Adevărul.ro şi ştirile Oradea: Francezii îşi risipesc banii cu ţiganii de la Tinca încercînd să-i reintegreze

Acum doi ani pomeneam despre şcoala creştină construită în Tinca, o comună din judeţul Bihor, iar anul trecut despre francezii care au fost în zonă pentru a ne ajuta să le găsim locuri de muncă ţiganilor. Zilele acestea Adevărul.ro spune că trei sute de mii de euro sînt cheltuiţi din buzunarul  lyonezilor pentru reintegrarea ţiganilor, dar aceştia sînt hotărîţi să se reîntoarcă în Franţa. În Lyon s-au stabilit, în ultimii ani, mii de ţigani proveniţi din România.

Statisticile anului trecut arătau că 60% dintre ţiganii din Lyon erau originari din Tinca.

Nu mai puţin de 60 de locuinţe din localitatea bihoreană Tinca au fost racordate la energie electrică, cu bani de la francezi. Municipalitatea din Lyon a alocat 300.000 de euro pentru comunitatea de ţigani de la Tinca, iar efortul financiar s-a doar pentru reintegrarea ţiganilor şi pentru a-i determina pe aceştia să rămînă în România, ţara lor de origine. Dar, nimic nu pare să îi mulţumească pe ţigani.

„Aş rămîne dacă aş cîştiga 1.000 de lei pe lună”, ne-a spus, ieri un ţigan din colonia bihoreană care a fost vizitată de viceprimarii oraşului Lyon. Demnitarii francezi au fost întîmpinaţi cu pîine şi sare la Tinca, iar în colonia de ţigani au avut parte de dansuri ţigăneşti şi ciocolată cu rom.

„Prioritatea noastră este ca ţiganii să se poată integra cît mai bine în localităţile şi în ţara lor. Ştim că acest lucru nu se va petrece de pe o zi pe alta. Nu avem cum să oprim migrarea lor în Franţa, deoarece atît România, cît şi Franţa sînt două state membre ale Uniunii Europene, două state democratice”, a afirmat Hubert Julien Laferriere, unul din viceprimarii din Lyon.

Deşi au energie electrică, ţiganii nu sînt mulţumiţi cu acest confort. Nici nu se gîndesc să rămînă în Tinca. Pentru ei Franţa este Paradisul. „Mergem şi cerşim. Nu e greu. Stăm jos şi primim bani. Vreau să mă întorc în Franţa. E ceva normal. Am nevoie de bani”, ne-a spus Fekete Remus (52 ani), tatăl a opt copiii.

Autorităţile locale se gîndesc la tot felul de soluţii pentru a-i determina pe ţiganii din Tinca să nu părăsească localitatea. „Noi avem o convenţie pe doi ani cu autorităţile din Franţa, dar vom continua proiectele împreună. După ce am reuşit să racordăm 60 de locuinţe la energia electrică, vor urma şi altele”, a spus primarul din Tinca, Teodor Coste.

Articolul de pe Adevărul.ro este mai lung. Puteţi să-l citiţi dacă vă interesează, dar concluzia este clară: degeaba îi expulzează francezii pe ţigani, asta nu este o rezolvare a problemei. Ei trebuie integraţi, fie acolo, fie aici, pe meleaguri mioritice.

InfoPressPascani despre Cei mai fericiti tigani: Drum asfaltat, kituri de igiena, costume populare si instrumente de cintat din fonduri europene, la Ciohorani

Info Press Paşcani a publicat ceva mai devreme o serie de informaţii despre un proiect cu fonduri europene pe care primăria comunei Ciohorani îl va finaliza în cursul săptămînii viitoare.

Este vorba despre 150 000 de euro care au fost cheltuiti pentru confortul si instruirea comunitatii de ţigani din localitate.

Primarul comunei a asfaltat strada pe care locuiesc cca 40 de familii de ţigani, pe o distanta de aproape 1 km si le-a pus la dispozitie zeci de pubele pentru colectarea depozitului menajer. Mai mult, fiecare familie a primit cate un pachet cu obiecte si consumabile de igiena personala.

Tot din fonduri europene, administratia locala din Ciohorani a achizitionat costume populare traditionale, si instrumente muzicale precum si un echipament de sonorizare. Ele vor fi puse la dispozitia rromilor din localitate ori de cate ori va fi nevoie pentru pastrarea si valorificarea traditiilor lor populare, scrie ziarulorizont.info.

