Ţigani căldărari la Tîrgul meşterilor populari din Oradea, ediţia a XX-a, iulie 2013

Tîrgul meşterilor populari din Oradea, ediţia a XX-a, are loc între 19 şi 21 iulie 2013 în parcul Nicolae Bălcescu. Tot în cursul lunii iulie a avut loc Tîrgul Meșterilor Ţigani în Piaţa Unirii din Cluj Napoca, iulie 2013.

Ţiganii căldărari au fost prezenţi şi în acest an la tîrgul meşterilor populari – le-am observat prezenţa şi 2011. Nu ştiu de unde au venit ţiganii de acum doi ani, dar acum pe una dintre obiectele expuse scria Căldăraru Traian, Breteiu, judeţul Sibiu.

Mai jos sînt cîteva imagini pe care le-am făcut ieri cu telefonul mobil. Colecţia de imagini (nu doar cele care au legătură cu ţiganii) se găseşte aici.

Ţigani căldărari la Tîrgul meşterilor populari din Oradea, ediţia a XX-a, iulie 2013

Ţigani căldărari la Tîrgul meşterilor populari din Oradea, ediţia a XX-a, iulie 2013

Ţigani căldărari la Tîrgul meşterilor populari din Oradea, ediţia a XX-a, iulie 2013

Ţigani căldărari la Tîrgul meşterilor populari din Oradea, ediţia a XX-a, iulie 2013

Ţigani căldărari la Tîrgul meşterilor populari din Oradea, ediţia a XX-a, iulie 2013

Ţigani căldărari la Tîrgul meşterilor populari din Oradea, ediţia a XX-a, iulie 2013

Ţigani căldărari la Tîrgul meşterilor populari din Oradea, ediţia a XX-a, iulie 2013

Ţigani căldărari la Tîrgul meşterilor populari din Oradea, ediţia a XX-a, iulie 2013

Ţigani căldărari la Tîrgul meşterilor populari din Oradea, ediţia a XX-a, iulie 2013

BadOrGood.ro şi imagini cu produsele ţiganilor căldărari

Produse ale tiganilor caldarari

Pe BadOrGood.ro (sau, mai precis, aici) am găsit cîteva imagini cu produsele ţiganilor căldărari. Una dintre aceste fotografii este cea alăturată.

Am avut prilejul să văd produse ale căldărarilor şi la tîrgul meşteşugarilor din Oradea mai demult… sînt chiar interesante, dovedesc o migală şi un talent care trebuie studiate cu atenţie.

Ţigani căldărari la tîrgul meşterilor populari Oradea, ediţia a XVIII-a, iulie 2011

Azi am fost în parcul Nicolae Bălcescu, Oradea, la a XVIII-a ediţie a tîrgulului meşteşugarilor. Am avut surpriza plăcută să văd nişte ţigani căldărari (n-am intrat în vorbă cu ei, dar mă gîndesc că ei ar fi primii interesaţi să-şi vîndă produsele acolo) şi am făcut cîteva fotografii. Este prima oară cînd am avut tangenţă directă cu produsele lor şi de aceea am insistat un pic mai mult pe detalii.

Puteţi găsi programul evenimentului aici. Restul fotografiilor se găsesc pe Picasa, dar neavînd legătură cu ţiganii nu le-am pus şi aici.

Tigan caldarar la Tirgul mesterilor populari Oradea, editia a XVIII-a, 17 iulie 2011 #1

 


Tigan caldarar la Tirgul mesterilor populari Oradea, editia a XVIII-a, 17 iulie 2011 #2

 


Tigan caldarar la Tirgul mesterilor populari Oradea, editia a XVIII-a, 17 iulie 2011 #3

Tigan caldarar la Tirgul mesterilor populari Oradea, editia a XVIII-a, 17 iulie 2011 #4

Tigan caldarar la Tirgul mesterilor populari Oradea, editia a XVIII-a, 17 iulie 2011 #5

