Ţigan arestat la Londra, dansînd pe manele

În primele zeci de secunde am vrut să pun filmuleţul ăsta doar la categoria glume, individul ăsta fiind o parodie al unei fiinţe umane… dar, totuşi, e un ţigan arestat la Londra. N-are prea mare importanţă sub ce acuzaţie, ideea este că indivizi de teapa ăstuia ne fac o reclamă “excelentă” ţării din care provine. Dacă vă întrebaţi de ce unii îi tratează negativ pe români nu staţi prea departe… tocmai aţi găsit unul dintre motive.

Maria, îngerul blond aflat printre ţiganii din Grecia

Maria este fetiţa blondă cu ochii verzi găsită printre ţiganii stabiliţi în Fasala, Grecia, şi considerată răpită de cuplul care o creştea: testele ADN au arătat că fetiţa nu este înrudită cu aceştia, adică Hristos Salis, 39 de ani, şi Eleftheria Dimopoulou, 40 de ani. Cei doi sînt acuzaţi de răpirea unui copil şi au apărut în faţa justiţiei la începutul săptămînii, iar capetele de acuzare se vor putea mări pentru că femeia avea două cărţi de identitate diferite, fiind cunoscută şi sub numele de Selini Sali, şi alte documente care sugerau că cei doi au 14 copii, însă 6 dintre ei erau înregistraţi ca fiind născuţi într-un interval de 10 luni… în colţuri diferite ale Greciei.

În timpul interogatoriului cei doi ţigani au povestit diferite versiuni despre cum au găsit fetiţa, deşi ultimele informaţii ar fi zis că au cumpărat-o cu 1000 de euro.

Fetiţa, considerată acum în vîrstă de 5-6 ani, vorbeşte doar cîteva cuvinte în dialectul ţigănesc şi în greceşte, iar poliţia suspectează faptul că ar proveni din nordul sau din estul Europei, posibil din Scandinavia sau Bulgaria.

O organizaţie non-guvernamentală, Zîmbet de copil, căreia i-a fost încredinţată Maria susţine ca fetiţa a fost exploatată de ţigani pentru a face rost de bani, iar aici găsiţi două înregistrări cu ea dansînd: într-una alături de Maria Dimitriou, 21 de ani, nepoata liderului grupului de ţigani, iar alta, de acum 2 ani, o arată pe fetiţă, cu o suzetă în gură, învîrtindu-se şi încercînd să danseze.

Pe de altă parte, cei de la Adevărul susţin că autorităţile elene au descoperit că Maria nu se află pe lista de copii dispăruţi întocmită de Interpol.

După ce ADN-ul micuţei a fost verificat, oficialii internaţionali au confirmat faptul că dispariţia Mariei nu a fost reclamată. Vecinii familiei la care a fost găsită Maria susţin că micuţa ar fi fost vîndută de un cuplu de romi din Bulgaria.

Acest lucru întăreşte o altă ipoteză pe care reprezentanţii poliţiei din Grecia au lansat-o după audierea cuplului la care fata a fost găsită. Potrivit ultimelor informaţii, fetiţa cu trăsături scandinave ar fi fost cumpărată de cei doi greci, Eleftheria Dimopoulou şi Hristos Salis, de la o familie de ţigani bulgari, după ce Bulgaria a condus o campanie puternică de combatere a adopţiilor ilegale, în perioada 2008-2010.

În ultima lor versiune a relatărilor către autorităţi, ţiganii care au crescut-o pe fetiţă le-au declarat anchetatorilor că un cuplu de bulgari le-a încredinţat copilul, nemaiputînd avea grijă de el, dar s-au ataşat de ea în loc s-o predea la autorităţi.

Activiştii acuză discriminarea romilor

Grupurile de activişti pentru drepturile omului acuză autorităţile elene şi opinia publică de stigmatizarea comunităţii rome cu eticheta de „traficanţi de copii“. Amnesty International a anunţat că va lupta pentru protejarea drepturilor romilor şi a condamnat acţiunile „incorecte“ de evacuare din casele lor. Reprezentanţii comunităţii rome din Grecia şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la discriminarea pe care o vor înfrunta ca urmare a mediatizării acestui caz, afirmînd că mulţi vor crede că romii fură copii.

O parte dintre ei au apărut la televiziunile greceşti cu copiii lor, pentru a demonstra că se pot găsi trăsături deschise la culoare şi în interiorul familiilor de romi. Romii denunţă rasismul în acţiunile poliţiei elene, motivând că verificările pe baza caracteristicilor fizice sunt discriminare etnică.

