Tribunalul Cluj a decis ca 200 de ţigani să fie despăgubiţi cu 400.000 de euro de municipalitatea Cluj-Napoca

În luna decembrie 2010, 300 de persoane au fost evacuate din locuinţele in care stăteau pe strada Coastei din Cluj-Napoca. Primăria municipiului a susţinut prin reprezentanţii ei că la începutul anilor 2000 pe strada Coastei locuiau 18 familii în 4 imobile cu chirie însă contractele cu municipalitatea au încetat în anul 2004. Din cauza acestui lucru, dar şi a degradărilor clădirilor (au fost considerate ca fiind improprii pentru locuire) şi a construirii de amenajări improvizate în jurul lor, cele 300 de persoane au fost evacuate. Procesul împotriva primăriei a fost intentat de organizaţia European Roma Rights care i-a reprezentat pe ţigani în demersul făcut în instanţa judecătorească.

Sentinţa a fost în favoarea lor: o decizie a magistraţilor de la Tribunalul Cluj obligă muncipalitatea din Cluj-Napoca să despăgubească 200 de romi, individual, cu suma de 2.000 de euro. Potrivit unui comunicat de presa publicat marti, instanta Tribunalului Cluj constata nelegalitatea Dispozitiei 6397/16.12.2010 a Primarului Municipiului Cluj-Napoca. La acel moment, in decembrie 2010, primar al municipiului Cluj-Napoca era Sorin Apostu. De asemenea, decizia Curtii de Apel obliga paratii ca, pe langa plata celor 2.000 de euro de persoana, ceea ce ar insemna un total de 400.000 de euro, sa puna la dispozitia reclamantilor locuinte care sa respecte conditiile minimale stipulate in Anexa 1 a Legii nr.114/1996. Decizia tribunalului Cluj a fost data in 30 decembrie 2013, cu drept de recurs in termen de 5 zile. Potrivit reprezentantilor Primariei Cluj-Napoca, decizia va fi atacata cu recurs dupa ce vor primi motivarea instantei.

Sursa este hotnews, aici puteţi afla informaţii suplimentare.

Related External Links

Jurnalul.ro: Din mijlocul ţiganilor ministrul francez de Interne îşi retrage “mizeria”: Aţi înţeles greşit. Nu putem primi toată sărăcia din Europa!

Declaraţiile oficialilor francezi de la sfîrşitul săptămînii trecute şi începutul acestei săptămîni au făcut ca mass-media româneacă să vuiască ca un cuib de viespi. Ele se cunosc deja, aşa că nu voi reveni la ele. Acum cîteva zile doi miniştri fancezi (Ministrul francez de Interne, Manuel Valls, şi ministrul delegat francez pentru Afaceri Europene, Bernard Cazeneuve) au venit în România special pentru a încerca să rezolve problema ţiganilor, iar ieri au viziat o comunitate de ţigani din Cîmpia Turzii, judeţul Cluj.

Jurnalul.ro susţine că oficialii francezi au vrut să vadă cum se integrează ţiganii repatriaţi din Franţa şi mai ales în ce condiţii învaţă copiii din comunităţile respective în şcolile din România.  Aş zice că e un început bun, dar nu cred că vor rămîne cu vreo impresie de pe urma vizitei.

Cei doi au vizitat şi Liceul Teoretic “Pavel Dan” din Câmpia Turzii, aceştia fiind interesaţi de proiectul “Closer to school” -“Mai aproape de şcoală” care a redus în ultimii doi ani abandonul şcolar în rândul copiiilor romi.

Delegaţia franceză a fost primită de primarul Cluj-Napoca, Emil Boc, iar la Câmpia Turzii a fost însoţită de prefectul Ioan Vuşcan şi inspectorul-şef Valentin Cuibus.

Aflat printre ţigani ministrul francez responsabil cu declaraţia “mizerabilă” de acum cîteva zile a dat-o la întors:

 Manuel Valls încercat să justifice declaraţia sa la adresa ţiganilor şi anume că “Franţa nu poate primi toată mizeria din lume şi din Europa”.

A fost o greşeală de interpretare, a spus oficialul francez, care a explicat că Franţa nu poate rezolva toate problemele din Europa, chiar dacă trebuie să-şi asume partea sa de responsabilitate în primirea străinilor.

“Aţi înţeles greşit. Am spus şi o repet. Suntem toţi de acord că Franţa trebuie aibă şi ea partea sa de responsabilitate în primirea de imigranţi, de solicitanţi de azil. Trebuie ca legile europene şi franceze să fie respectate. Suntem o ţară de primire a emigranţilor. Nu avem însă capacitatea de a reglementa toate problemele din lume şi din Europa. Nu putem primi toată sărăcia din Europa”, a declarat Manuel Valls.

