Mii de copii de ţigani, trimişi în Belgia să cerşească

O nouă ştire despre ţiganii cerşetori răspîndiţi a ajuns pe posturile tv de ştiri zilele trecute: de data asta au ajuns în Belgia. Sau, mai precis, au fost trimişi acolo de către o reţea organizată.

Cerşetorii, între care şi copii mici, sînt „închiriaţi” de la familiile lor aflate în România şi trebuie să producă o anumită sumă de bani pentru ca familiile lor să nu aibă de suferit.

Autorităţile intenţionează să adopte un proiect de lege pentru a limita aceste fenomen: senatorii Christine Defraigne, Martine Taelman şi André Dubus au decis să depună la începutul lunii iulie o propunere legislativă care înăspreşte exploatarea copiilor în scopul cerşetoriei.

În Belgia cerşetoria este legală, dar este interzisă exploatarea fiinţelor umane, în special a minorilor.

Ţiganii cerşetori şi saltul supersonic al lui Felix Baumgartner

Ţiganii cerşetori şi saltul supersonic al lui Felix Baumgartner
Ţiganii cerşetori şi saltul supersonic al lui Felix Baumgartner

Probabil aţi auzit deja de saltul supersonic al lui Felix Baumgartner… imaginea cu el în pragul capsulei spaţiale pregătindu-se de salt a făcut deja înconjurul lumii…

Cineva a avut ideea de a parodia un pic problema ţiganilor cerşetori răspîndiţi aiurea prin Europa folosind imaginea în cauză… Nu cunosc autorul, dar eu am găsit-o pe facebook… mulţi amuzîndu-se pe seama ei.

ProTV: Cersetori romani, atacati cu bite de zeci de tineri intr-o cladire abandonata din Austria. 2 raniti

ProTV relatează (o ştire preluată de pe un site de ştiri austriac) că aproximativ 20 de tineri înarmaţi cu bîte au atacat cerşetorii români de origine ţiganească adăpostiţi în incinta unei fabrici abandonate din Salzburg.

Cei 20 de tineri au patruns cu forta in cladirea parasita pentru a-i ataca pe cersetorii care locuiesc ilegal acolo. Politia nu a oferit detalii despre motivul altercatiei, dar a confirmat ca in Austria au venit numerosi imigranti care practica cersetoria, in special romani.

Tinerii au spart cu pietre geamurile fostei fabrici si au patruns in interior, atacandu-i cu bate pe cersetori. Romii au opus rezistenta, doi dintre ei fiind raniti.

Politia a initiat o ancheta pentru amenintari, vatamare corporala si daune produse proprietatii. Autoritatile au confirmat ca numerosi cersetori romani locuiesc abuziv in cladiri parasite din Salzburg.

Hotnews: Peste 50 de ţigani români au ocupat un parc din centrul Londrei

Hotnews a publicat ieri un articol despre care scrie şi Dailymail.co.uk (inclusiv cu imagini) despre faptul că peste 50 de cerşetori români de etniei ţigănească s-au instalat într-un parc de pe o arteră principala din Londra, la circa 50 de metri de Marble Arch de unde fusesera evacuaţi luna trecută (potrivit London Evening Standard).

Grupul de tigani doarme la cativa metri de unele dintre cele mai exclusiviste hoteluri si restaurante din zona turistica.

Marti, politistii au incercat sa ii perchezitioneze, in timp ce, putin mai departe de ei, unii cersetori urinau in strada, scrie presa locala.

Consiliul Westminster a tinut o intalnire cu agentiile locale inclusiv cu Ministerul de Externe si reprezentanti ai Ambasadei Romaniei pentru a discuta problema. Au reusit repartrierea a 18 persoane, insa compania de transport a cerut ca acestia sa se spele si sa aiba haine noi inainte sa se urce in autocar.

Consiliul a cerut ministerului de externe si autoritatilor romane sa puna la punct o campanie prin care sa impiedice alte persoane sa mai vina in aceste conditii.

“Aceasta situatie se inrautateste din cauza Jocurilor Olimpice, mi-e teama ca oamenii sa nu creada ca aici se gasesc locuri de munca”, a declarat un oficial al consiliului.

Polonezii şi concurenţa ţiganilor cerşetori de acolo

Filmuleţul alăturat a fost încărcat acum aproximativ două săptămîni (pe 23 februarie) dar a reuşit să strîngă 1,207 milioane şi ceva mărunţiş de accesări.