Related External Links

Evenimentul Zilei, colorăm România şi generaţia “supertare” a medicilor ţigani

Articolul anterior, cel în care spuneam despre Evenimentul Zilei şi cei trei tineri ţigani care au experimentat pe străzile Bucureştiului, m-a dus (în cele din urmă) la articolul ăsta de la proiectul Colorăm România, aparţinînd tot EVZ.

Singurul lucru care mă deranjează este apelativul de rom adresat ţiganilor, dar în cazul acest am să fac abstracţie la el şi am să vă recomand articolul. Motivul este simplu: cei care l-au scris şi cu mine urmărim acelaşi lucru (integrarea ţiganilor printre români), chiar dacă ei preferă să se supună tendinţei actuale şi să folosească termenul respectiv.

Halatul alb și stetoscopul îi fac ambasadori de vârf ai comunității din care s-au ridicat.

Romii de la Medicină primesc şi dau lecţii de viaţă de pe băncile şcolii, unde fascinaţia maşinăriei numite corpul uman se transformă în cea mai bună armă anti-discriminare.

Hotnews si Nicolas Sarkozy, inceput de “mea culpa” pe tema tiganilor: Voi evita sa vorbesc despre o comunitate in particular

Nu cu mult timp în urmă socialistul Hollande, contracandidatul lui Nicolas Sakozy, l-a atacat pe acesta pe tema minorităţilor de pe teritoriul francez (în special ţiganii) în cursa electorală pentru preşedinţia Franţei. Hotnews a publicat aici un rezumat a reacţiei lui Sakozy, aşa cum a tratat-o şi Le Figaro.

Nicolas Sarkozy a schitat “un inceput de mea culpa” in problema tiganilor, dupa ce a fost intens criticat, in anul 2012, pentru un discurs pe tema imigratiei, scrie Le Figaro. Sarkozy afirma, intr-un interviu acordat Le Dauphine libere, ca va “evita sa vorbeasca acum despre o anumita comunitate”. Intrebat daca ar rosti din nou acel discurs, presedintele Frantei a raspuns ca “Da, dar fara a vorbi despre o comunitate in particular”. 

“Securitatea este prima dintre libertati. Raman pe deplin mobilizat in aceasta chestiune”, a adaugat Sarkozy.

Războiul ţiganilor din Sibiu cu Guiness Book pentru tocană

Cîteodată mai dau peste o ştire amuzantă (sau, cel puţin, scrisă într-un mod care mă face să zîmbesc larg sau chiar să rîd), iar în seara asta am găsit una pe Libertatea.ro şi în are ca subiect pe ţigani.

Ea spune că ţiganii din Sibiu au folosit 850 de kg de varză, 300 de kg de carne, 50 de kg de varză şi 50 kg de orez pentru a face o mîncare specifică ţiganilor nomazi numită sah hai mas. I-au chemat pe cei de la Guiness Book pentru a le înregistra recordul, dar aceştia n-au recunoscut preparatul ca fiind tradiţional.

Rromii spun că “sah hai mas” este o mâncare tradiţională specifică romilor nomazi, iar reţeta a fost păstrată cu sfinţenie de ţigăncile din comunitate. Gustul special al acestei mâncări este dat de un condiment secret.

Condimentul secret nu i-a convins însă pe reprezentanţii Guinness Book, care spun că nu pot deschide o categorie specială pentru mâncarea romilor, considerată o tocană. Iar pentru a putea fi omologată romii ar fi trebuit să depăşească recordul unor spanioli care au gătit o mâncare asemănătoare de peste 2 tone. Familia Cioabă a cheltuit aproximativ 10.000 de euro pentru a găti mâncarea cu care voiau să intre în Cartea Recordurilor. Acum, însă sunt hotărâţi să dea în judecată reprezentanţii Guiness Book şi să ajungă până la Curtea Europeană de Justiţie, sub motiv că sunt discriminaţi.

Discriminare? 😀 Înţelegeţi de ce rîd, nu?

Decizia de înfiinţare a liceului ţigănesc din Bucureşti

Săptămîna trecută una dintre deciziile guvernului a făcut ceva valuri în mass-media românească: se doreşte înfiinţarea în Bucureşti a unui liceu pentru ţigani în limba română, dar vor fi învăţaţi şi despre cultura şi limba ţigănească. Se spune că elevii ţigani vor primi cel puţin o masă caldă, probabil prînzul.

