Tribunalul Cluj a decis ca 200 de ţigani să fie despăgubiţi cu 400.000 de euro de municipalitatea Cluj-Napoca

În luna decembrie 2010, 300 de persoane au fost evacuate din locuinţele in care stăteau pe strada Coastei din Cluj-Napoca. Primăria municipiului a susţinut prin reprezentanţii ei că la începutul anilor 2000 pe strada Coastei locuiau 18 familii în 4 imobile cu chirie însă contractele cu municipalitatea au încetat în anul 2004. Din cauza acestui lucru, dar şi a degradărilor clădirilor (au fost considerate ca fiind improprii pentru locuire) şi a construirii de amenajări improvizate în jurul lor, cele 300 de persoane au fost evacuate. Procesul împotriva primăriei a fost intentat de organizaţia European Roma Rights care i-a reprezentat pe ţigani în demersul făcut în instanţa judecătorească.

Sentinţa a fost în favoarea lor: o decizie a magistraţilor de la Tribunalul Cluj obligă muncipalitatea din Cluj-Napoca să despăgubească 200 de romi, individual, cu suma de 2.000 de euro. Potrivit unui comunicat de presa publicat marti, instanta Tribunalului Cluj constata nelegalitatea Dispozitiei 6397/16.12.2010 a Primarului Municipiului Cluj-Napoca. La acel moment, in decembrie 2010, primar al municipiului Cluj-Napoca era Sorin Apostu. De asemenea, decizia Curtii de Apel obliga paratii ca, pe langa plata celor 2.000 de euro de persoana, ceea ce ar insemna un total de 400.000 de euro, sa puna la dispozitia reclamantilor locuinte care sa respecte conditiile minimale stipulate in Anexa 1 a Legii nr.114/1996. Decizia tribunalului Cluj a fost data in 30 decembrie 2013, cu drept de recurs in termen de 5 zile. Potrivit reprezentantilor Primariei Cluj-Napoca, decizia va fi atacata cu recurs dupa ce vor primi motivarea instantei.

Sursa este hotnews, aici puteţi afla informaţii suplimentare.

Related External Links

Tîrgul Meșterilor Ţigani în Piaţa Unirii din Cluj Napoca, iulie 2013

Ziua de Cluj @ Realitatea.net anunţă că Piața Unirii din Cluj-Napoca găzduiește în aceste zile Tîrgul Meșterilor Ţigani – acesta va fi deschis pînă la data de 12 iulie 2013.

Aşa cum probabil ştiţi (de-a lungul istoriei lor pe aceste meleaguri ţiganii au devenit cunoscuţi – şi apreciaţi – şi ca meşteşugari, nu doar ca hoţi) cupru, lemn, nuiele, aluminiu sau argint sînt doar o parte din materialele folosite de meșteșugari pentru crearea obiectelor expuse.

Napoca news: Locul pentru ţigani la Şcoala de Poliţie a rămas neocupat

Napoca News anunţă că în toamna acestui an, Şcoala de Agenţi de Poliţie “Septimiu Mureşan” Cluj-Napoca a scos la concurs 50 de locuri pentru examenul de admitere 2012, pentru care s-au înscris 207 candidaţi. Dintre aceştia, au trecut de verificarea medicală şi de probele fizice eliminatorii 153 de candidaţi (20 de fete şi 133 de băieţi).

Joi, 13 septembrie, cei rămaşi în concurs au avut de înfruntat ultima probă a examenului de admitere: testul scris la limba română şi o limbă străină, la alegere dintre engleză şi franceză.

Au fost admise 5 fete şi 43 de băieţi.

Locul destinat tinerilor ţigani a rămas neocupat, urmând să fie redistribuit, iar cel destinat tinerilor aparţinând altor minorităţi a revenit unui tânăr din judeţul Bihor.

Dintre tinerii admişi, 8 sunt din judeţul Cluj, câte 5 din judeţele Bistriţa-Năsăud, Mureş şi Sălaj, câte 4 din judeţele Bihor şi Arad, 3 din judeţul Suceava, câte 2 din judeţele Alba, Gorj, Maramureş şi Timiş, respectiv câte unul din Bucureşti, Caraş-Severin, Dolj, Hunedoara, Satu Mare, Sibiu şi Vâlcea.

În 1 octombrie 2012 urmează să înceapă cursurile.

Related External Links

Ziua de Cluj: Un grup de ţigani începe la Cluj un turneu de concerte în 3 ţări

Ziuarul de Cluj scrie aici despre o serie de evenimente care au ca subiect principal o trupă de ţigani. Gaborii vor susţine un turneu de concerte cu muzică creştină interpretată în limba ţigăneasc în nouă oraşe şi în trei penitenciare din trei ţări. Turneul va  începe mîine seară la Cluj Napoca, la Casa de Cultură a Studenţilor şi va continuă o zi mai tîrziu la penitenciarul din Gherla.

