea de o denumire care nu le aparţine

Mă gîndesc că ştiţi deja de ce am făcut pagina asta (rezervarea domeniului şi instalarea pachetului wordpress). Dacă aveţi timp să citiţi pe larg articolul aruncaţi o privire pe dan-marius.ro. Ca să vă reamintesc pe scurt: nu sînt de acord cu furtul denumirii oficiale a poporului români prin folosirea termenilor rom, rrom şi romanes adresat ţiganilor. Dacă aceştia vor să schimbe denumirea etniei este excelent, sînt de acord şi îi sprijin (inclusiv prin această pagină)… atîta vreme cît noua denumire nu contravine bunului simţ şi nu încalcă demnitatea poporului român majoritar. Sau a oricărui alt popor, de altfel.

De obicei motivele cam trec neobservate din cauza conţinutului acestei pagini (în primul rînd ştirile despre minoritari)… însă din cînd în cînd se mai trezeşte cîte unu’ să comenteze pe tema denumirii folosite în de principal de mass-media. Aşa cum a făcut-o în ultimele zile îndoctrinat pesemne de mass-media care chiar crede în denumirea de rrom/romanes. Vă las pe voi să citiţi comentariile de aici, dar ideea este următoarea: nu mai încercaţi să forţaţi în vreun fel denumirea de rrom… Are succes doar pentru aceea care se îndoaie după cum spune ăla cu gura mai mare, are succes doar pentru turmă.

Voi ăia care vă simţiţi insultaţi (mai mult sau mai puţin aiurea) de atitudinea românilor faţă de voi ar trebui să lucraţi mai degrabă la integrarea ţiganilor în societate. Atîta vreme cît ţiganii vor fi cunoscuţi în primul rînd ca hoţi, cerşetori, scandalagii sau mafioţi atitudinea majoritarilor (din orice ţară) nu se va schimba. Schimbarea denumirii n-are nici o valoare… este doar încercarea de a rezolva o criză de identitate pe care cele două secole trecute de la eliberarea din sclavie nu au reuşit să o compenseze.

Related External Links

De la călăi la lăutari – istoria ţiganilor din Ţările Române

Titlul aparţine articolului de pe Historia.ro care tratează chiar bine subiectul ţiganilor, chiar dacă termenul der rrom apare în text un pic prea mult pentru a fi pe gustul lor. (dar ăsta e un alt subiect).

În continuare apare doar prima parte a articolului, dar în puteţi citi în intregime aici. Este un artidol detaliat, am vrut să vă stîrnesc interesul pentru a-l parcurge pînă la capăt, rămîne la alegerea voastră să o faceţi.

 

 

Pentru a defini etnonimul “tigan” apelam la prestigiosul “Oxford Dictionary” si aflam ca “gipsy” (termenul folosit de englezi) este “member of a wandering race (called by themselves Rommany) of Hindu origin with dark skin and hair, living by basket-making, horse-dealing, fortune telling etc.” Este o definitie realizata la sfarsitul secolului al XX-lea, cand misterul originii lor a fost in mare parte elucidat. Dar, in continuare, circula mai multe ipoteze privind originea si procesul imigrationist spre Europa al tiganilor.

Denumirile tiganilor

Termenul “tigan” este unul greco-bizantin – atsigani – de neatins (din verbul athiggainein – a nu atinge), dat unei secte crestine din secolul al VIII-lea din Frigia, ai carei adepti considerau o intinare contactul cu anumite obiecte sau numai vederea lor. Printr-o rastunare de sens este atribuit tiganilor.
Grecii i-au numit “atsigani” si “cativeli”, turcii le ziceau “arami” si “thingenes”, ungurii i-au numit “czigany” si “faraontseg”, italienii – “zingari”, germanii – “Zigeuner”, portughezii – “ciganos”, popoarele slave – “tigani”, francezii – “vomi” si”bohemiens”, englezii – “gipsy”, popoarele nordice – “tartares” si “saraceni”, belgienii si olandezii – “idolatres” si “heiden”, spanolii – “gitanos” si “egipsyano”. Constatam ca numele exprima o posibila provenienta. M. Block scria in 1938: “La Egipt ar trebui sa ne gandim vazand proportiile impozante ale pieptului la femeia tiganca; asemanarea in destinele seculare ar vorbi de o origine iudaica; aspectul exterior, felul aparitiei ar viza pe tatari, mongoli. Aceasta ar fi dus adevar la oarecari convingeri daca tiganii n-ar fi avut idiomul lor particular”. intr-adevar, limba tiganilor a fost cea care a oferit argumente privind originea lor: India. In 1763, Istvan Valvy, student maghiar la Universitatea din Leyden, cunoaste trei indieni din Malabra si constata asemanarea intre limba tiganilor din Ungaria, din districtul Comorn si limba indienilor malabrezi.