Proiectul a fost gîndit ca scopul de a-i integra pe ţigani în comunitate, de a scădea abandonul şcolar şi ca un mijloc potrivit de a-i convinge să-şi lase copiii la şcoală pînă la 18 ani. Locaţia deja aleasă a viitorului liceu va fi pe strada Teiuş din sectorul 5 din Bucureşti, în curtea unei unităţi militare, pe locul unei foste cazărmi. Cei de la Libertatea.ro chiar au publicat o poză cu clădirea aici.

Peste 10 mii de ţigani nu mai ies la numărătoare celor din Botoşani

O ştire pe care o consider pe jumătate serioasă şi pe trei sferturi amuzantă a apărut în jurnalul de Botoşani şi Dorohoi: acum că încep să iasă treptat la iveală datele de la recensămîntul de anul trecut autorităţile îşi dau seama că au mult mai puţini ţigani decît credeau sau ar dori să aibă (în funcţie de interese). De exemplu, în Botoşani se considera ca anul trecut erau 15 mii de ţigani (sau atîţia ar fi fost luaţi în evidenţă anul trecut), iar acum doar 4000 dintre ei mai figurează în acte.

În zadar mediatorii au mers din comunitate în comunitate, din casă în casă şi le-au explicat că pot prinde proiecte care aduc bani pentru educaţie, pentru curent electric sau pentru case.

Restul s-au volatilizat scriptic. În satul botoşănean Baranca trăiesc câteva sute de romi. Aici şi-a declarat apartenenţa la etnie doar…o singură persoană. În Satul Hilişeu Crişan, aproape cinci sute de ţigani au case, pământ, merg la şcoală, la munca câmpului. Cu toţii s-au declarat români sadea.

Consilierul pe problemele romilor din Prefectura Botoşani, Semiramida Balan, a declarat că dfin 2001 până anul trecut peste 500 de mii de euro au fost aduşi de proiectele pentru romii din judeţ, folosiţi pentru direcţii diverse..

Restul detaliilor le găsiţi în articol. Nu pot spune cu siguranţă care-s motivele volatilizării ţiganilor din Botoşani, dar sînt sigur că există anumite interese care să crească artificial numărul membrilor acestei minorităţi din România. Probabil că adevărul este undeva la mijloc, ca de obicei.

Ţiganii şi speculaţiile referitoare la numărul lor real cu ocazia recensămîntului 2011

Speculaţiile despre numărul real al ţiganilor din România nu sînt deloc noi, dar subiectul a fost adus în actualitate cu ocazia recensămîntului care se derulează aceste zile la nivel naţional (20-31 octombrie 2011).

Statisticile oficiale spun că în România trăiesc oficial 535.250 de cetăţeni ţigani, sau cel puţin atîţia s-au declarat la ultimul recensămînt din 2002. Nimeni nu ştie încă care este numărul real al acestora pentru că mulţi nu s-au declarat ca făcînd parte din această etnie şi, mai ales, mulţi alţii au ales să nu-şi înregistreze copiii – şi, de aceea, nu au certificat de naştere sau carte de identitate pentru a fi integraţi cu adevărat în societate. Unele organizaţii nonguvernamentale estimează că ţiganii din România sînt undeva pe la 2, 5 milioane (sau chiar peste acest număr).

N-am spus degeaba “speculaţii”: se ştie cu siguranţă că o parte dintre ţigani preferă să nu îşi declare etnia sau să declare români ori unguri (motivele lor sînt foarte diverse, printre altele se pomeneşte de teamă, ruşine, conotaţie peiorativă a denumirii, înţelegerea faptului că fac parte dintr-o comunitate mai mare – cea în care s-au integrat, provenienţa din familii mixte etc), iar date clare despre această categorie de minoritari camuflaţi nu există şi, foarte probabil, nu vor fi cuantificate prea curînd (sau poate niciodată). În lipsa unor date statistice reale orice presupunere (făcută cu cap de cei care cunosc etnia şi tendinţele acesteia sau făcută aiurea, aşa, din burtă) se numeşte “speculaţie”.

Sînt unii care-i îndeamnă pe ţigani să se identifice ca atare (oricare ar fi denumirea pe care o folosesc pentru etnie) dar, hai să fim serioşi: cîţi dintre ei vor asculta de respectivele îndemnuri? 10%? 20%? Poate 25%? Toată lumea face ce-i convine şi, de obicei, pune pe primul plan interesul personal… Atîta vreme cît ţiganii nu vor vedea că prin declararea etniei din care fac parte nu au un cîştig cît se poate de clar şi de evident vor ezita să facă acest lucru.