Dans ţigănesc Tinca

Descrierea înregistrării este inexistentă, singurele elemente de identificare a evenimentului şi locaţiei în care a fost realizat dansul ţigănesc este numele Tinca (probabil comuna cu acest nume din judeţul Bihor) şi afişul cu “zilele Nicolae Jiga”.

Nuntă la ţigani în secolul XIX

Nunţile ţigăneşti de acum, cele moderne, au fost destul de promovate prin mass-media şi pe internet, dar cele din trecut sînt mult mai puţin cunoscute.

George Damian prezintă aici o descriere a nunţilor de acum două secole, iar continuarea poate fi găsită tot acolo, împreună cu nişte imagini de epocă. Sursa lui a fost Heinrich von Wlislocki, un filozof sas din Transilvania de la sfîrşitul secolului XIX, destul de puţin cunoscut (eu n-am auzit de el) care a trăit alături de ţigani.

Am preluat aici un fragment, sper că vă va stîrni curiozitatea suficient de mult pentru a intra în detalii.

Nunta la ţigani începea cu invitarea participanţilor: “Însoţit de doi sau mai mulţi muzicanţi, mirele ţigan merge din cort în cort şi în timp ce muzicanţii interpretează un dans specific el îşi face invitaţia dansând şi de obicei într-o formă cântată. (…) La aceste invitări, băutura, rachiul, joacă un rol primordial, iar mirelui şi muzicanţilor săi li se pune înainte de băut în cantităţi atât de copleşitoare, încât nu arareori au dificultăţi în a regăsi drumul spre casă. Aceste invitaţii ocupă toată săptămâna, fiindcă tradiţia şi buna cuviinţă cer ca mirelui şi însoţitorilor lui să li se pună dinainte o băutură, iar, pe de altă parte, tot tradiţia este aceea care cere ca mirele să pună la dispoziţia invitaţilor burduful plin. Desigur, conţinutul acestuia este curând golit, dar ce contează? Cârciuma satului are destul rachiu şi mereu se găseşte cineva dintre cei prezenţi care să fie gata să dea o fugă până în sat şi să aducă înapoi la corturi burduful proaspăt umplut. Admiţând că pe drum nu şi-a umezit de prea multe ori gâtlejul cu preţioasa poşircă “datorită uscăciunii pricinuite de alergare” şi nu s-a lăsat cuprins de braţele lui Morfeu în vreun tufiş, laolată cu burduful şi poşirca, spre cea mai mare supărare a celor care îl aşteaptă”. Beţia aceasta este motivată de un proverb ţigănesc citat de Wlislocki: “Să intri în căsnicie clătinându-te e mai bine decât să alergi treaz după femeia altuia”.

 

Parada portului şi dansului tradiţional tigănesc la Costineşti

La Costinesti s-a desfasurat in perioada 12 – 17 august 2008 cea de-a doua editie a maifestarii “Parada portului si dansului traditional rrom”, la care au participat 150 de elevi si tineri tigani din 11 judete. Manifestarea a fost  organizata de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului cu sprijinul Reprezentantei UNICEF in Romania si al Partidei Rromilor. Parada a avut loc in fiecare seara pe traseele cele mai populate de turisti si a fost urmata zilnic de un program de dansuri tiganesti traditionale pe scena Teatrului de Vara din statiune.

Sursa ZiarulConstanta.ro.

Related External Links

Ţiganii ursari descind în Bucureşti

Joi, 14 octombrie 2010, la ora 18.00, în Spaţiul “Anexa” al Muzeului Naţional de Artă Contemporană (Calea Moşilor 62-64) va avea loc vernisajul expoziţiei “Dansul Ursului”. Expoziţia face parte dintr-un proiect mai amplu de valorificare a patrimoniului, proiect numit “Priveşte Horezu”. Mai mulţi artişti contemporani (Dumitru Gorzo, Ecaterina Vrana, Dragoş Lumpan, Ştefan Rusu) alături de copii de la şcolile din Horezu, Vaideeni şi Costeşti oferă o viziune personală asupra acestui proiect cultural, pornind de la o frescă reprezentându-i pe ţiganii ursari, frescă realizată pe unul dintre pereţii exteriori ai bisericii din Covreşti (Vâlcea), în secolul al XIX-lea.

Detalii despre restaurarea picturii murale de la Covreşti vor fi accesibile la rubrica “Interviu” a ediţiei de vineri, 8 octombrie a Ziarului de Duminică.

Sursa este Ziarul Financiar.

Related External Links