La astfel de concluzii au ajuns si filologii germani I.C. Rudier si Kraus Zippel si istoricul Grellman – origine industana6. J.J. Vaillant, in 1857, mentiona inrudirea limbii tiganilor cu limba neoariana din India de nord.

Istoricii si istoria tiganilor

In spatiul romanesc, cel care le-a acordat primul atentia sa a fost Dimitrie Cantemir, dar acesta se arata dezorientat in ceea ce priveste originea lor, iar D. Fotino, care le dedica spatii importante in “Istoria Daciei” din anul 1819, nu pomeneste despre locul de unde au venit in tarile Romane. M. Kogalniceanu, realizatorul unui prim studiu referitor la tiganii din tarile Romane in anul 1837, introduce in istoriografia romanesca cercetarile scolii germane de istorie, afirmand originea lor indiana. Pe aceeiasi pozitie s-au aflat si alti autori romani: M. Statescu (1884), Dimitrie Dan (1893), A.D. Xenopol (1895), N. Iorga (1930), G. Potra (1939), I. Chelcea (1944), A. Gonta (1986), V. Achim (1998) etc.
Studiile de mitologie romaneasca mentioneaza traditii conform carora tiganii sunt egipteni, urmasi ai oastei faraonului sau ca ar fi descendenti ai biblicului Ham, care ar fi fost blestemat de tatal sau Noe sa aiba o culoare negriciasa si sa fie nomad. Ham l-ar fi innegrit pe tatal sau cu taciuni, profitand de goliciunea in care se afla ca urmare a consumarii unei bauturi alcoolice puternice. tiganii erau numiti de popor hamiti, harapi sau faraoni. M. Block arata ca ei sunt socotiti a fi supravietuitorii oastei faraonului innecata in Marea Rosie.

Daca originea lor indiana a fost acceptata in cvasitotalitate de istoriografie, argumentul lingvistic fiind se pare hotarator, asupra perioadei si a modului de patrundere al tiganilor in Europa si in special in mediul romanesc sunt in circulatie mai multe teorii, cu mai multa sau mai putina greutate stiintifica. Dimitrie Cantemir scria despre “tiganii cei cu multi copii”: “Acestia sunt imprastiati ici si colo in toata Moldova si nu exista boier sa nu aiba in stapanirea sa cateva salase de-ale lor. De unde si cand a venit acest neam in Moldova? Nu stiu nici ei insisi si nici nu se gaseste numic despre ei in cronicele nostre. Toti tiganii, din toate tinuturile, au acelasi grai amestecat cu multe cuvinte persienesti si grecesti”. N. Iorga si C.C. Giurescu au emis ipoteza ca robii tigani au sosit in spatiul romanesc odata cu tatarii.
N. Iorga afirma: “tiganii arata prin organizarea lor actuala care era cea a romanilor in secolul al XIII-lea, capeteniile lor, voievozii, poarta parul lung, papuci de purpura, au sub ascultarea lor juzi; numele principilor romani au fost adoptate de robii lor: Vlad, Dan, Radu. Ei pastreaza chiar si unele particularitati de limba arhaica”.

Dar “Evul Mediu intunecat” ofera destul de putine marturii despre pamantul romanesc si despre locuitorii sai, o situatie asemanatoare inregistrandu-se si in restul Europei. O marturie, dar nu indeajuns de bine verificata, apartine lui J.P. Ludwig, care a aflat dintr-o cronica (“Cronica boema”, se pare) despre “cingarii” aflati in armatele lui Bela al IV-lea pe la 1250, dar documentar sunt amintiti pentru prima data in Serbia anului 1348.