Pînă atunci însă fiecare caută să se folosească de lipsa de informaţii pentru a ieşi în faţă cu acele idei (speculaţii) care-i convin lui cel mai mult, care îi vor ajuta scopului individual imediat sau de lungă durată. Ţiganii vor continua să reprezente un subiect la modă încă multă vreme de acum înainte, iar integrarea lor în societatea este şi va rămîne o adevărată provocare. Fie că ne place sau nu, prin încercările continue de a schimba denumirea multiseculară a etniei cu cea mai recentă de “rromi” ţiganii s-au făcut auziţi. Prin ceea ce fac în afara ţării (cele mai cunoscute fapte sînt în continuare furturile, înşelătoriile şi cerşetoria) au internaţionalizat problemele pe care noi, ca români, le avem cu ei de aproape două secole.

Dacă vă înteresează cîteva dintre aceste speculaţii, Gîndul.ro a publicat aici cîteva dintre ele:

În aceste condiţii, numărul neoficial al persoanelor de etnie romă din România variază de la un fabulos 3 milioane (Banca Mondială) la un “mult mai verosimil 1,5 milioane” (Comisia Europeană), după cum aminteşte profesorul Ciprian Necula, liderul campaniei de comunicare SPER (Stop Prejudecăţilor despre Etnia Rromilor).

De un număr apropiat vorbeşte şi şeful catedrei de Sociologie de la Universitatea Bucureşti, profesorul Marian Preda, care a realizat un studiu pe temă în anul 1998. “Atunci vorbeam de o populaţie în jurul a 1,5 milioane heteroidentificaţi – adică vazuţi ca atare de ceilalţi – şi de un milion autoidentificaţi în diverse studii şi sondaje, dar nu şi în cadrul unui recensământ oficial. În timp, a existat o creştere a populaţiei, dar nu foarte spectaculoasă” mai spune Preda.

Senatorul Mădălin Voicu, arată că, potrivit datelor pe care le deţine din surse oficiale ale MI şi UE, etnia romă se înscrie astăzi “pe o plajă între 700.000 la 1,3 milioane de persoane, numai în România, fără migraţie, categorie care numără şi ea aproximativ 700.000″. În consecinţă, spune Voicu, numărul romilor din ţara noastră se ridică undeva la 2 milioane, un milion în ţară şi un alt milion, mobil, care pleacă pentru diverse perioade de timp din ţară.

Din punct de vedere personal pot spune că aştept cu curiozitate rezultatele finale ale recensămîntului 2011. Nu cred că numărul ţiganilor declaraţi ca atare va exploda brusc, ca şi cum ar fi avut dintr-o dată o criză de conştiinţă şi de naţionalitate, probabil ca creşte considerabil dar nu foarte mult.

Adevărul.ro: Anca Mezei a făcut Sociologia ca să salveze ţigănia

Adevărul spune că la 27 de ani tînăra ţigancă Anca Mezei a făcut două facultăţi, se pregăteşte pentru master şi vrea să-i ajute pe ţigani să-şi depăşească nivelul. Ea este directoarea unei fundaţii care luptă pentru emanciparea semenilor ei în Braşov.

Chiar dacă recunoaşte că nu i-a fost deloc uşor, Anca a luptat mereu să-şi continue studiile, să înfrunte discriminarea, pentru ca astăzi să lupte pentru ajutorarea romilor din comunitatea din care face şi ea parte.

Anca se trage dintr-o familie simplă de romi, din Purcăreni. Mai are trei surori şi un frate, care au terminat doar câte zece clase şi care sunt căsătoriţi. Tânăra, singura care nu s-a grăbit să-şi împartă viaţa cu un suflet pereche, a decis să pună pe primul plan dezvoltarea sa personală. „Căsătoria implică multe responsabilităţi. Momentan, am decis că trebuie să am grijă de mine, să mă respect, fiind sigură că ce este al meu e pus deoparte. Este adevărat că din comunitate nu prea am de unde să aleg, însă voi găsi eu pe cineva matur, cu aceleaşi preocupări ca mine, care să mă ajute să le ofer copiilor mei tot ceea ce este mai bun”, mărturiseşte tânăra.

Continuarea şi imaginile se găsesc aici.

Adevărul: Prostituatele şi ţiganii nu sunt ilustrativi pentru imaginea unei comunităţi

Ambasadorul României în Spania, Maria Ligor, a discutat la HotNews despre problemele comunităţii de români din Spania, despre serviciile consulare, problema prostituatelor şi a ţiganilor români, repatrierea morţilor şi oportunităţi pentru studenţii români.

