Valoarea liniștii în mijloacele de transport în comun

Incidentul s-a întîmplat acum vreo 2-3 săptămîni și a făcut ceva valuri: niște țigani au fost bătuți în tramvaiul 41 din București pe motiv că ascultau manele prea tare și i-au deranjat pe călătorii din jur. Plus că au devenit agresivi în momentul în care li s-a atras atenția.

Nu încurajăm violența de nici un fel, dar poate înveți din exemplul lor valoarea liniștii în tramvai (și restul mijloacelor de transport în comun) și a respectului față de participanții la trafic. Poate. Sau poate vei avea nevoie de ajutorul celor din jur pentru a aprecia asta.

Un tigan cu multi bani cumpara un teren de casa linga un medic cunoscut din Bucuresti

Un tigan cu multi bani cumpara un teren de casa linga un medic cunoscut din Bucuresti. Cheama un inginer, un arhitect şi le spune ca vrea sa construiasca o casa identica cu a medicului. Zis si facut.

Atunci cind casa a fost gata si a fost pusa la punct pe gustul proaspetilor locuitori, tiganul se apuca sa strige de la balcon la medic:

– Doctore, doctore!

– Ce este, tigane? ii raspunde medicul un pic cam alarmat.

– Ma pot compara cu tine, ca avem aceasi casa!

– Nu, spune medicul, deoarece nu avem si acelaşi mobilier…

Tiganul arunca tot ce avea in casa, ii angajeaza pe cei care au decorat casa medicului si le da ordin sa ii faca mobilierul intocmai ca al medicului. Cind totul a fost gata, tiganul iese din nou la balcon si striga:

– Doctore, doctore!

– Ce este, tigane? intreaba doctorul care se cam astepta la chemarea aia.

– Acum avem si aceasi mobila, deci ma pot compara cu tine!

– Nu, nu vezi ca nu avem aceasi masina, spuse medicul un pic cam ironic, aratind catre Mercedesul sau care era parcat in curte…

Tiganu’ face comanda de un Mercedes la fel ca al medicului. Iar citeva zile mai tirziu iese la balcon si striga:

– Doctore, doctore, acum sint mai “bine” decit tine!

– De ce, mai tigane? intreaba curios medicul.

– Pentru ca avem aceasi casa, aceasi mobila, aceasi masina!

– Asa, si? Am observat deja asta. De ce esti mai “bine” decit mine?

– Cum de ce? Eu am vecin un doctor faimos in toata tara, pe cind tu ai vecin un tigan!​

Andrei Antip, povestea lui Tiberiu şi evenimentul de mîine de la Grădina Japoneză, parcul Herăstrău de mîine

Andrei Antip povestea lui Tiberiu copilul tigan teme scoala trotuar

Ştiţi povestea lui Tiberiu? A circulat pe internet acum cîteva săptămîni, dar despre care nu am apucat încă să scriu. Este povestea impresionantă spusă de fotograful Andrei Antip: Tiberiu este copilul ţigan care îşi făcea nu demult temele pe trotuar. Detalii despre subiect se găsesc aici (ziare.com), iar un album cu două poze este aici.

Duminica trecuta, am trecut cu bicicleta pe langa el. Statea pe trotuar rezemat de o cladire parasita de pe strada “Justitiei”.

M-a strigat: “Domnule, nu va suparati”. Deja imi veneau in minte ganduri comune – imi cere bani sau o tigara. El a continuat “Cat fac 8×7?”. I-am raspuns si abia atunci am vazut ca in brate avea un caiet de teme…

De atunci am stiut ca e eroul meu, ca e genul ala de om care nu sta sa se planga ca multi altii ca nu are cu ce, ca se agata de un vis si tine cu dintii. Am stiut ca povestea lui poate fi un cadou pentru multi, ca ii poate invata sa faca tot ce pot cu ce au nu sa astepte clipa perfecta in care toate problemele lor se vor rezolva toate dintr-o data.