Numele si prezenta in limba lor a mai multor cuvinte grecesti arata culoarul lor de sosire din Balcani spre tarile Romane. De altfel, numele pe care si-l dau ei insisi este de romi, o consecinta a locuirii lor mai indelungate in Imperiul Bizantin, ce devenise “romeu”.

Senatorii, tiganii si apelativul rrom in februarie 2011

Azi am citit pe reţea că pămpălăii de senatori au respins propunerea lui Silviu Prigoană care dorea să înlocuiască în actele oficiale termenul de rrom cu cel de ţigan. Ştiu, ştiu, nu toţi senatorii sînt mototoli, dacă ar fi fost nu ar mai ajuns probabil în poziţia respectivă, dar trebuie să fii mototol sau fraier ca să pui botul la motivaţiile unora dintre ţigani şi să o dai înainte cu termenul rrom. Una dintre motivele pentru care denumirea asta a luat atîta avînt este gura mare şi spurcată a unora care s-au apucat să o promoveze pentru a-şi atinge propriile scopuri iar o foarte mare parte a românilor, toleranţi, indiferenţi sau chiar intimidaţi (nişte stări de spirit foarte comune printre conaţionalii nostri) i-au lăsat să se manifeste în voie.

Eu pun problema astfel: adică dacă eu (dacă ar fi să mă iau după logica unora) mă consider OM ar trebui să cer schimbarea denumirii poporului român cu cea de oameni? Acum o asemenea ipoteză este absurdă, şansele de a obţine aşa ceva sînt pur şi simplu infime, dar cu suficientă insistenţă se poate obţine orice… Cel mai bun exemplu este chiar denumirea României: termenul de român este unul recent, au trecut mai puţin de două secole de cînd a fost inventat pentru a ne atribui o falsă apartenenţă la grupul de popoare romanizate, cu insistenţa unui grup din ce în ce mai mare de oameni în cele două secole a devenit o denumire oficială şi recunoscută mondial. Ţiganii nu au un stat propriu şi o entitate comună ca popor, dar termenul cu care au devenit cunoscuţi în istorie a fost multă vreme instituţionalizat la nivel european (adaptat fiecărei limbi în parte, dar în cele mai multe cazuri cu aceeaşi rădăcină). Tendinţa unora este să acţioneze prin toate mijloacele pe care le au la dispoziţie ca să îl schimbe… rămîne de văzut în ce măsură vor reuşi. Au încercat şi în perioada interbelică în România, dar comuniştii le-au dat peste nas tupeiştilor… acum (în ultimele două decenii) au revenit.

Revenind la subiectul acestei zile, decizia de respingere de către Senat a proiectului de lege iniţiat de deputatul Silviu Prigoană a fost luată cu 51 de voturi “pentru”, 27 de voturi “împotrivă” şi cinci abţineri, după cum a informat Mediafax. Eu am citit despre faza asta (era să-i spun chestie, la cît de irelevantă este ar fi un termen foarte potrivit, dar fază este chiar şi mai potrivit) pe adevărul.ro şi aproape am început să rîd… nu ştiu în faţa cui dau socoteală senatorii (părerile sînt foarte împărţite, dar cu siguranţă nu dau socoteală în faţa poporului care i-a ales pe poziţiile alea – doar trăim în România, ce naiba?) dar uneori sînt de-a dreptul hilari.

Related External Links

Comisiile din Senat au avizat înlocuirea termenului “rom” cu “ţigan” propusă de Silviu Prigoană

În cele din urmă propunerea deputatului Silviu Prigoană face ceva paşi în direcţia potrivită: comisiile pentru drepturile omului şi egalitate de şanse din Senat au avizat favorabil azi propunerea legislativă prin care denumirea “rom” folosită mai nou de către fătălăi este înlocuită cu cea seculară “ţigan”. Este un pas în revenirea la normalitate, cel puţin din punctul de vedere al termenilor. Va mai dura încă (cam prea mult) pînă cînd majoritatea oamenilor vor începe să-i trateze pe ţigani ca pe nişte fiinţe umane… adică la fel de mult cît le va lua ţiganilor să se integreze în lumea (mai mult sau mai puţin civilizată) din jurul lor.