În problema prostituatelor şi a ţiganilor români care au împânzit Madridul, Maria Ligor a declarat că există o colaborare directă între ataşaţii de interne din Ambasadă şi Secţiile de Poliţie din zonele afectate.

„Consider însă că acest tip de situaţii nu sunt ilustrative pentru imaginea unei comunităţi de peste 830.000 de persoane, în covârşitoare majoritate persoane oneste, care muncesc din greu şi în respectul legii. De altfel, acesta este mesajul pe care îl receptez de la interlocutorii spanioli în legătură cu românii din Spania. Am mare încredere că majoritatea spaniolă are capacitatea să discearnă între excepţii şi regulă”, a subliniat ambasadorul României în Spania.

În Spania se află una dintre cele mai mari comunităţi de români din lume, aproape 830.000 de români înregistrati oficial.

Sursa: Adevărul.es.

Related External Links

Piteşti: Buletine pe loc pentru ţigani

În urmă cu aproximativ doi ani, autorităţile din judeţul Argeş au început un program de „oficializare” a cetăţenilor de etnie romă. În speţă, este vorba de un demers în încercările de incluziune socială, astfel că, pentru a putea să beneficieze de şcolarizare, să îşi găsească un loc de muncă, sau pentru a avea o proprietate, s-a început identificarea persoanelor neîregistrare şi oferirea lor de buletine.

Oficial, în Argeş sunt declarate 12.000 de persoane de etnie romă. Conform lui Marius Liţă, consilier pe problemele romilor în cadrul instituţiei Prefectului, în Argeş ar trăi peste 35.000 de romi. Dintre aceştia, 10% din ei nu au buletine. În urma unor protocoale încheiate cu autorităţile din Mihăeşti şi în curând cu cele din Bughea de Sus şi Dragoslavele, în comunităţile unde există mai mult de 10 cetăţeni de etnie romă fără buletine, o echipă de la primăria din comuna respectivă şi de la biroul mobil al Evidenţei populaţiei se va deplasa acolo pentru a-i înregistra şi fotografia pe oameni. Practic, ei ar urma să se deplaseze la Piteşti doar pentru a-şi mai ridica buletinele.

Sursa: ePiteşti.ro.

Related External Links

Viaţa liberă: Tradiţii şi opulenţă în neamul căldărarilor

* Aţi privit mereu plini de curiozitate palatele ţiganilor din Iveşti întrebându-vă cum e înăuntru? * Vă invităm în vizită la preşedintele comunităţii de romi din Iveşti, Cezar Stănescu, şi la fiul lui cel mare * Garduri păzite de lei-ţâşnitoare * Scări masive de marmură albă, gresie şi faianţă aduse din Spania şi Italia, arcade, coloane, potop de flori de plastic * Încăperi de zeci de metri pătraţi, decorate în culori tari * Inimioare şi simboluri ale euro şi dolarului pe tavan, aşa cum au pe tavan Carmen Şerban ori Guţă *  Monitorizare video şi internet *

La 38 de ani, Cezar Stănescu este preşedintele comunităţii de romi din Iveşti şi împreună cu bulibaşa Ferdinand Stănescu are grijă de viaţa şi de viitorul ţiganilor din Iveşti. E mândru de numele lui de împărat roman, dar a preferat titulatura modernă, de preşedinte, pentru că se potriveşte vremurilor în care trăim. Sună european! E rudă prin alianţă cu bulibaşa.

Pe Cezar Stănescu l-am găsit întâmplător, pe strada principală a cartierului rezidenţial ţigănesc din Iveşti. Am intrat în vorbă cu el fără să ştim cine e. A fost unul dintre puţinii ţigani care, aflând că suntem ziarişti, n-a fugit de noi.

Era îmbrăcat la patru ace pe sub haina elegantă, din piele. Ne-a sărit în ochi cravata prinsă cu un ac de aur masiv (nu placat!), cu portretul lui Mihai Viteazul gravat pe el.

„Umblu la costum de obicei, dar acum am ieşit cu nişte prieteni şi mi-am luat ce-am apucat pe mine”, s-a scuzat, după care a recunoscut că stiliştii îl sfătuiesc ce să îmbrace. În privinţa acelor de cravată, are şi unele gravate cu steguleţe şi cu însemnele UE.