Am publicat fotografia si povestea si mii de oameni au rezonat. Asa ca am trecut din nou pe acolo in incercarea de a-l gasi. Trotutarul din fata casei arata ca o banca de scoala. Intr-un colt e patat cu acuarele si vezi o pensula parca abia lasata din mana. Mai incolo rezerve goale de stilou si pete de cerneala… Am stiut ca il voi regasi.

Povestea lui Andrei Antip continuă cu multe alte detalii în articolul de pe ziare.com, de unde este luat citatul. Mai mult, mîine va continua cu un eveniment care va avea loc în Grădina Japoneză, parcul Herăstrău în Bucureşti. De la ora 12.

Descrierea evenimentului de pe facebook prin care este anunţat întîlnirea de mîine spune următoarele:

Ai citit povestea lui Tiberiu? E pustiul care isi face temele in strada si care m-a intrebat cat fac 8×7. L-am gasit. Cel mai mult isi doreste o bicicleta. Vreau sa ii dam un cadou dintr-o mie de inimi. Vorbeste cu prietenii, colegii, spune-le povestea. Strange cativa banuti de la fiecare si vino in numele lor in gradina japoneza sa ne intalnim. Nu conteaza cati bani strangi ci cati prieteni reprezinti. Mai bine 10 lei de la 10 prieteni decat 100 de la unul. Hai sa ii luam o bicicleta alba pe care sa scriem toate gandurile frumoase si numarul de oameni care au contribuit. Daca ne vom vedea 100 si fiecare va veni in numele a 10 prieteni…vom fi 1000.

Bucureştiul este un pic cam departe (nu pot ajunge în timp util şi apoi înapoi în Oradea), altfel m-aş fi dus. Îndemnul meu este să mergeţi şi, eventual, să urmăriţi subiectul. Poveştile astea sînt destul de rare în acest moment, în schimb cele în care ţiganii fură, cerşesc, etc, sînt la modă. Şi nu e tocmai bine, părerea mea.

Primul muzeu din România al culturii ţiganilor

Articolul ăsta conţine două părţi diferite: prima parte este despre ştirea că primul Muzeu al Culturii Romilor Ţiganilor din România va fi inaugurat luni de la ora 11.00 la Primăria Sectorului 6 din Bucureşti.

Astfel, Gandul.info preia informaţiile dintr-un comunicat Mediafac: evenimentul este organizat în contextul Zilei dezrobirii romilor (20 februarie 1856).

Asociaţia Romano ButiQ şi organizaţia KCMC, în parteneriat cu Ministerul Culturii, Primăria Sectorului 6 şi Şcoala Naţionala de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), pun bazele primului Muzeu al Culturii Romilor din România.

Nevoia înfiinţării unei astfel de instituţii pleacă de la faptul că, de cele mai multe ori, atunci când se discută la nivel public despre etnia romă, cunoaşterea este înlocuită de prejudecăţi şi stereotipuri. În acest context, iniţiatorii proiectului consideră că este necesară existenţa unui Muzeu al Culturii Romilor de tip forum, nu doar o înşiruire de artefacte reprezentative, ci un ansamblu dinamic de idei şi poveşti ilustrate prin obiecte, instalaţii şi oameni, în aşa fel încât muzeul să genereze o reală dezbatere pentru toate nivelurile de public – publicul larg, jurnalişti, elevi, studenţi, profesori, mediul academic etc.

Muzeul va fi amplasat pe un spaţiu oferit de Primăria Sectorului 6 şi va fi construit de KCMC, împreună cu Asociaţia Romano ButiQ.

A doua parte este opinia lui Marcel Răduţ Seliste publicată pe Adevărul.ro despre subiectul ăsta.

Avem nevoie de un Muzeu al Culturii Romilor? Poate ajuta o astfel de instituţie la integrarea romilor în societate? Va reprezenta acest muzeu o contribuţie la diminuarea discriminării la care sunt supuşi romii români în Europa de Vest şi în România? La toate aceste întrebări răspunsul meu este DA.

Să mă explic, în felul meu, cu riscul de a supăra fie pe rasişti, fie pe adepţii fanatici ai lui ”politically correct”.

Explicaţia se găseşte aici. Îmi place cum este scrisă, v-o recomand deşi conţine mult prea mult termenul de rrom adresat ţiganilor.