Potrivit iniţiativei legislative, care a primit un raport favorabil din partea membrilor celor două comisii, cu zece voturi “pentru” şi trei voturi “împotrivă”, în documentele emise de instituţiile din România cu referire la persoanele de etnie romă/ţigănească denumirea utilizată va fi cea de ţigan/ţigancă.

În iniţiativa legislativă a deputatului democrat-liberal se mai arată că atribuirea de conotaţii negative la folosirea cuvântului este interzisă.

Deputatul motivează necesitatea unei astfel de legi prin faptul că termenul “rom” generează confuzie pe plan internaţional.

“Sute de milioane de oameni de pe Planetă n-au studii filologice şi de etimologie. Ei fac o asociere firească (şi justă!) între terminaţia -ia / -(an)ia şi ţara (= naţiunea ei) care are această particulă: Britania = brit + ania = “ţara briţilor, a englezilor”; Mauretania = maur + (et)ania = “ţara maurilor”, deci România = rom + ania = “ţara romilor”. E incorect. Se creează o falsă direcţionare”, susţine Prigoană în motivaţia propunerii legislative.

Membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi şi Comisiei pentru egalitatea de şanse, întrunite în şedinţă comună, au adoptat, cu şapte voturi “pentru”, trei voturi “împotrivă” şi o abţinere, un amendament al preşedintelui Comisiei pentru egalitatea de şanse, Olguţa Vasilescu (PSD), potrivit căruia atribuirea de conotaţii negative la folosirea cuvântului “ţigan” ar urma să fie sancţionată conform legislaţiei în vigoare.

Sursa: Gîndul.ro.

Related External Links

Obvservator.info: Sînteţi ţigani!

O opinie interesantă despre ţigani, apelativul adresat lor, obiceiurile şi modul în care sînt ei priviţi de către români se găseşte aici, pe Observator.info.

O parte a acestei opinii urmează mai jos:

Da, putem spune asta! Sunteţi ţigani, nu rromi, nu romi, ţigani! Guvernul a dat ok pentru modificarea legii, în aşa fel încât minoritatea care se încăpăţânează să rămână în tradiţii şi clişee aproape tribale, în orice caz diferite, să nu poată fi confundată cu noi, românii. Tradiţii compromiţătoare, atât timp cât ţiganii – ne place tuturor să spunem, să credem – ne fac de râs şi în Europa, şi la noi acasă, în ochii străinilor care ne vizitează. În percepţia noastră, nemţii, francezii, italienii ne consideră ţigani pentru că ne confundă cu rromii-ţigani (de unde s-ar putea deduce că e o confuzie terminologică, nu o asociere comportamentală şi juridică). Prin politică oficială, de stat, ne delimităm de ei, le punem eticheta corespunzătoare: ţigani! Dar rezolvăm astfel problema ţiganilor şi, prin asta, problemele noastre de imagine în lume?

Related External Links

Ştirile ProTV: Romi sau ţigani? Un deputat PDL propune înlăturarea acestei confuzii

Deputatul PDL Adrian Gurzau propune inlocuirea prin lege a denumirii de “rom” cu aceea de “tigan”, asa cum ii numesc pe reprezentantii acestei etnii si alte popoare, pentru respectarea identitatii lor si inlaturarea unei confuzii in afara granitelor.

In legatura cu denumirea de rom, voi propune in Parlamentul roman o lege prin care sa interzicem folosirea denumirii de rom in loc de tigan, pentru a inlatura confuzia intre cele doua nume, confuzie ce nu de putine ori a adus prejudicii romanilor din afara granitelor. Am si argumente proprii pentru legiferarea acestei optiuni” – sustine deputatul, intr-un comunicat citat de Mediafax.

Deputatul democrat-liberal mai afirma ca imaginea etnicilor tigani in intreaga Europa a devenit “mai negativa” decat si-ar fi dorit oricine, iar tiganii, populatie de regula migratoare, “au devenit o problema sociala in mai toate tarile europene”.