Nu pot spune ce era în mintea francezului cînd a emis declaraţia preluată de mass-media, dar era de aşteptat să încerce să nuanţeze fraza originală într-o formă care să nu-i facă prea mult rău. Doar e politician, nu?

Păcat că asta nu rezolvă în vreun fel problema ţiganilor.

Napoca news: Locul pentru ţigani la Şcoala de Poliţie a rămas neocupat

Napoca News anunţă că în toamna acestui an, Şcoala de Agenţi de Poliţie “Septimiu Mureşan” Cluj-Napoca a scos la concurs 50 de locuri pentru examenul de admitere 2012, pentru care s-au înscris 207 candidaţi. Dintre aceştia, au trecut de verificarea medicală şi de probele fizice eliminatorii 153 de candidaţi (20 de fete şi 133 de băieţi).

Joi, 13 septembrie, cei rămaşi în concurs au avut de înfruntat ultima probă a examenului de admitere: testul scris la limba română şi o limbă străină, la alegere dintre engleză şi franceză.

Au fost admise 5 fete şi 43 de băieţi.

Locul destinat tinerilor ţigani a rămas neocupat, urmând să fie redistribuit, iar cel destinat tinerilor aparţinând altor minorităţi a revenit unui tânăr din judeţul Bihor.

Dintre tinerii admişi, 8 sunt din judeţul Cluj, câte 5 din judeţele Bistriţa-Năsăud, Mureş şi Sălaj, câte 4 din judeţele Bihor şi Arad, 3 din judeţul Suceava, câte 2 din judeţele Alba, Gorj, Maramureş şi Timiş, respectiv câte unul din Bucureşti, Caraş-Severin, Dolj, Hunedoara, Satu Mare, Sibiu şi Vâlcea.

În 1 octombrie 2012 urmează să înceapă cursurile.

Related External Links

Ziua de Cluj: Un grup de ţigani începe la Cluj un turneu de concerte în 3 ţări

Ziuarul de Cluj scrie aici despre o serie de evenimente care au ca subiect principal o trupă de ţigani. Gaborii vor susţine un turneu de concerte cu muzică creştină interpretată în limba ţigăneasc în nouă oraşe şi în trei penitenciare din trei ţări. Turneul va  începe mîine seară la Cluj Napoca, la Casa de Cultură a Studenţilor şi va continuă o zi mai tîrziu la penitenciarul din Gherla.

Seria de manifestări, care include şi seminarii despre viaţa ţiganilor, este organizată de Asociaţia pentru Performanţă şi Cultură şi de Asociaţia Serviciul Umanitar pentru Penitenciare în trei ţări, este vorba de România, Bulgaria şi Macedonia. “Conceptul programului cultural cuprinde o îmbinare între partea artistică efectivă – concertul – şi partea educaţională – prezentarea culturii şi tradiţiei comunităţii gaborilor din România”, explică organizatorul Sorana Olaru-Zăinescu. Grupul care susţine turneul, “Gaborii”, este compus din şapte solişti, o dirijoare care este şi solista grupului, un pianist şi un instrumentist. “Gaborii” au susţinut deja peste o sută de concerte în ţară, potrivit lui Zăinescu.

Related External Links

Articole din mass media despre judecata tigănească

Primul articol are ca subiect judecata ţigănească pentru o fată de 15 ani din Roman (apărut în Ziarul de Iaşi în 2001).

Rapitorii nepoatei bulibasei tiganilor din Roman au fost chemati la judecata. Pina la finalizarea anchetei politistilor si pina la hotarirea judecatoreasca, tiganii vor hotari ce este de facut. Cei gasiti vinovati pot fi batuti crunt sau obligati sa plateasca despagubiri mari

In urma cu aproximativ o luna, Ramona Stanescu, in virsta de 15 ani, nepoata lui Paul Cojocaru, bulibasa tiganilor romascani, a fost rapita, secehestrata, batuta si violata de citiva tigani din Vaslui. Dupa saptamini de cautari disperate, familia a reusit sa-si recupereze copilul. Imediat dupa ce fata a fost adusa acasa, la Roman, bulibasa Stanescu a depus o plingere la Politie pentru a i se face dreptate. Dosarul intocmit de politistii romascani nu este finalizat, inca. Bulibasa Cojocaru nu a mai asteptat ca Politia sa-si faca treaba si a apelat la judecata tiganeasca. Acest gen de judecata s-a dovedit a fi foarte aspra, cei gasiti vinovati fiind nevoiti sa suporte batai crunte sau obligati sa plateasca despagubiri mari.

“Tiganii vor hotari ce este de facut!”

Detalii în articol.

Al doilea articol tratează declaraţiile unui gabor cu pălărie din Cluj despre obiceiurile ţiganilor de acolo, a fost publicat în Gîndul în 2009.