Bucureştii vechi şi noi şi prima carte despre ţigani

Nu, nu este o carte nouă. A fost scrisă în 1783 şi apărea la Gottingen. Am aflat informaţii scrise recent despre ea pe Bucureştii vechi şi noi.

În 1783 apărea la Gottingen prima carte despre ţiganii din Europa: „Die Zigeuner, ein historischer Versuch ueber die Lebensart und Verfassung, Sitten und Schicksahle dieses Volks in Europa, nebst ihrem Ursprunge” semnată de Heinrich Moritz Gottlieb Grellmann („Ţiganii, un eseu istoric despre modul de viaţă, moravurile şi soarta lor în Europa, ca şi despre originea lor”). De prin secolele XIV-XV apăruseră mai multe referiri la ţigani în mai multe volume (care propuneau tot felul de origini fanteziste pentru ţigani bazându-se pe tot felul de legende) – însă Grellmann este cel care a identificat şi demonstrat pe cale lingvistică originea indiană a ţiganilor.

Lucrarea sa a stabilit cursul tuturor cercetărilor ulterioare asupra ţiganilor din Europa şi a influenţat inclusiv politicile iluministe ale vremii faţă de ţigani. Europa era îngrijorată de problema ţiganilor încă de pe atunci – volumul lui Grellmann a fost scris în cadrul unui concurs lansat de Academia de Ştiinţe Suedeză pentru aflarea pe cale ştiinţifică a originii ţiganilor. Şi nu în ultimul rând mai trebuie spus că Grellmann s-a folosit foarte mult în documentarea sa de surse din Ungaria şi Transilvania, făcând dese referiri la aceste regiuni.

Se spune că volumul lui Grellmann nu a fost tradus în română, cel puţin nu încă, dar o ediţie a ei scanată de Google se găseşte aici. Fiind în limba engleză n-ar fi greu de tradus. 😀

Expresul de Banat şi programul de incluziune pe piaţa muncii pentru ţigănci

La sfîrşitul lunii martie Expresul de Banat a scris despre un proiectul de incluziune pe piaţa muncii pentru ţigănci care se desfăşoară în cinci judeţe din ţară: Timiş, Braşov, Tîrgu Jiu, Mehedinţi şi Caraş-Severin, Reşiţa fiind lider de parteneriat.

Astfel, 240 de ţigănci au început în 2 aprilie cursuri de calificare la Centrul de Incluziune Socială din incinta Primăriei Reşiţa. (Încercaţi să le scuzaţi folosirea termenului de “rom” adresat ţiganilor).

În cadrul programului “Barrabarripen- un model inter-regional de incluziune destinat femeilor rome” acestea vor fi învăţate una dintre cele zece meserii acreditate, iar la final vor primi şi o diplomă care le va uşura accesul pe piaţa muncii.

Proiectul început în luna ianuarie a anului trecut a ajuns la cea mai importantă etapă. După ce cei şapte experţi ai programului, alături de 11 mediatori sociali, au încercat să le convingă pe femeile de etnie romă să se alăture programului, cele 240 recrutate vor începe de luni cursurile. În urma unui studiu al pieţei, au fost acreditate zece meserii în care acestea vor putea fi calificate: îngrijitori bătrâni, agent curăţenie, agent comercial, frizer, manichiuris-pedichiurist, tâmplar manual, confecţioner, patiser, cofetar sau cameristă. Cursurile durează până la sfârşitul lunii iulie, când va avea loc evaluarea, urmând ca apoi participantele să îşi găsească un loc de muncă. „Pe lână materiale educaţionale şi consiliere din partea mediatorilor, femeile vor primi şi o bursă de 200 de lei pe lună, precum şi transport gratuit. Sperăm ca la finalul cursurilor, 90 la sută dintre ele să obţină un certificat de calificare”, a precizat Gianina Prodan, asistent manager de proiect.