Din ce mi s-a spus s-a dorit a fi o farsă care să atragă atenţia oamenilor la cerşetorii ţigani. Practic nişte tineri i-au făcut concurenţă unei cerşetoare folosind o păpuşă-marionetă… iar rezultatul este de-a dreptul hilar. Mai bine vă las pe voi să-l vedeţi.

Se spune că morala este “tu laşi bani în fiecare cutie pe care o vezi?”. Neştiind poloneză, trebuie să mă bazez pe spusele altora. Dacă aveţi corectări spuneţi-le în comentarii.

Ţiganii români cerşesc în genunchi la -20 de grade Celsius în Helsinki

Într-o perioadă în care viscolul şi gerul au făcut victime în partea de est şi de sud a României, unele site-uri româneşti publică ştiri despre cerşetorii ţigani din Helsinki, Finlanda. Se spune că ţiganii sînt o prezenţă obişnuită în ultimii ani, dar nu se prea aştepta nimeni să-i vadă “la datorie” la temperaturi chiar atît de mici. Oare mai trebuie precizat că vor să ni-i trimită înapoi? 😀 N-ar fi nici primii şi nu vor fi nici ultimii. Ştiu cu siguranţă că se vor găsi unii care să-i trimită se cerşească la temperaturile mici de prin Bucureşti, dar fără să le acorde grija pe care le-o acordă finlandezii doar pentru a-i descuraja pe supravieţuitori să o ia de la capăt. Dar asta n-ar fi o soluţie.

Ţigani din România cerşesc pe străzile capitalei finlandeze Helsinki, deşi temperaturile au scăzut sub -20 de grade Celsius, relatează pagina electronică yle.fi. Helsingin Diakonissalaitos, un institut al diocezei din Helsinki. Acesta a estimat că, în acest moment, sunt 30-50 de cerşetori ţigani din România pe străzile din capitala Finlandei.

Conform gandul.ro, ţiganii sunt veniţi din câteva sate de lângă Târgu Jiu. Ei au venit cu autocarele în grup. Se schimbă la fiecare 5-6 luni cu alţii din ţară. Au ca ghid un român care vorbeşte finlandeza şi pe care îl plătesc periodic pentru organizarea transportului.

Cerşetorii ţigani au devenit o prezenţă obişnuită după 2007

Finlandezii au fost surprinşi să vadă cât de mulţi cerşetori se află pe stradă, în ciuda temperaturilor foarte scăzute.

Helsingin Diakonissalaitos a anunţat că, în cel mult o lună, va deschide un centru pentru cerşetorii ţigani în Sörnäinen, un cartier din capitală. În prezent, clădirea este renovată şi amenajată.

Related External Links

Secretul succesului la cerşetorii ţigani în afara ţării

Doi cersetori, tigani romani in Italia, se intilnesc si se intreaba unul pe altul:
 – Citi bani ai strins azi?
– 6 euro…
– 6 euro? Ce ai facut de ai strins doar 6 Euro?
– Am facut de toate – imbracat ponosit, saracacios, fata de milog, am si scris pe o placuta de carton ca am o nevasta si 4 copii de intretinut. Dar tu cit ai cistigat azi?
– 6000 euro!
– Ce?!?!? Cum ai procedat de ti-au dat asa de mult?
– Am pus linga mine o bucata de carton pe care scria: “Imi lipsesc 6 euro sa ma intorc in Romania !”

Reportajul BBC despre ţiganii cerşetori din Marea Britanie

Unul dintre subiectele zilei îi are ca ţ

Unul dintre subiectele preferate ale mass-mediei azi îi are ca ţintă pe ţiganii cerşetori din Marea Britanie şi interacţiunile lor cu reporterii britanici. Cei de la BBC au făcut public de curînd un reportaj despre cerşetorii de toate vîrstele din Anglia şi, aparent, i-au vizat în primul rînd pe ţiganii români. Am spus “aparent” pentru că nu cunosc tot materialul strîns şi care a fost logica filtrării lui pentru a scoate produsul final.

Reportajul în limba engleză este aici, n-am de gînd să-l reiau mai ales că mass-media românească s-a grăbit să comenteze din plin pe această temă. Dacă chiar vă interesează subiectul îl puteţi citi atît în engleză cît şi română. Astfel, cei de la Jurnalul Naţional s-au plîns de le şiroiau lacrimile în pumni că TOŢI cerşetorii filmaţi de BBC timp de UN AN pe străzile Londrei sînt „ţigani din România” (articolul e aici) de parcă ar fi singurii cerşetori din Londra. Hotnews se rezumă să povestească aici reportajul avînd ca titlul Reportaj BBC despre copiii tiganilor romani: “Viata secreta a copiilor cersetori din Marea Britanie”.

