Guvernul face case pentru ţigani. ANL a primit banii pentru construcţia de locuinţe sociale.

Programul pilot de construire a cîtorva locuinţe sociale pentru ţigani este destul de vechi, doar de 6 ani (a fost aprobat în anul 2008 prin HG 1237/2008.), dar numai în anul 2014 au ajuns  banii în conturile Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe (ANL): 10 milioane de lei (2,2 milioane de euro).

Economica.net publică cîteva detalii despre acest program, banii care vor fi cheltuiţi şi veniturile estimate. Mai jos găsiţi aceste informaţii:

Programul prevede construcţia unui număr maxim de 300 de locuinţe pentru ţiganii cu venituri reduse. Repartizarea locuinţelor sociale se va face de fiecare autoritate locală după examinarea solicitărilor pe baza unor criterii. Din comisiile de examinare vor face parte şi câte un reprezentant al biroului judeţean penru ţigani.Persoanele care au acces la acest program trebuie să aibă un venit mediu net lunar pe persoană, realizat în ultimele 12 luni, sub nivelul câştigului salarial mediu net lunar pe total economie. Locuinţele vor fi module cu regim de înălţime parter, însumand şapte partamente/modul.De asemenea, ANL are pentru acest an prevăzute investiţii de 37,7 milioane de euro pentru Construirea de locuinţe pentru tineri în regim de închiriere: 11,4 milioane de euro reprezintă surse proprii, iar 26,6 milioane de euro este suma prevăzută de la bugetul de stat.

Unde se vor construi locuinţe pentru ţigani

Programul-pilot prevede construcţia a 301 apartamente în următoarele localităţii, potrivit datelor de pe site-ul ANL:

Pecica, Arad – 49 locuinţe
Osorhei, Bihor – 14 locuinţe
Tăuteu, Bihor – 14 locuinţe
Sat Budacu de Jos, comuna Budacu de Jos, Bistiţa-Năsăud – 14 locuinţe
Sat Jelna, comuna Budacu de Jos – 7 locuinţe
Halchiu, Braşov – 21 locuinţe
Mircea Vodă, Constanţa – 49 locuinţe
Dolheşti, Iaşi – 49 locuinţe
Baia de Aramă, Mehedinţi – 28 locuinţe
Corabia, Olt – 28 locuinţe
Nochrich, Sibiu – 28 locuinţe

Dacă ţiganii nu vor solicita locuinţe sociale acestea se vor putea repartiza şi închiria în aceleaşi condiţii unor familii din afara acestor comunităţi, se mai arată în Hotărârea de Guvern din 2008.

ANL speră să vândă locuinţe de 5 milioane de euro în 2014

ANL estimează venituri totale de 37 milioane de euro, din care 2,58 milioane euro reprezintă venituri din dobânzi la credite, acordare de agenţie prin programul Construirea de locuinţe prin credit ipotecar, se arată în nota de fundamentare a hotărârii pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2014 al Agenţiei.

Veniturile din vânzarea locuinţelor pentru tineri destinate închiriere sunt estimate la 4,8 milioane de euro, valoare estimată pornind de la încasările de la sfârşitul anului 2013.

ANL primeşte de la bugetul de stat 28,4 milioane de euro pentru Construirea de locuinţe pentru tineri în regim de închiriere, dar şi pentru programul Locuinţe sociale pentru comunitatea de ţigani.

Cheltuielile totale ale ANL pentru 2014 au fost estimate la 43,3 milioane de euro, din care 2,6 milioane de euro sunt cheltuielile cu personalul, iar 690.000 de euro sunt cheltuielile cu bunuri şi servicii. ANL are un excedent din anii precedenţi de 6,3 milioane de euro.

România liberă: Nomazi la poarta spitalelor în Constanţa

Foarte probabil că cele descrise n articolul ăsta este unul dintre efectele secundare al venirii iernii, cu siguranţă este unul dintre exemplele neacţiunii oamenilor de ordine.

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa a devenit o a doua casă pentru persoanele fără adăpost. Ei îşi fac de mâncare lângă poarta spitalului, aprind focul şi cerşesc.

Un clan de ţigani şi oameni ai străzii s-au aciuat pe lângă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa, cerşind şi disturbând liniştea. Ei s-au instalat cu mic, cu mare pe gazonul spitalului. Acolo au pus pături şi perne şi tot ce le trebuie pentru a trăi „confortabil”. Şi pentru că direcţiunea nu a reuşit până acum să-i alunge definitiv, ei revin mereu în acelaşi loc, îşi întind lucrurile şi îşi fac nestingheriţi de mâncare în văzul tuturor. Ţiganii au aflat că mâncarea de spital nu e strălucită şi au decis să-şi facă singuri rost de-ale gurii şi să le prepare după gustul lor, aşa că în fiecare zi fac focul, iar pe două-trei pietre îşi aşază cratiţele şi încep să gătească. Nu-i deranjează nimeni, nici măcar oamenii legii. Ei încing focul cu cartoane sau lemne şi se apucă de treabă. În timp ce unii prepară hrana pentru tot restul găştii, alţii trec prin faţa focului ca să se mai încălzească un pic. „S-a lăsat frigul şi în spital nu ne lasă să intrăm”, a declarat Nagie Amet (33 de ani), mamă a şapte copii. Femeia spune că sărăcia i-a împins să plece din Adamclisi, unde locuiau, şi chiar să-şi lase în grija celor de la Protecţia Copilului şase dintre copii. „Nu aveam cu ce să-i cresc. Am rămas doar cu cel în vârstă de 2 ani”, a mărturisit ea.

Situaţia nu este singulară

În urmă cu aproximativ patru luni, un alt clan de ţigani s-a pripăşit în curtea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă, de unde cu greu a putut fi dat afară. La fel de greu le este cadrelor medicale să-i dea afară pe oamenii străzii, care, de când se lasă frigul şi până primăvara, se postează în faţa Unităţii de Primire a Urgenţelor şi nu mai pleacă de acolo. Mai mult decât atât, unii dintre ei blochează paturile care ar putea fi folosite pentru alte persoane bolnave. Ca urmare a acestei situaţii, conducerea spitalului a trimis în repetate rânduri adrese către Direcţia Generală de Asistenţă Socială, prin care îi solicită să ia măsuri în ceea ce priveşte soarta acestor persoane.

Spitalul, blocat de cazuri sociale

„Pe lângă activitatea curentă, care este foarte mare în această perioadă, avem multe persoane care parazitează activitatea medicală şi care nu sunt cazuri medicale, ci doar cazuri sociale. Sper ca cel puţin pe perioada iernii astfel de cazuri să fie îndrumate spre o altă locaţie, pentru că noi consumăm resurse într-o direcţie care ar trebui să fie a altora”, a declarat managerul unităţii, dr. Dan Căpăţână.

Sursa: România Libera.ro.

Related External Links