Munca cea mai grea le-a revenit însă mediatorilor sociali, tot de etnie romă, care au avut misiunea de a le atrage în proiect pe membrele comunităţilor din Reşiţa, Bocşa şi Dognecea. „A fost destul de greu să le convingem, dar au reuşit să înţeleagă că diploma le va fi foarte utilă oriunde vor încerca să se angajeze. Le-a motivat foarte mult şi bursa lunară pe care o vor primi, majoritatea neavând nici un venit”, a spus Carmen Ciurariu, mediator social în cadrul proiectului.

Adevărul.ro şi ultimii sălbatici ai Bucureştiului

Adevărul.ro a publicat aici o colecţie de imagini cu nişte ţigani din apropierea Bucureştiului pe care îi prezintă ca fiind ultimii sălbatici ai capitalei României. Nu cunosc zona, dar două dintre denumirile care apar în album sînt Văcăreşti şi Frumuşani.

Aici sînt doar 3 dintre imaginile albumului, dar pe Adevărul.ro sînt 11 cu ţigani locuind în corturi, printre gunoaie, căutînd fier vechi în apropierea oraşului, sub privirile proprietarilor de vile luxoase.

Goana ţiganilor din Bucureşti după „aur ruginit” sau cum să cauți fier vechi cu tîrnăcopul

Azi am găsit un articol interesant dintr-un jurnal dedicat Bucureştiului de acum despre ţiganii care încearcă să supravieţuiască căutînd fier vechi pe fosta platformă Pumac SA. Aici am preluat doar primele două paragrafe ale articolului, dar el este mult mai lung şi conţine şi imagini. Prefer să mă abţin de la comentarii (deşi aş avea), vă recomand doar să-l citiţi şi să trageţi singuri concluziile… Găsirea metodelor de rezolvare a problemei este o cu totul altă poveste.

Joi dimineața. Ora 8:00. Vizavi de Apaca. Zeci de târnăcoape și hârlețe lovesc strașnic pământul de pe fosta platformă Pumac SA. „Băăă!”, aud cum strigă o vece răgușită de bărbat. ”Vino bă incoace că am o bucată mare”, răsună din nou vocea. Doi țigani sar ca arși și se îndreaptă spre o groapă ascunsă printre buruienile crescute pe terenul complexului demolat in urmă cu câțiva ani. Pe lângă mine, sărind din spatele unei Dacii Papuc parcate la bulevard, fug in grabă alți doi țigani.

Mă opresc din mers și mă uit mai bine în jur. Câteva zeci de țigani săpau tranșee pe terenul fostului complex Pumac. Aproape de mine, într-un șanț săpat lângă gard, o țigancă tânară zgrepțăna cu o săpăliga pământul amestacat cu bucăți de beton.

Decizia de înfiinţare a liceului ţigănesc din Bucureşti

Săptămîna trecută una dintre deciziile guvernului a făcut ceva valuri în mass-media românească: se doreşte înfiinţarea în Bucureşti a unui liceu pentru ţigani în limba română, dar vor fi învăţaţi şi despre cultura şi limba ţigănească. Se spune că elevii ţigani vor primi cel puţin o masă caldă, probabil prînzul.

Proiectul a fost gîndit ca scopul de a-i integra pe ţigani în comunitate, de a scădea abandonul şcolar şi ca un mijloc potrivit de a-i convinge să-şi lase copiii la şcoală pînă la 18 ani. Locaţia deja aleasă a viitorului liceu va fi pe strada Teiuş din sectorul 5 din Bucureşti, în curtea unei unităţi militare, pe locul unei foste cazărmi. Cei de la Libertatea.ro chiar au publicat o poză cu clădirea aici.

Ceaţa i-a dus pe ţiganii repatriaţi din Franţa în Timişoara în loc de Bucureşti

Acum cîteva zile un grup de ţigani a fost repatriat din Franţa în România prin intermediul avionului. Se pare că a fost genul de repatrieri benevole prin care ţiganii au primit o sumă de bani pentru a se întoarce acasă.

Două articole pomenesc acest subiect (mai jos sînt fragmente): primul se găseşte pe DeBanat.ro.