Câţi dintre voi nu aţi zis vreodată că “ţiganii sunt certaţi cu legea”? Câţi dintre voi au generalizat cu privire la “moralitatea” acestei etnii? Şi câţi dintre voi au impresia acum că articolul ce urmează e încă o încercare ONG-istă şi patetică de a reabilita imaginea ţiganilor?

Ei bine, nu e. Clujeanul Gabor Lajos Lali, un gabor cu pălărie şi popular în comunitate,  a acceptat să facă, pentru CLUJEANUL, o radiografie a “dreptului ţigănesc”, cu legile şi sancţiunile lui.

Înteresantă (adică de reţinut) este concluzia din final:

“Dreptul ţigănesc este făcut pentru educare, este făcut în beneficiul individului nu împotriva lui”  – Gabor Lajos Lali

Jurnalul Naţional a deschis subiectul judecăţii ţigăneşti cînd a scris despre Justiţia staborului – Dreptatea lui Suţă.

Unii ii spun “Staborul”. Alţii vorbesc despre “Kris” şi “Krisinitori”. Nume ciudate cu un vag parfum oriental, sub care se ascunde o justiţie subterană, care funcţionează in paralel cu cea oficială: judecata ţigănească. Motiv pentru care s-a infinţat s-a pus bazele Ligii Krisinitorilor “Romanipen.”

“Noi, ţiganii, nu suntem un stat aparte să avem o judecătorie separată, dar e o tradiţie a noastră, tigănească care aşa am găsit-o la moştenitorii noştri. Aceleaşi tradiţii le menţinem şi astăzi.” Vorbe inţelepte, spuse la un “pahar de vorbă” de Marin Constantin, judecătorul ţiganilor din tot Gorjul.

Related External Links

Tiganilor din Cluj nu le place denumirea de rrom

Mai mulţi cetăţenii clujeni din această etnie cer ca numele să le fie transformat în “ţigan”. Locuitorii de pe strada Coastei din Cluj-Napoca, împreună cu Aurel Paşcu (foto), preşedintele Fundaţiei Roma-Umanitate şi vicepreşedinte al Partidei Romilor Pro Europa, încearcă să tragă un semnal de alarmă privind asocierea denumirii de “rom” cu cea de “român”.

“Noi spunem că suntem ţigani, nu romi. Ţigan înseamnă cultură, păstrarea tradiţiei, limba vorbită, obiceiuri. Dacă ţi-ai pierdut numele, ţi-ai pierdut totul. Am fost botezaţi «romi» după anii ‘90, iar naşii acestui cuvânt au fost Petre Roman şi Ion Iliescu. Nu ne convine acest nume şi nu am vrea să se facă o asociere între «romi» şi «români». Vrem să ni se conserveze tradiţiile şi numele. Am tras un semnal de alarmă la propunerea domnului deputat William Brânză (PDL Bucureşti)”, a declarat Paşcu.

Francisc Ludwig, liderul Partidei Romilor Pro Europa, susţine că reprezintă 10-15.000 de romi din Cluj-Napoca şi spune că aceştia preferă denumirea de ţigani.

“În comunitatea Coastei trăiesc în jur de 400-500 de romi. În municipiul Cluj-Napoca trăiesc 10-15.000 de romi, iar 80-90% nu vor îşi piardă denumirea de «ţigan». Din cauza denumirii de «rom» s-a spus că majoritatea faptelor romilor sunt făcute de români. Nu vrem să mai fim acuzaţi că ne folosim de cuvântul «rom» ca acoperire şi am prefera să ni se spună ţigani”, a declarat Ludwig.

Romii din comunitatea de pe strada Coastei din cartierul Mărăşti sunt preocupaţi de denumirea etniei lor. “Ni se spune «ţigani» de când e lumea. Nu suntem bine văzuţi şi, pentru că suntem minorităţi în România, ajungem să fim separaţi de restul oamenilor. Ar trebui să se lucreze şi la mentalitatea majoritarilor, să se înţeleagă că ţiganul e un simplu om”, consideră Ernesc Creta, de 60 de ani. El spune că romii din Bulgaria sau din Cehia susţin că provin din ţara noastră.

“Ţiganii din România sunt foarte rău văzuţi în străinătate. Ţiganii bulgari şi cehi spun că sunt din România ca să nu îşi facă de ruşine ţara lor”, a spus Creta. O femeie romă comenta situaţia: “Dacă suntem ţigani, de ce să ne simţim jigniţi?”. Csaba Ferenc Asztalos, preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, susţine că nu denumirea este importantă.

“Fiecare persoană poate fi apelată cum doreşte. Nu cred că acesta este cel mai arzător subiect pentru comunităţile rome. Din câte ştiu eu, mare parte a comunităţii rome doreşte să fie apelată cu cuvântul «rom»”, a declarat Asztalos.

Sursa: Ziua de Cluj, 23 august 2010.

Related External Links