Seria de manifestări, care include şi seminarii despre viaţa ţiganilor, este organizată de Asociaţia pentru Performanţă şi Cultură şi de Asociaţia Serviciul Umanitar pentru Penitenciare în trei ţări, este vorba de România, Bulgaria şi Macedonia. “Conceptul programului cultural cuprinde o îmbinare între partea artistică efectivă – concertul – şi partea educaţională – prezentarea culturii şi tradiţiei comunităţii gaborilor din România”, explică organizatorul Sorana Olaru-Zăinescu. Grupul care susţine turneul, “Gaborii”, este compus din şapte solişti, o dirijoare care este şi solista grupului, un pianist şi un instrumentist. “Gaborii” au susţinut deja peste o sută de concerte în ţară, potrivit lui Zăinescu.

Related External Links

Cetăţenia europeană: mit sau realitate?

Pe slicker.ro s-a anunţat aici că voluntarii ONG-ului European Alternatives au organizat joi, 21 octombrie 2010,  începînd de la ora 17:00, la Bastionul Croitorilor din Cluj Napoca, dezbaterea publică “Cetăţenia europeană: mit sau realitate?”, cu accent pe expulzarea ţiganilor din Franţa.

Câteva interogaţii care pot fi clarificate la dezbatere: Rezultatul politicilor de integrare a romilor din statele europene e cel mai adesea un eşec? Care e viitorul romilor nomazi europeni? E oare vorba de discriminare din partea franceză în cazul romilor expulzaţi (așa cum reclamă unii activişti civici sau politicieni) sau e mai degrabă un motiv tehnic (ocuparea abuzivă a unui  teren)? Romii sunt folosiți ca o armă politică utilizată pentru a distrage atenţia de la eşecuri în planul politicilor interne?

Invitaţi să discute despre acesta problema sunt prof. univ. dr. Enikő Vincze, prof. Cristian Suciu şi prof. M Zăloagă.

Related External Links

Rreversul medaliei: o elveţiancă din Basel caută prin gunoaie la Pata Rît

Una dintre ştirile care au făcut ceva vîlvă în ultimele săptămîni este cea care spune că elvenţiancă tînără s-a stabilit la groapa de gunoaie a Cluj Napocii şi trăieşte alături de ţigani.

Este vorba de Salome Blaser, în vîrstă de 20 de ani, domiciliată în oraşul Basel, s-a stabilit în cartierul de ţigani “Dallas” de lîngă groapa de gunoi din Cluj şi susţine că vrea să rămînă aici. Pentru a supravieţui, este nevoită să adune cupru de pe rampa de gunoi pe care îl duce la centrul de reciclare. În restul timpului are grijă de mai mulţi copii, pe care îi îndrăgeşte. Tînăra spune că a ajuns în România călăuzită de Dumnezeu şi că iubeşte Clujul.

Ea a sosit în România în urmă cu patru luni. “Am venit cu trenul prin Germania, Budapesta şi apoi România. Am stat şi în Sibiu, iar de două luni sînt în Cluj. Într-o zi am hotărât să plec, urmînd cuvîntul lui Dumnezeu. În Cluj am stat şi în oraş, la un centru de rugăciune, dar aici, printre ţigani, îmi place cel mai mult”, a mărturisit Salome Blaser. Cînd a plecat din Elveţia, ea era în primul an la o şcoală de arte, iar din spusele unuia dintre actualii vecini din colonia de ţigani, părinţii ei sînt înstăriţi.

Restul articolului apărut despre acest subiect în Ziua de Cluj este aici.

Related External Links

Viaţă de ţigan la groapa de gunoi din Cluj-Napoca

Căutînd pe reţea informaţii despre ţigani am găsit o poveste cu imagini despre viaţa deloc plăcută a ţiganilor de la una din gropile de gunoi din apropierea oraşului Cluj Napoca.

Povestea îi aparţine lui Traian, este din decembrie 2007 şi se găseşte pe jurnalul lui de blogspot aici. Groapa de gunoi la care a fost pentru a face poze se numeşte Pata Rît.

Povestea de azi a început într-o dimineaţă când am ieşit din casă hotărât să fac câteva fotografii pentru tema concursului foto din Nationa Geographic: “Periferii urbane”. Ce loc mai bun pentru a face fotografii legate de periferie decât groapa de gunoi de la Pata Rât. Pentru acei clujeni ce nu au auzit de Pata Rât acesta este locul în care ajung toate pungile de plastic pline cu gunoi ce le aruncăm în fiecare zi. În lumina crepusculului aburul iese din muntele de gunoi încălzit de fermentaţia care-l macină.Povestea de azi a început într-o dimineaţă când am ieşit din casă hotărât să fac câteva fotografii pentru tema concursului foto din Nationa Geographic: “Periferii urbane”. Ce loc mai bun pentru a face fotografii legate de periferie decât groapa de gunoi de la Pata Rât. Pentru acei clujeni ce nu au auzit de Pata Rât acesta este locul în care ajung toate pungile de plastic pline cu gunoi ce le aruncăm în fiecare zi. În lumina crepusculului aburul iese din muntele de gunoi încălzit de fermentaţia care-l macină.

Related External Links