Un număr de 180 de ţigani care au trăit în Franţa au călcat din nou pământ românesc, joi seara. Fiecare adult devine cu câte 300 de euro mai bogat, iar dacă are şi copii primeşte pentru fiecare altă sută de euro. Transportul de tigani era destinat Bucureștiului, însă, din cauza ceței de pe Otopeni, cei 180 de romi au ajuns la Timișoara. De la Aeroportul Internațional Traian Vuia romii au fost îmbarcaţi în autobuze și trimiși la Gara de Nord, de unde vor putea călători gratuit până în localitățile de domiciliu.

Cel de-al doilea este OpiniaTimişoarei:

Ei trebuiau sa ajunga pe Aeroportul Otopeni din Bucuresti, insa ceata de acolo nu a mai facut posibila aterizarea. Asa se face ca aeronava charter Paris – Otopeni a ajuns la Timisoara, joi seara, in jurul orei 19:00. Adultii au primit 300 de euro de persoana sa vina acasa, iar pentru copii, francezii au dat cate 100 de euro, in schimbul unui angajament scris ca nu se vor intoarce in Franta.

Tiganii, repatriati voluntar din Franta, au fost procesati imediat dupa aterizare de Politia de Frontiera. Imediat dupa numaratoare, romii s-au urcat in autobuze puse la dispozitie de autoritati si s-au indreptat spre Gara de Nord din Timisoara, de unde au asteptat trenurile spre case.

Tîrgul meşteşugarilor ţigani în Piaţa Constituţiei, Bucureşti

Adevărul.ro a publicat aici imagini şi informaţii despre tîrgul meşteşugarilor ţigani care are loc acum (de vineri pînă azi între orele 10 şi 20) în Piaţa Constituţiei din Bucureşti. Se spune că mai mulţi căldărari, rudari, fierari, argintari, ceaunari şi alţi meşteri populari ţigani, dar şi meşteşugari români expune tot felul de obiecte create de ei cu ocazia tîrgului. Tot acolo se mai pot găsi muzică de petrecere, mici şi colaci ungureşti.

Simona a adus la târg mai multe fuste ţigăneşti, colorate. Una singură se lucrează de mână în cam două săptămâni aşa că nu e de mirare că ajunge şi la 600 de lei bucata. “Eu am învăţat de la bunica, de când eram mică. Întâi, femeile îşi făceau pentru ele, dar acuma au început şi să vândă”, explică femeia. Baticele înflorate, bijuteriile de argint şi ibricele sunt la mare căutare. “Mă ajutaţi, puteţi să-i spuneţi «25 de lei» în engleză?”, este rugămintea Simonei, care nu prea se înţelege cu clienta ei din altă ţară.

Cei interesaţi pot cumpăra bijuterii, ceaune, ibrice, căldări, mobilier, coşuri de răchită şi obiecte decorative. Totodată se organizează şi ateliere de dibăcie în care meşterii îşi  demonstrează talentul de a făuri lucruri, iar atmosfera va fi încălzită de muzica autentică ţigănească. Intrarea este liberă.

Evenimentul este organizat de Asociaţia Meşteşugarilor şi Comercianţilor Tradiţionali Romi. Informaţii suplimentare se găsesc pe www.mestesugariiromi.ro  şi www.mestesukar.ro/blog.

Tiganii de azi din Bucuresti

Fie că ne place, fie că nu ne place, o mare parte dintre țiganii din zilele noastre trăiesc din cerșetorie și căutarea prin gunoaie. O știm, o vedem de multe ori, dar prea puțini dintre noi le înregistrează și pe pun pe rețea.

Nu cunosc motivul pentru care au apărut filmele următoarele pe youtube, dar știu cu siguranță că este o problemă care va trebui rezolvată.

Related External Links

Hara: Cintec pentru Tamango

Dragi prieteni, va reamintim: maine, 8 aprilie, parcul Lunca Florilor, sector 2, zona Baicului-Dna Ghica! (harta: http://to.ly/a64M)

Cu ocazia Zilei Internationale a Romilor veti gasi acolo manifestari interesante incepand de la orele 12: targul mestesugarilor si al florarilor, expozitii de pictura, momente de teatru si muzica cu elevi si studenti! Si, bineinteles, discul CANTEC PENTRU TAMANGO! De la orele 19 super-concerte live cu MARIUS MIHALACHE BAND, MIHAI MARGINEANU SI HARA!!!

