Guvernul face case pentru ţigani. ANL a primit banii pentru construcţia de locuinţe sociale.

Programul pilot de construire a cîtorva locuinţe sociale pentru ţigani este destul de vechi, doar de 6 ani (a fost aprobat în anul 2008 prin HG 1237/2008.), dar numai în anul 2014 au ajuns  banii în conturile Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe (ANL): 10 milioane de lei (2,2 milioane de euro).

Economica.net publică cîteva detalii despre acest program, banii care vor fi cheltuiţi şi veniturile estimate. Mai jos găsiţi aceste informaţii:

Programul prevede construcţia unui număr maxim de 300 de locuinţe pentru ţiganii cu venituri reduse. Repartizarea locuinţelor sociale se va face de fiecare autoritate locală după examinarea solicitărilor pe baza unor criterii. Din comisiile de examinare vor face parte şi câte un reprezentant al biroului judeţean penru ţigani.Persoanele care au acces la acest program trebuie să aibă un venit mediu net lunar pe persoană, realizat în ultimele 12 luni, sub nivelul câştigului salarial mediu net lunar pe total economie. Locuinţele vor fi module cu regim de înălţime parter, însumand şapte partamente/modul.De asemenea, ANL are pentru acest an prevăzute investiţii de 37,7 milioane de euro pentru Construirea de locuinţe pentru tineri în regim de închiriere: 11,4 milioane de euro reprezintă surse proprii, iar 26,6 milioane de euro este suma prevăzută de la bugetul de stat.

Unde se vor construi locuinţe pentru ţigani

Programul-pilot prevede construcţia a 301 apartamente în următoarele localităţii, potrivit datelor de pe site-ul ANL:

Pecica, Arad – 49 locuinţe
Osorhei, Bihor – 14 locuinţe
Tăuteu, Bihor – 14 locuinţe
Sat Budacu de Jos, comuna Budacu de Jos, Bistiţa-Năsăud – 14 locuinţe
Sat Jelna, comuna Budacu de Jos – 7 locuinţe
Halchiu, Braşov – 21 locuinţe
Mircea Vodă, Constanţa – 49 locuinţe
Dolheşti, Iaşi – 49 locuinţe
Baia de Aramă, Mehedinţi – 28 locuinţe
Corabia, Olt – 28 locuinţe
Nochrich, Sibiu – 28 locuinţe

Dacă ţiganii nu vor solicita locuinţe sociale acestea se vor putea repartiza şi închiria în aceleaşi condiţii unor familii din afara acestor comunităţi, se mai arată în Hotărârea de Guvern din 2008.

ANL speră să vândă locuinţe de 5 milioane de euro în 2014

ANL estimează venituri totale de 37 milioane de euro, din care 2,58 milioane euro reprezintă venituri din dobânzi la credite, acordare de agenţie prin programul Construirea de locuinţe prin credit ipotecar, se arată în nota de fundamentare a hotărârii pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2014 al Agenţiei.

Veniturile din vânzarea locuinţelor pentru tineri destinate închiriere sunt estimate la 4,8 milioane de euro, valoare estimată pornind de la încasările de la sfârşitul anului 2013.

ANL primeşte de la bugetul de stat 28,4 milioane de euro pentru Construirea de locuinţe pentru tineri în regim de închiriere, dar şi pentru programul Locuinţe sociale pentru comunitatea de ţigani.

Cheltuielile totale ale ANL pentru 2014 au fost estimate la 43,3 milioane de euro, din care 2,6 milioane de euro sunt cheltuielile cu personalul, iar 690.000 de euro sunt cheltuielile cu bunuri şi servicii. ANL are un excedent din anii precedenţi de 6,3 milioane de euro.

Expresul de Banat şi programul de incluziune pe piaţa muncii pentru ţigănci

La sfîrşitul lunii martie Expresul de Banat a scris despre un proiectul de incluziune pe piaţa muncii pentru ţigănci care se desfăşoară în cinci judeţe din ţară: Timiş, Braşov, Tîrgu Jiu, Mehedinţi şi Caraş-Severin, Reşiţa fiind lider de parteneriat.

Astfel, 240 de ţigănci au început în 2 aprilie cursuri de calificare la Centrul de Incluziune Socială din incinta Primăriei Reşiţa. (Încercaţi să le scuzaţi folosirea termenului de “rom” adresat ţiganilor).

În cadrul programului “Barrabarripen- un model inter-regional de incluziune destinat femeilor rome” acestea vor fi învăţate una dintre cele zece meserii acreditate, iar la final vor primi şi o diplomă care le va uşura accesul pe piaţa muncii.

Proiectul început în luna ianuarie a anului trecut a ajuns la cea mai importantă etapă. După ce cei şapte experţi ai programului, alături de 11 mediatori sociali, au încercat să le convingă pe femeile de etnie romă să se alăture programului, cele 240 recrutate vor începe de luni cursurile. În urma unui studiu al pieţei, au fost acreditate zece meserii în care acestea vor putea fi calificate: îngrijitori bătrâni, agent curăţenie, agent comercial, frizer, manichiuris-pedichiurist, tâmplar manual, confecţioner, patiser, cofetar sau cameristă. Cursurile durează până la sfârşitul lunii iulie, când va avea loc evaluarea, urmând ca apoi participantele să îşi găsească un loc de muncă. „Pe lână materiale educaţionale şi consiliere din partea mediatorilor, femeile vor primi şi o bursă de 200 de lei pe lună, precum şi transport gratuit. Sperăm ca la finalul cursurilor, 90 la sută dintre ele să obţină un certificat de calificare”, a precizat Gianina Prodan, asistent manager de proiect.