Din vorbă în vorbă, ne-a invitat în biroul său de lucru. Îl întreb dacă e ţigan sau rom şi răspunde scurt: „Noi suntem ţigani. Dar Uniunea vrea să ne schimbe în romi”.

Sursa şi continuarea pe Viaţa-liberă.ro.

Related External Links

Jurnalul National: Ţiganii cer demisia ministrului Theodor Baconschi, acuzat de rasism

Jurnalul Naţional a publicat aici că în 24 februarie 2010 sute de ţigani din Bucureşti şi judeţele Dolj, Constanţa, Bihor, Cluj, Sălaj şi Ialomiţa s-au adunat în faţa Muzeului Antipa din Bucureşti ca să îi ceară premierului Emil Boc să-l demită pe ministrul de externe Theodor Baconschi din cauza unor declaraţii controversate pe care acesta le-a făcut la adresa ţiganilor.

Baconschi este acuzat de rasism, după ce ar fi spus, la Paris, că “România are nişte probleme fiziologice, naturale, de infracţionalitate în sânul unora dintre comunităţile româneşti, în special în rândul comunităţilor cetăţenilor români de etnie romă”.

Organizaţiile neguvernamentale ale ţiganilor au mai reclamat că la misiunile României din Europa nu sunt angajaţi din această etnie, care ar şti mai bine cum să administreze problemele ţiganilor, informează RRA. ONG-urile au susţin că trebuie mers la esenţa problemei, adică să fie eliminate motivele de migraţie, prin investiţii în acele localităţi de unde pleacă cei mai mulţi ţigani.

Related External Links

Jurnalul de Vrancea: Tiganii de la Saritoarea, condamnati la discriminare si saracie

Jurnalul de Vrancea a preluat aici un articol despre latura săracă a unei comunităţi de ţigani din cătunul Săritoarea. O parte a acestui articol apare mai jos ca să vă faceţi o idee.

Sunt tigani. Sustin ca sunt romanizati. Desi sunt respinsi de cei mai multi dintre consatenii lor, tiganii de la Saritoarea sunt oameni civilizati. Au bun simt, au intotdeauna un cuvant de alinare pentru cei mai napastuiti dintre ei dar si cuvinte de dojana pentru cei care mai calca stramb. Au acces la informatii insa nu au cunostintele necesare pentru a le disemina. Nu au curajul sa isi strige in gura mare saracia si necazurile, pentru ca oricum sunt ocarati, nu au puterea de a lupta cu o mentalitate. O mentalitate care a facut ca in anul 2009 un tigan in varsta de noua ani sa nu fie botezat, deci sa nu existe, care a facut ca satenii din Chiojdeni sa ii izoleze pe tigani pe un deal al comunei, departe de lumea civilizata. Ori, civilizatie inseamna acces neconditionat la sistemul medical, social, la apa potabila, si multe altele, care pentru noi, majoritatea, sunt lucruri normale. Civilizatie la care tiganii nu au acces, sau mai bine zis nu au voie sa acceada.
O incursiune in lumea tiganilor este oricand binevenita pentru multi dintre noi. Aici vezi ce inseamna intr-adevar neajunsurile, saracia, boala, mizeria, insa tot la tigani poti vedea si ce inseamna fala, palate construite peste noapte si bunastarea. La Saritoarea, un catun din comuna Chiojdeni, oricine poate vedea latura saraca a unei comunitati de romi. Trebuie doar sa iti pese de semeni ca sa le intinzi o mana de ajutor! Aici vezi mizerie, saracie, boala, lipsa de educatie sanitara… Dar tot aici gasesti cateva zeci de tigani cumsecade, respectuosi si deschisi sa isi strige neputinta! Trebuie doar sa vrei sa ii asculti si sa ii si ajuti. Refuza sa fie fotografiati sau filmati pentru ca s-au saturat ca unii sa ii faca de rusine. Sustin ca au vazut multe aparate in catunul lor… si atat. Nimic mai mult. Un strop de apa, curata, fara microbi, nu au primit. Tiganii sunt dispusi sa iti arate lumea in care traiesc atata timp cat la randul tau esti dispus sa ajuti. Oricum. Macar cu o povata, cu o vorba buna, numai sa nu ii mai desconsideri prin simplul fapt ca ii numesti tigani si spui despre ei ca sunt saraci. Cu toate ca nu cer mai mult decat sa fie considerati ca oricare alt om, de rand, zi de zi se lovesc de rautatile oamenilor din jur.

Related External Links