Tigan caldarar la Tirgul mesterilor populari Oradea, editia a XVIII-a, 17 iulie 2011 #6

Tigan caldarar la Tirgul mesterilor populari Oradea, editia a XVIII-a, 17 iulie 2011 #7

 


Tigan caldarar la Tirgul mesterilor populari Oradea, editia a XVIII-a, 17 iulie 2011 #8

Tigan caldarar la Tirgul mesterilor populari Oradea, editia a XVIII-a, 17 iulie 2011 #9

Viaţa liberă: Tradiţii şi opulenţă în neamul căldărarilor

* Aţi privit mereu plini de curiozitate palatele ţiganilor din Iveşti întrebându-vă cum e înăuntru? * Vă invităm în vizită la preşedintele comunităţii de romi din Iveşti, Cezar Stănescu, şi la fiul lui cel mare * Garduri păzite de lei-ţâşnitoare * Scări masive de marmură albă, gresie şi faianţă aduse din Spania şi Italia, arcade, coloane, potop de flori de plastic * Încăperi de zeci de metri pătraţi, decorate în culori tari * Inimioare şi simboluri ale euro şi dolarului pe tavan, aşa cum au pe tavan Carmen Şerban ori Guţă *  Monitorizare video şi internet *

La 38 de ani, Cezar Stănescu este preşedintele comunităţii de romi din Iveşti şi împreună cu bulibaşa Ferdinand Stănescu are grijă de viaţa şi de viitorul ţiganilor din Iveşti. E mândru de numele lui de împărat roman, dar a preferat titulatura modernă, de preşedinte, pentru că se potriveşte vremurilor în care trăim. Sună european! E rudă prin alianţă cu bulibaşa.

Pe Cezar Stănescu l-am găsit întâmplător, pe strada principală a cartierului rezidenţial ţigănesc din Iveşti. Am intrat în vorbă cu el fără să ştim cine e. A fost unul dintre puţinii ţigani care, aflând că suntem ziarişti, n-a fugit de noi.

Era îmbrăcat la patru ace pe sub haina elegantă, din piele. Ne-a sărit în ochi cravata prinsă cu un ac de aur masiv (nu placat!), cu portretul lui Mihai Viteazul gravat pe el.

„Umblu la costum de obicei, dar acum am ieşit cu nişte prieteni şi mi-am luat ce-am apucat pe mine”, s-a scuzat, după care a recunoscut că stiliştii îl sfătuiesc ce să îmbrace. În privinţa acelor de cravată, are şi unele gravate cu steguleţe şi cu însemnele UE.

Din vorbă în vorbă, ne-a invitat în biroul său de lucru. Îl întreb dacă e ţigan sau rom şi răspunde scurt: „Noi suntem ţigani. Dar Uniunea vrea să ne schimbe în romi”.

Sursa şi continuarea pe Viaţa-liberă.ro.

Related External Links

Adevărul: Pocalul ţiganului aristocrat

Se spune că ţiganii căldărari reprezintă singura comunitate de ţigani a cărei avere este adunată într-un pahar vechi din argint, că în România sînt doar cîteva asemenea pahare, iar ţiganii le păstrează la români din motive de siguranţă. Valoarea unor astfel de obiecte variază între 100.000 şi un milion de euro.

Lăsate moştenire din generaţie în generaţie pe linie paternă, pocalele înseamnă pentru ţiganii cortorari (căldărari) tot ce au mai de preţ pe lume. Din poveştile unora s-ar părea că acestea erau date cadou ţiganilor robi care munceau de generaţii întregi pe moşiile grofilor.

Obiectul, pus „la păstrare”

Cum alte bunuri nu puteau acumula, pocalele deveneau astfel singurele obiecte de preţ ce puteau fi transmise urmaşilor. Chiar dacă valoarea în sine a unui astfel de pocal ar fi relativă, destinul său influenţează decisiv destinul familiei de ţigani care-l stăpâneşte.

Mai multe informaţii se găsesc aici.

Related External Links