Hotnews: ONU avertizează guvernul francez în cazul demolărilor taberelor de ţigani

În contextul expulzărilor de ţigani de pe teritoriul Franţei care au avut în cursul lunii august (179 dintre ai ajungînd în Timişoara acum cîteva zile), Hotnews a publicat acum citeva zile un articol care susţine că expertii Organizatiei Natiunilor Unite (ONU) au cerut miercuri guvernului francez să se asigure că desfiinţarea taberelor de ţigani sînt conforme cu standardele europene şi internaţionale in domeniul drepturilor omului cu privire la non-discriminare.

“Evacuarile continua si ameninta ca familiie in cauza sa ajunga in situatii de vulnerabilitate”, in conformitate cu raportorii speciali pentru minoritati, migratie, locuinte si a rasism.

“Evacuarile fortate nu sunt o alternativa adecvata, trebuie gasite solutii alternative in concordanta cu standardele drepturilor omului”, a spus Raquel Rolnik, raportor special privind dreptul la locuinta. “Masurile restrictive de protectie, inclusiv furnizarea de alternative pentru locuinte decente, trebuie sa fie puse in aplicare”, a precizat acesta.

“Aceste informatii sunt ingrijoratoare, mai ales pentru ca nu este prima data cand in Franta au loc expulzari colective ale romilor”, a spus Izsak Rita, expert independent privind minoritatile.

“Romii sunt cetateni ai Uniunii Europene, si minoritatea cea mai marginalizata din Europa. Din pacate, aceste acte arata ca romii nu beneficiaza intotdeauna de aceeasi libertate de miscare si continua sa sufere tratamente discriminatorii”, adauga oficialul.

Hotnews: Casa Muhle, clădire monument istoric din Timişoara, dărîmată parţial de un clan de ţigani

Acum două zile Hotnews anunţa că autorităţile din Timişoara au oprit lucrările făcute de un clan de ţigni la una din clădirile istorice, Casa Muhle, după ce proprietarul (Ionel Stancu) a distrus acoperişul. Se spune că ultima autorizaţie de modificare a clădirii a fost dată în iulie 2011, dar acest lucru nu includea demolarea acoperişului.

Conform autorizatiei eliberate la cererea lui Ionel Stancu – reprezentant al unui clan de tigani, potrivit autoritatilor locale -, proprietarul avea voie sa execute “lucrari de restauratii, reparatii generale, modificari interioare si exterioare prin consolidari, extinderea casei scarii si extinderea cladirii pe fatada posterioara cu 3,85 metri in scopul reintregirii fatadelor in mod unitar, cu pastrarea arhitecturii existente, amenajare de mansarda in podul existent cu pastrarea cotei existente la cornisa si pastrarea caracterului arhitectural existent, refunctionalizare si recompartimentare partiala a cladirii la subsol, parter si mansarda si amenajarea unui bazin la demisol”.

Vineri, reprezentanti ai Primariei Timisoara, Politiei Locale, Inspectoratului de Politie al Judetului Timis si Inspectoratului de Stat in Constructii au descins la aceasta adresa si au cerut sistarea imediata a lucrarilor.

“In urma verificarii de vineri s-a constatat faptul ca modul in care se executa lucrarile de restaurare nu respecta procedurile impuse de o interventie la o cladire de patrimoniu, drept pentru care Primaria Municipiului Timisoara, prin Institutia Arhitectului Sef, a dispus sistarea oricarei lucrari”, se arata in comunicat.

Datele istorice spun că Casa Muhle a fost construită în secolul XIX, ea a aparţinut florarului Wilhelm Muhle, creatorul primului soi de trandafir românesc.

Adevărul: Cărămidăria din Arad îşi trăieşte ultimele zile

Familiile de ţigani aşteaptă buldozerele care vin să le demoleze cocioabele. Rromii din zona Cărămidăriei trăiesc fără apă, curent şi căldură. Sunt aproape o sută de ţigani, adunaţi într-un număr greu de stabilit de familii.