Că ţiganii cerşesc se ştie: o fac şi la noi, dar şi aiurea prin Europa. Inclusiv prin patria natală a Britanicilor. Se ştie că-şi folosesc copiii pentru asta, despre acest aspect s-au legat şi britanicii – li s-o fi părînd şocant şi s-au ultragiat suficient de mult încît să le urmărească obiceiurile vreme de aproape un an. Au aflat că unii copii cîştigau chiar şi 500 de lire sterline pe zi, ceea ce e o cifră de afaceri destul de bună pe timp de criză – chiar nu ştiu cum au primit britanicii această informaţie, dar nu cred că a fost prea plăcut. Asta e… Oricum, nu va schimba fundamental problema, probabil nici nu va avea vreo influenţă prea mare în viaţa ţiganilor: dacă vreme de decenii nu prea s-a făcut mare lucru pentru a rezolva problema integrării lor într-o civilizaţie de orice fel şi problema puradeilor trimişi la cerşit în loc de şcoală un amărît de reportaj nu va avea acest efect peste noapte.

Partea cea mai amuzantă a subiectului este, totuşi, alta: reporterii de la BBC au venit în România pentru a vedea cum trăiesc ţiganii care-şi trimit copiii la cerşit la ei în ţară. Articolul de pe Ştirile ProTV spune că

Englezii au ajuns si in Romania, la Huedin, unde familia Rostas are doua case – o vila luxoasa la strada si o casa mai mica. In fata primei locuinte era parcata aceeasi masina BMW X5.

De ce va puneti copiii sa cerseasca, daca aveti o gramada de bani?“, a sunat intrebarea reporterului britanic, insa nu a primit un raspuns, ci doar amenintari din partea Stelei Rostas.”

Hilar, nu? Dacă vă apucaţi să urmăriţi imaginile filmate probabil că mulţi dintre voi o să rîdeţi, eu cu siguranţă am făcut-o cînd le-am văzut difuzate la ProTv.

Se spune despre români că sîntem latini, dar sîntem mai mult balcanici decît latini. Ţiganii trăiesc pe aceste meleaguri de cîteva secole bune, mai întîi ca sclavi apoi ca oameni liberi, dar mulţi dintre ei fără căpătîi. Va mai trece multă apă pe Crişul Repede (ca să iau un reper apropiat mie) pînă cînd britanicii vor înţelege modul de gîndire aparent şocant al acestora. Pentru noi este o realitate incomodă, pentru ei este mult mai greu de digerat. Probabil că singurul lucru bun pe care-l va aduce reportajul ăsta va fi o mai bună înţelegere a gravităţii unei probleme care a fost trecută cu vedere mult prea mult – aproape două secole.

România liberă: Nomazi la poarta spitalelor în Constanţa

Foarte probabil că cele descrise n articolul ăsta este unul dintre efectele secundare al venirii iernii, cu siguranţă este unul dintre exemplele neacţiunii oamenilor de ordine.

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa a devenit o a doua casă pentru persoanele fără adăpost. Ei îşi fac de mâncare lângă poarta spitalului, aprind focul şi cerşesc.

Un clan de ţigani şi oameni ai străzii s-au aciuat pe lângă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa, cerşind şi disturbând liniştea. Ei s-au instalat cu mic, cu mare pe gazonul spitalului. Acolo au pus pături şi perne şi tot ce le trebuie pentru a trăi „confortabil”. Şi pentru că direcţiunea nu a reuşit până acum să-i alunge definitiv, ei revin mereu în acelaşi loc, îşi întind lucrurile şi îşi fac nestingheriţi de mâncare în văzul tuturor. Ţiganii au aflat că mâncarea de spital nu e strălucită şi au decis să-şi facă singuri rost de-ale gurii şi să le prepare după gustul lor, aşa că în fiecare zi fac focul, iar pe două-trei pietre îşi aşază cratiţele şi încep să gătească. Nu-i deranjează nimeni, nici măcar oamenii legii. Ei încing focul cu cartoane sau lemne şi se apucă de treabă. În timp ce unii prepară hrana pentru tot restul găştii, alţii trec prin faţa focului ca să se mai încălzească un pic. „S-a lăsat frigul şi în spital nu ne lasă să intrăm”, a declarat Nagie Amet (33 de ani), mamă a şapte copii. Femeia spune că sărăcia i-a împins să plece din Adamclisi, unde locuiau, şi chiar să-şi lase în grija celor de la Protecţia Copilului şase dintre copii. „Nu aveam cu ce să-i cresc. Am rămas doar cu cel în vârstă de 2 ani”, a mărturisit ea.