Acest lucru nu poate fi pus pe seama unor rele tratamente din spatiile prin care au trecut vremelnic. Ci pentru ca sunt, pur si simplu, o populatie nomada care nu si-a insusit modul de trai si caracteristicile unui popor asezat. Cum nu sunt nici romani, nici unguri, nici sarbi, ci tigani, ei apartin lumii libere. Nimeni nu i-a trasat un drum anume unei populatii nomade, ea urmeaza propriile ei nevoi sau curiozitati“, a subliniat Adrian Gurzau.

In opinia parlamentarului, doar comunismul i-a tinut prizonieri pe tigani intre granitele statelor comuniste. Prin urmare, dupa deschiderea frontierelor, era firesc ca poporul nomad, care poposise prea mult in Estul Europei, sa isi continue drumul spre Vest, explorand si posibilitatile unor teritorii mai noi.

Gurzau a explicat ca denumirea de rom este una “conventionala”, stabilita recent si nu are justificari istorice legate de etnicii tigani, iar recent, unele comunitati de tigani au cerut revenirea la denumirea lor traditionala, “spunand ca nimeni nu i-a intrebat atunci cand s-a decis trecerea la apelativul rom”.

Celelalte popoare europene le spun tigani, folosind cuvinte avand aceeasi radacina cu cea de tigan: gitan (franceza), gipsy (engleza), gitano (spaniola), tiganski (bulgara), tigan (rusa), Zigeuner (germana). In formule lingvistice aflate in cultura lor traditionala nu exista termenul de rom“, a mentionat Adrian Gurzau.

Deputatul PDL mai sustine ca face aceasta propunere “ca mijloc de protejare a romanilor care ar putea fi afectati de rele tratamente si de discriminare negativa in spatiul ostil tiganilor, pe nedrept”.

Sursa Ştirile Protv.ro.

Related External Links

Petitie: “Tigan = cuvant corect, termen real pentru a denumi etnia respectiva”

O altă petiţie, la fel de inutilă ca toate celelalte, poate fi găsită aici.

Tigan = cuvant corect, termen real pentru a denumi etnia respectiva

11/02/2009

categorie: Social.

destinatar: Academia Romana, Guvernul Romaniei, Presa scrisa, Presa audio-vizuala

Va propun ca prin intermediul acestei petitii, sa convingem presa dar si institutiile statului roman , ca acea etnie comuna statelor din Balcani, denumita in zilele noastre ” populatie rroma ” sa se poata denumi in presa dar si in documentele oficiale cu termenul ” tigani”.
Mi se pare de bun simt acest demers, dat fiind faptul ca in Europa, Romania si-a facut singura un deserviciu enorm numindu-i pe tigani romi .
Nu o sa fac aici o analiza etimologica a acestor cuvinte, pentru asta va sugerez sa consultati documentul care se gaseste la adresa urmatoare:
http://isj.bc.edu.ro/Members/minoritati/anunturi-importante/tsigan_atsigan_rom-1.doc
Consider ca nu exista o baza reala de schimbare a termenului corect de tigan cu termenul de rom, care se confunda usor in vestul europei cu « roman ».
Nu trebuie gandit ca termenul de tigan este unul peiorativ, in fond, state europene cu nivel de civilizatie mai ridicat decat noi, folosesc termenul de « tigan », fara sa considere ca asta ar fi un atac la adresa acestei etnii : în Germană: Zigeuner, în Engleză: Gypsy, în Franceză: Gitan, în Spaniolă: Gitano, în Ungară: Cigány, în Bulgară: Цигани, în Rusă: Цыгане

Related External Links

Jurnalul Naţional: Românii, confundaţi cu rromii fiindcă vorbesc “romanes(te)”

Sociologul Vasile Zărnescu consideră în articolul apărut în Jurnalul Naţional în anul 2009 aici că folosirea termenului rom (rrom) constituie un atentat la imaginea României şi atrage atenţia că pentru străini între a vorbi în limba “romanes” şi a vorbi “româneşte” nu este nici o diferenţă semnificativă avînd în vedere că multe documente nu au diacritice.

Într-un articol publicat în Lumea magazin în 2005, sociologul Vasile Zărnescu explică că denumirea de rom/rrom nu are nici o legătură cu ţiganii, ci este o acţiune deliberată care are ca scop compromiterea României în Occident. “În presa din Occident, când se relevă infracţiunile comise acolo de ţigani, nu se vorbeşte despre «ţigani veniţi din România», ci despre «români». De aici şi încercările de a «expatria» în România şi ţigani din alte ţări, sub pretextul că nu mai ştiu româneşte, fiindcă ar fi plecat de multă vreme din România”, scrie sociologul Zărnescu.