Sunt aproape o sută de ţigani, adunaţi într-un număr greu de stabilit de familii. Trăiesc cu toţii într-o sărăcie lucie, în condiţii mizere, strânşi într-o zonă pentru care autorităţile au stabilit o nouă destinaţie.

În curând, în Cărămidărie vor intra buldozerele pentru a amenaja cea mai nouă pistă de canotaj din ţară. Vieţile locuitorilor din cocioabe se vor schimba radical. Lucrurile sunt simple pentru comunitatea de ţigani. Ocupă ilegal acest teren şi demolarea se poate produce fără prea multe discuţii. Posibilitatea de a rămâne nu există. pentru că pista de canotaj va înghiţi toate gospodăriile, spun reprezentanţii Primăriei Arad.

Călătorie în timp

Călătorul ajuns intenţionat sau întâmplător în Cărămidărie poate spune că a coborât în timp cel puţin 300 de ani. Nu va da peste nimic din ceea ce defineşte acum civilizaţia. Oamenii nu au apă, canalizare, curent electric şi nici încălzire. Zilnic adulţii din familiile de rromi pornesc prin împrejurimi pentru a vedea de unde mai pot obţine câţiva lei pentru a putea cumpăra o bucată de pâine. După ora 9 dimineaţa, în ,,cartierul” de cocioabe şi barăci găseşti pruncii jucându-se în noroiul sau praful din stradă, în funcţie de capriciile vremii.

Alături de cei mici dai peste câte un bătrân şi peste nelipsiţii câini vagabonzi. Cu toţii au în minte acelaşi lucru: foamea. Să poţi să mănânci ceva este provocarea fiecărei zile pentru oameni şi animale. ,,Mama e plecată să găsească mâncare”, spune Laura, una dintre copilele ce se juca în faţa casei. La câţiva metri am zărit şi două persoane cu bidoane în mână. Mergeau după apă.

Apă, fier şi şapte guri care cer mâncare

,,Nu avem apă, mergem să luăm de la un izvor din zonă, măcar de băut să fie”, a spus Ana Stancu. Mai sunt întârziaţii, porniţi ultimii în căutarea fierului vechi, una dintre sursele de venit ale ţiganilor din Cărămidărie. Întârziatul întâlnit de noi este un bărbat între două vârste, care spune că aşa face rost de bani pentru mâncarea copiilor lui. Şapte la număr!

,,Pe zi reuşim să facem 10-15 lei, dar lucrăm mult şi avem multe guri de hrănit. Acum mă duc la muncă, am luat cu mine un pic de pâine şi un pic de dulceaţă, că altceva nu am. Îmi vine să plâng când mă gândesc că am putea ajunge în stradă. Vreau să îmi depun dosarul pentru ajutor social, dar am cartea de muncă pe la Baia Mare şi nu mă pot duce după ea. E vai de noi”, spune Alexandru Varga. Are şapte prunci acasă şi nouă guri de hrănit în fiecare zi.

Nu ştiu nimic oficial

Oamenii nu au fost anunţaţi oficial că nu vor mai avea acoperiş deasupra capului. Unii au aflat pe cont propriu şi au plecat. Există şi norocoşi printre ei. Sunt cei care au reuşit să primească o locuinţă socială în cartierul Sânnicolaul Mic. Cei care au rămas trăiesc ultimele zile în Cărămidăria care se va transforma în cel mai modern complex de canotaj.

Sursa: Adevărul.ro.

Related External Links

Adevărul: O tabără de ţigani din nordul Madridului, demolată prin “şiretlic”

Dacă în sudul Madridului, ţiganii români din “El Gallinero” sunt feriţi încă de braţul legii spaniole, cei din nord, din tabăra “Las tablas”, au fost evacuaţi ieri, iar colibele le-au fost dărâmate. “Un abuz”, susţin voluntarii parohiei care îi ajută pe ţigani.