 

Sursa: facebook.com.

Concertul face parte din campania umanitară pe care Hara o susţine pentru Tamango (mai multe informaţii aici).

Related External Links

Şatra de ţigani la marginea Bucureştilor în 1909

Sursa imaginii: Răzvrătirea.blogspot.com.

Atunci marea parte a ţiganilor trăiau în corturi în şatră. Acum o foarte mare trăiesc la fel, dacă nu cumva şi-au construit palate şi vile.

Related External Links

Concert Goran Bregovic la Bucureşti

Vineri, 26 noiembrie 2010, Goran Bregovic va concerta pentru cea de-a doua oară în acest an în România. Concertul va avea loc la Sala Palatului din Bucureşti începând cu ora 20:00 în cadrul Festivalului International de Film DaKINO.

Goran Bregovic este unul dintre muzicienii est-europeni cei mai cunoscuţi. A devenit celebru datorită colaborării cu regizorul Emir Kusturica pentru realizarea coloanelor sonore ale filmelor Vremea tiganilor, Arizona Dream şi Underground. De-a lungul timpului Goran Bregovic a colaborat cu mari artişti, cu stiluri variate şi proveniţi din diverse culturi: Iggy Pop, Ofra Haza, Cesaria Evora, Scott Walker, Sezen Aksu, George Dalaras sunt doar o parte dintre aceştia.

Alături de Goran pe scenă vor urca şi membrii Wedding and Funeral Orchestra. Compusă din suflători ţigani, voci tradiţionale bulgăreşti, chitară electrică, percuţie tradiţională, coarde şi cor bisericesc, orchestra de nunţi şi înmormântări este recunoscută la nivel mondial pentru modul în care îmbină culturile din estul Europei. Realizând un mix de ritmuri şi acorduri care scot în evidenţă frumuseţea culturilor din această zonă.

Sursa iconcert.ro.

Related External Links

Jurnalul National: Ţiganii cer demisia ministrului Theodor Baconschi, acuzat de rasism

Jurnalul Naţional a publicat aici că în 24 februarie 2010 sute de ţigani din Bucureşti şi judeţele Dolj, Constanţa, Bihor, Cluj, Sălaj şi Ialomiţa s-au adunat în faţa Muzeului Antipa din Bucureşti ca să îi ceară premierului Emil Boc să-l demită pe ministrul de externe Theodor Baconschi din cauza unor declaraţii controversate pe care acesta le-a făcut la adresa ţiganilor.

Baconschi este acuzat de rasism, după ce ar fi spus, la Paris, că “România are nişte probleme fiziologice, naturale, de infracţionalitate în sânul unora dintre comunităţile româneşti, în special în rândul comunităţilor cetăţenilor români de etnie romă”.

Organizaţiile neguvernamentale ale ţiganilor au mai reclamat că la misiunile României din Europa nu sunt angajaţi din această etnie, care ar şti mai bine cum să administreze problemele ţiganilor, informează RRA. ONG-urile au susţin că trebuie mers la esenţa problemei, adică să fie eliminate motivele de migraţie, prin investiţii în acele localităţi de unde pleacă cei mai mulţi ţigani.

Related External Links

Petitie: “Impotriva tiganilor cu fiare vechi”

Te enervează cineva atît de tare încît nu îţi vine să te urci pe pereţi dar nu ii (le) poţi face nimic? Fa o… petiţie online. 😀 Adică aşa cum a făcut cineva din Bucureşti aici acum doi ani. A strîns chiar 50 de semnături la ea… e interesant de aflat dacă a avut vreun rezultat. 😀 Eu zic că nu… Poate că situaţia s-a modificat între timp, dar cu siguranţă nu a avut legătură cu petiţia asta.

Impotriva tiganilor cu fiare vechi

09/08/2008

categorie: Guvernare, administrativ, Social.