El subliniază că mulţi dintre liderii ţiganilor utilizează în vorbirea lor, cu naturaleţe, denumirea de ţigan, dovadă că încă nu s-au obişnuit cu “hibridul” rrom, impus de anumite grupuri de presiune. “Dacă nu era propaganda făcută în presa audio-vizuală, căci pe aceea scrisă ei nu o citesc, cvasitotalitatea ţiganilor nici nu ar fi ştiut că sunt romi sau rromi, căci ei se ştiu dintotdeauna ca fiind doar ţigani”, scrie sociologul. El arată că denumirea de “ţigan” nu are nimic peiorativ, ci că, dimpotrivă, are o conotaţie generică – şi deci no-bilă –, căci dezvăluie originea cu care etnia se mândreşte.

Ceea ce este important despre mecanismul care a condus la apariţia modei în care ţiganii sînt denumiţi rromi urmează:

Zărnescu arată şi cum s-a ajuns la utilizarea termenului “romanes” pentru a desemna limba vorbită de ţigani. “Prin anii 1994-1995, un Institut de Sondare a Opiniei, stipendiat de Fundaţia Soros, a difuzat – îndeosebi printre şefii unor instituţii de stat – un chestionar pe teme socio-economice, în care, dintre toate cele vreo 15 minorităţi, întrebările nu se refereau decât la ţigani, denumiţi «romi» (forma «rromi» încă nu se inventase). Apoi limba lor se numea în acel chestionar «romalli»(!). Abia după câţiva ani, când şi-au dat seama că făcătura «romalli» nu se declină, nu are nici o semnificaţie, nu are un efect de confuzie şi ulterior de substituţie, au inventat limba «romanes». Iar, pentru un stră­in, între a vorbi în limba «romanes» şi a vorbi în «romaneste» nu este nici o diferenţă semnificativă, mai ales că şi Parlamentul a început să-şi publice documentele fără diacri­tice. Iar un străin tot fără diacritice citeşte. Aşa că între romanes şi româneşte nu se mai observă diferenţa”, spune Vasile Zărnescu.

Related External Links

Pentru o Românie naţionalistă: schimbarea denumirii de ţigan în rrom

Pe un formul de pe reţea găsit recent se pot citi părerile vechi de doi ani deja ale unor români deranjaţi de schimbarea denumirii de ţigan în rrom (şi folosirea ei de către unii români).

Primul mesaj apare în continuare, restul le puteţi citi pe forum.

MesajSubiect: schimbarea denumirii de tigan in rrom   Mier Aug 20, 2008 12:34 am

este o injustitie sa numesti un tigan rrom
ei au venit cu ideea asta ca sa poata sa ii confunde strainii, cuvantul “rrom” se aseamana cu cuvantul roman
atunci cand tiganii fac ce fac in alte tari, strainii aud de acest rrom, stiu ca vine din Romania si fac imediat legatura
se stie ce urmaresc tiganii. tiganii fac numai rau poporului Roman, asta au urmarit tot timpul

Forumul este salvaţi România @ forum0.net.

Related External Links

Petiţie online pentru schimbarea denumirii din rromi în ţigani

Oricît de inutile sînt petiţiile online, ei bine, există o asemenea petiţie pentru schimbarea denimirii din rromi înapoi în ţigani. O puteţi găsi aici… poate o şi semnaţi.

To:  Parlamentul României

Cerem urgent schimbarea denumirii tiganilor in actele oficiale din Rrom/Rom/Roma/Rroma/Romany/Romani/Romanies in Tigani sau in etnonimul lor original care este Dom si nu Rrom/Roma/Rroma/Romany/Romani/Romanies sau alte nume de genul asta ce creeaza o confizie intre Români si tigani. Ne-am saturat sa fim confundati cu aceasta etnie cu grave probleme sociale si culturale si nu vedem cum schimbarea numelui de Tigan/Zigeneur/Zingaro/Gypsy (sau alte nume inventate) in unul asemanator cu al nostru i-ar ajuta cu ceva. Suntem satui ca indicnarea noastra fata de tigani sa fie luata drept rasism si va rog sa luati in serios aceasta petitie.