Autorităţile spaniole au început să aplice metodele francezilor pentru a scăpa de taberele insalubre de romi din jurul capitalei Spaniei. Printr-un şiretlic, agenţii madrileni i-au evacuat pe ţiganii români dintr-o tabără din nordul capitalei, demolându-le apoi adăposturile, în baza unei autorizaţii care le permitea să demoleze “orice locuinţă improvizată sau construcţie abandonată, nelocuită”

Dacă în sudul Madridului, ţiganii români din “El Gallinero” profită de pe urma faptului că terenul pe care şi-au ridicat tabăra are statut special, de zonă protejată de construcţii şi alte activităţi, cei din Las Tablas, din cealaltă parte a capitalei Spaniei nu au fost atât de norocoşi.

În stilul preşedintelui francez, Nicolas Sarkozy, Primăria din Madrid a evacuat ieri mai multe familii de ţigani români care trăiau într-o aşezare nomadă în “Las Tablas”, un cartier de colibe situat în nordul capitalei Spaniei. Funcţionarii municipalităţii au folosit, însă, un “procedeu ilegal”, susţine grupul de voluntari de la parohia San Carlos Borromeo, care, cu sacerdotul Javier Baeza în frunte, au protestat faţă de evacuarea ţiganilor în faţa sediului Samur unde au fost cazate provizoriu familiile afectate, scrie Publico.

“Este un abuz de putere”, reclamă Paco Pascual, unul din preoţii care se ocupă cu ajutorarea familiilor de romi dintr-o altă tabără madrilenă. “Recurg la persecuţii ale ţiganilor români, fără remuşcări şi fără a le oferi o alternativă viabilă”, susţine acesta.

Sursa: Adevărul.ro.

Related External Links

Adevărul: Autorităţile madrilene au împiedicat cu buldozerul extinderea taberei de ţigani “El Gallinero”

În cursul zilei de luni utilajele Primăriei din Madrid au dărîmat 12 colibe în construcţie din aşezarea de la marginea oraşului. Se spune că tabăra este locuită de 400 de ţigani români.

Utilajele municipale au dat ieri o lovitură taberei ilegale de ţigani români din apropierea Madridului, “El Gallinero” (Coteţul), demolând 12 construcţii ale acestora care erau în plin proces de ridicare la marginea aşezării de lângă autostrada A3 (Madrid-Valencia), locuite de circa 400 de persoane, scrie ABC.

Autorităţile le-au dărâmat colibele ieri, în jurul orei 14.00, într-o acţiune fulminantă, determinată de preocuparea acestora de a evita ca tabăra de ţigani – un focar de insalubritate şi infracţionalitate, cu minori neşcolarizaţi – să crească necontrolat. Colibele improvizate începuseră a fi ridicate în ultimele săptămâni de către locuitori noi ai taberei, sosiţi în ultimele luni. Angela, una din femeile care locuiau în ele, a recunoscut că a sa fusese construită de soţul său, de curând.

Surse din Comisia de Urbanism au explicat că decizia de demolare a colibelor a fost luată după un raport al Poliţiei Municipale, care avertiza despre proliferarea din ultimele luni ale noilor colibe într-o aşezare care presupune o adevărată durere de cap pentru autorităţile publice. Deşi datele fluctuează, se estimează că în acest nucleu de colibe locuiesc 90 de familii şi în jur de 200 de minori, mulţi dintre ei neşcolarizaţi sau cu un grad mare de absenteism şcolar.

Sursa: Adevărul.ro.

Related External Links

Ţiganii, subiect de ceartă în Milano, Italia

Una dintre cele mai mari tabere de ţigani din Milano, Triboniano, va fi demolată pentru a face loc structurilor pentru EXPO 2015. Tabăra este locuită în mare parte de ţigani proveniţi din România, iar primăria milaneză caută o soluţie pentru cazarea acestora după demolare. Asta a dus la momente de tensiune în cadrul primăriei.

Articolul cu detaliile necesare se găseşte pe Adevărul.it.

Related External Links