Situaţia nu este singulară

În urmă cu aproximativ patru luni, un alt clan de ţigani s-a pripăşit în curtea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă, de unde cu greu a putut fi dat afară. La fel de greu le este cadrelor medicale să-i dea afară pe oamenii străzii, care, de când se lasă frigul şi până primăvara, se postează în faţa Unităţii de Primire a Urgenţelor şi nu mai pleacă de acolo. Mai mult decât atât, unii dintre ei blochează paturile care ar putea fi folosite pentru alte persoane bolnave. Ca urmare a acestei situaţii, conducerea spitalului a trimis în repetate rânduri adrese către Direcţia Generală de Asistenţă Socială, prin care îi solicită să ia măsuri în ceea ce priveşte soarta acestor persoane.

Spitalul, blocat de cazuri sociale

„Pe lângă activitatea curentă, care este foarte mare în această perioadă, avem multe persoane care parazitează activitatea medicală şi care nu sunt cazuri medicale, ci doar cazuri sociale. Sper ca cel puţin pe perioada iernii astfel de cazuri să fie îndrumate spre o altă locaţie, pentru că noi consumăm resurse într-o direcţie care ar trebui să fie a altora”, a declarat managerul unităţii, dr. Dan Căpăţână.

Sursa: România Libera.ro.

Related External Links

CEDO: termenii “cerşetori” şi “hoţi” atribuiţi ţiganilor nu sînt discriminatorii

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit că termenii “cerşetori” şi “hoţi de buzunare” atribuiţi romilor într-o lucrare universitară şi într-un dicţionar din Turcia se referă la o imagine stereotipică şi nu sunt discriminatorii, informează AFP.

Mustafa Aksu, un turc ţigan, denunţase la CEDO că cele două lucrări, finanţate din fonduri de stat, ar conţine remarci şi expresii care reflectă un sentiment “antirom”.

Potrivit lui Aksu, lucrarea “Ţiganii din Turcia” conţine paragrafe umilitoare, sugerând că romii comit infracţiuni şi sunt “hoţi de buzunare, escroci, cerşetori, traficanţi de droguri, proxeneţi”.

De asemenea, Aksu a criticat un dicţionar care conţine neologismul “ţiganiadă”, cu sensul de avariţie.

CEDO a explicat că paragrafele citate de Mustafa Aksu “nu sunt comentarii ale autorilor, ci exemple despre modul în care romii sunt percepuţi în societatea turcă”.

Sursa: Adevărul.ro.

Related External Links

Mircea Badea: Eu cînd spun ţigan mă apucă nebunia

Mircea Badea, în stilul lui unic, vorbeşte despre cerşetorii ţigani care îşi văd de treabă chiar la intrarea în cea mai importantă instituţie europeană… adică clădirea comisiei europene de la Bruxelles. Ca de obicei, şi nu este tocmai singurul, pe Mircea Badea îl apucă nebunia din cauza suprasaturării cu informaţii pe tema ţiganilor.

Related External Links

Ieri cerşetori, astăzi vedete. Poveste cu 3 ţigani.

Tracologie.info ne spune aici despre trei fraţi aparţinînd ţiganilor români care pînă la finalul lui 2009 cîntau pe străzile Belgradului, capitala Serbiei, pentru a-şi cîştiga traiul zilnic. De obicei interpretau Ciocîrlia lui George Enescu. Anul acesta au participat la concursul “Eu am talent”, au cîştigat şi au fost premiaţi cu 100.000 de euro şi o maşină. Cu aceşti bani mama lor le-a cumpărat un apartament, costume şi instrumente muzicale necesare pentru concerte.

Sîrbii au făcut un film documentar despre Sandra, Darko şi Daniel, acesta se numeşte “Miracolul lui Dumnezeu”. Cei trei au fost invitaţi la Londra pentru a înregistra un album.

Related External Links

Ţigani. Adică oameni.

Căutînd informaţii despre ţigani pe reţea am văzut titlul unui articol de pe pagina ReporterLiber.ro. Este vorba despre articolul Ţigani. Adică oameni, este scris de Codrin P. şi îi are ca subiect pe ţiganii din judeţul Bacău. Este o opinie interesantă, dacă îi pot spune aşa, care spune destule despre situaţia unora dintre ţiganii zilelor noastre.

Pentru mulţi ţiganii nu-s decît cerşetori şi hoţi, iar o mare parte dintre ţigani chiar asta sînt. Dar în primul rînd ei sînt oameni care nu s-au putut integra în societate, indiferent care este aceasta.

Related External Links