Related External Links

Tiganilor din Cluj nu le place denumirea de rrom

Mai mulţi cetăţenii clujeni din această etnie cer ca numele să le fie transformat în “ţigan”. Locuitorii de pe strada Coastei din Cluj-Napoca, împreună cu Aurel Paşcu (foto), preşedintele Fundaţiei Roma-Umanitate şi vicepreşedinte al Partidei Romilor Pro Europa, încearcă să tragă un semnal de alarmă privind asocierea denumirii de “rom” cu cea de “român”.

“Noi spunem că suntem ţigani, nu romi. Ţigan înseamnă cultură, păstrarea tradiţiei, limba vorbită, obiceiuri. Dacă ţi-ai pierdut numele, ţi-ai pierdut totul. Am fost botezaţi «romi» după anii ‘90, iar naşii acestui cuvânt au fost Petre Roman şi Ion Iliescu. Nu ne convine acest nume şi nu am vrea să se facă o asociere între «romi» şi «români». Vrem să ni se conserveze tradiţiile şi numele. Am tras un semnal de alarmă la propunerea domnului deputat William Brânză (PDL Bucureşti)”, a declarat Paşcu.

Francisc Ludwig, liderul Partidei Romilor Pro Europa, susţine că reprezintă 10-15.000 de romi din Cluj-Napoca şi spune că aceştia preferă denumirea de ţigani.

“În comunitatea Coastei trăiesc în jur de 400-500 de romi. În municipiul Cluj-Napoca trăiesc 10-15.000 de romi, iar 80-90% nu vor îşi piardă denumirea de «ţigan». Din cauza denumirii de «rom» s-a spus că majoritatea faptelor romilor sunt făcute de români. Nu vrem să mai fim acuzaţi că ne folosim de cuvântul «rom» ca acoperire şi am prefera să ni se spună ţigani”, a declarat Ludwig.

Romii din comunitatea de pe strada Coastei din cartierul Mărăşti sunt preocupaţi de denumirea etniei lor. “Ni se spune «ţigani» de când e lumea. Nu suntem bine văzuţi şi, pentru că suntem minorităţi în România, ajungem să fim separaţi de restul oamenilor. Ar trebui să se lucreze şi la mentalitatea majoritarilor, să se înţeleagă că ţiganul e un simplu om”, consideră Ernesc Creta, de 60 de ani. El spune că romii din Bulgaria sau din Cehia susţin că provin din ţara noastră.

“Ţiganii din România sunt foarte rău văzuţi în străinătate. Ţiganii bulgari şi cehi spun că sunt din România ca să nu îşi facă de ruşine ţara lor”, a spus Creta. O femeie romă comenta situaţia: “Dacă suntem ţigani, de ce să ne simţim jigniţi?”. Csaba Ferenc Asztalos, preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, susţine că nu denumirea este importantă.

“Fiecare persoană poate fi apelată cum doreşte. Nu cred că acesta este cel mai arzător subiect pentru comunităţile rome. Din câte ştiu eu, mare parte a comunităţii rome doreşte să fie apelată cu cuvântul «rom»”, a declarat Asztalos.

Sursa: Ziua de Cluj, 23 august 2010.

Related External Links

Despre Tiganii.ro

În primul rînd, bine aţi venit pe Ţiganii.ro. Domeniul a fost rezervat de către Supravirtual SRL, iar ideea paginii îmi aparţine.

Motivele existenţei acestei pagini se pot afla aici. Vă sugerez să le citiţi înainte de a începe să băgaţi comentarii. Sînt sigur că unii dintre voi nu vor fi capabili să se abţină de la înjurături şi… cuvinte diverse la adresa ţiganilor, aşa că ar fi bine să ştiţi că comentariile sînt moderate.

De asemenea, nu aprob în vreun fel folosirea termenului de ţigan ca înjurătură. Este un termen istoric care reprezintă denumirea unei etnii. În schimb însă, denumirea de “rom” sau “rrom” folosită în ultimul timp este o insultă la adresa poporului român.