Traiesc in Bucuresti, mai exact in zona bulevardului Ion Mihalache. Aceasta zona este considerata o zona de lux fiind inclusa in zona 0 a Bucurestiului. Incepand de la ora 7 dimineata si pana la 20 pe strazi se perinda o gramada de tigani care striga ca disperatii “fiare vechi cumpar”. Am stat intr-un weekend acasa si am numarat nu mai putin de 7 astfel de “magneti” intr-o ora si 20 de minute. Nu am putut dormi toata dimineata din cauza unor descreerati care striga “fiare vechi cumpar”
Bucurestiul ar trebui sa fie o capitala europeana nu o adunatura de tigani nespalati care striga tare din plamani ca ei cumpara fiare vechi. Primaria si Politia nu au ce face, ii prind le dau amenda dar acesti indivizi nu au nimic pe numele lor si nu-i intereseaza de sanctiunile acordate de autoritati. Trebuie gasita o solutie ca acesti indivizi dezgustatori sa nu-si mai faca aparitia pe strazile asa-zisei capitale europene. Oare acesti nespalati platesc taxe si impozite fiindca realizeaza comertul cu fiare vechi? Oare taie factura si chitanta? JOS CU MAGNETII NESPALATI DIN BUCURESTI! Daca sunteti deranjati si voi de acesti indivizi va rog sa semnati petitia!

Related External Links

Adevărul: Ţiganii sînt buni doar dacă sînt departe

Conform articolului din Adevărul de aici, unii români susţin că ţiganii sînt buni doar dacă sînt departe. Pentru unii dintre românii expresia aia este felul lor de a fi, dar adevărul este că a fost folosită din plin, uneori poate exagerat, în ultimii ani.

Nu este nimic nou dacă se spune că tema ţiganilor expulzaţi din Franţa stîrneşte în continuare interesul străinilor. Adevărul a preluat un reportaj realizat de cotidianul spaniol ABC în mijlocul comunităţilor de ţigani din România. Motivul acelui reportaj a fost de a “afla cum trăiesc aceştia şi ce anume îi împinge la ei în ţară să ia calea Occidentului”.

“O vizită în mizerabilele ghetouri în care trăiesc ţiganii în România explică de ce fug aceştia în Europa”, scrie cotidianul spaniol, care întreprinde o vizită în Ferentari şi în satul Calvini din Buzău, localitate de baştină a multora dintre ţiganii expulzaţi din Franţa.

“Cum dai colţul, deasupra unui clădiri devastate, cineva a vopsit nişte cuvinte obscene: «Românii să-mi…». Cartierul Ferentari este, aşa cum recunoaşte Secretarul de Stat pentru problemele romilor, Valentin Mocanu, «exemplu de cum nu ar fi trebuit să se procedeze niciodată». Un ghetou de ciment cu un labirint de blocuri de apartamente, în care dictatura comunistă a obligat ţiganii care vagabondau prin Capitală să se stabilească. Acum este cel mai periculos şi mai insalubru loc din Bucureşti. Când taximetristul află unde vrea străinul să meargă, nu îşi reţine uimirea: Pentru ce vrea să meargă în Ferentari dacă nu pentru a cumpăra droguri? În acest timp se face înţeles cu degetul pe antebraţ, simulând injecţia. «Unde sunt ţigani, sunt şi probleme», conchide taximetristul.”

“«Ţiganii sunt buni doar dacă sunt departe», spun românii”

“În România, opiniile despre expulzarea ţiganilor din Franţa se împart în două: cei care cred că Sarkozy a procedat corect, «pentru că asta meritau», şi cei care îi reproşează deportările ţiganilor, care au avut ca rezultat întoarcerea acestora în România. «Ţiganii sunt cu atât mai buni cu cât sunt mai departe», spun românii.

Pentru majoritatea românilor nu există nuanţe de «politic corect». Nimeni nu-i vrea pe ţigani. Nici aproape, nici departe. De aceea, expulzaţii din Franţa se pregătesc de plecarea în Spania sau în altă parte unde să-şi câştige viaţa, atât de dificil este pentru ei în ţara lor de origine”

Related External Links