Munca cea mai grea le-a revenit însă mediatorilor sociali, tot de etnie romă, care au avut misiunea de a le atrage în proiect pe membrele comunităţilor din Reşiţa, Bocşa şi Dognecea. „A fost destul de greu să le convingem, dar au reuşit să înţeleagă că diploma le va fi foarte utilă oriunde vor încerca să se angajeze. Le-a motivat foarte mult şi bursa lunară pe care o vor primi, majoritatea neavând nici un venit”, a spus Carmen Ciurariu, mediator social în cadrul proiectului.

Monitorul Expres şi recensămîntul ţiganilor din Braşov

Dacă ar fi să mă iau după ce a publicat Monitorul Expres aici, ţiganii din judeţul Braşov sînt cam reticenţi să-şi declare etnia. Ba chiar mai mult: îndemnurile unora dintre cei care se doresc a fi reprezentanţii ţiganilor ca aceştia să-şi declare etnia la recensămîntul de acum cîteva săptămîni au eşuat lamentabil.

Astfel:

Romii din judeţul Braşov îşi taie singuri şansa de integrare şi dezvoltare a comunităţii, pentru că refuză în continuare să îşi declare etnia căreia îi aparţin. Gestul lor face imposibil pentru autorităţi şi ONG-uri să atragă fonduri nerambursabile pe proiecte destinate special romilor. Cel mai evident par să-şi nege etnia localnicii din cartierul Gîrcini din Săcele, cunoscut ca una dintre cele mai mari comunităţi de romi din Europa. În Gîrcini însă, majoritatea localnicilor s-au declarat români sau maghiari. Astfel, conform statisticienilor braşoveni, oficial, în octombrie 2011, la Săcele exista o populaţie romă de numai 324 de persoane. Datele pe care le are Primăria Săcele arată însă că aproape 9.000 de suflete de romi trăiesc doar într-un singur cartier, adică la Gîrcini. Din datele provizorii după Recensămîntul Populaţiei şi al Locuinţelor din octombrie 2011, judeţul Braşov, cu excepţia municipiului reşedinţă de judeţ, numără în jur de 17.100 cetăţeni de etnie romă, declaraţi aşa de bunăvoie în faţa recenzorilor. Comparativ, la Recensămîntul din 2002, în tot judeţul au fost înregistraţi 18.313 romi, inclusiv cei din cartierul Răsăritul din municipiul Braşov.

Puteţi citi restul informaţiilor (destul de detaliate) în articol, textul de mai sus este doar un citat reprezentativ.

Adevărul.ro: Anca Mezei a făcut Sociologia ca să salveze ţigănia

Adevărul spune că la 27 de ani tînăra ţigancă Anca Mezei a făcut două facultăţi, se pregăteşte pentru master şi vrea să-i ajute pe ţigani să-şi depăşească nivelul. Ea este directoarea unei fundaţii care luptă pentru emanciparea semenilor ei în Braşov.

Chiar dacă recunoaşte că nu i-a fost deloc uşor, Anca a luptat mereu să-şi continue studiile, să înfrunte discriminarea, pentru ca astăzi să lupte pentru ajutorarea romilor din comunitatea din care face şi ea parte.

Anca se trage dintr-o familie simplă de romi, din Purcăreni. Mai are trei surori şi un frate, care au terminat doar câte zece clase şi care sunt căsătoriţi. Tânăra, singura care nu s-a grăbit să-şi împartă viaţa cu un suflet pereche, a decis să pună pe primul plan dezvoltarea sa personală. „Căsătoria implică multe responsabilităţi. Momentan, am decis că trebuie să am grijă de mine, să mă respect, fiind sigură că ce este al meu e pus deoparte. Este adevărat că din comunitate nu prea am de unde să aleg, însă voi găsi eu pe cineva matur, cu aceleaşi preocupări ca mine, care să mă ajute să le ofer copiilor mei tot ceea ce este mai bun”, mărturiseşte tânăra.

Continuarea şi imaginile se găsesc aici.

Conflict între maghiari şi ţigani în Racoş, judeţul Braşov. Un detaşament de paznici din forţele speciale sînt la faţa locului.

Despre Racoş se spune că este o comună din judeţul Braşov, la vreo 60 de kilometri de Braşov, în care trăiesc o mie de ţigani şi două mii de maghiari. Se mai spune că minorităţile respective au conflictele destul de violente şi că nu-s tocmai noi: în ultimele 3 luni pe străzile localităţii patrulează o echipă de 30 de paznici înarmaţi, foşti luptători de elită, a căror scop este să aducă ordinea.

Aşa cum era de aşteptat, mass-media a folosit prilejul de a face din ţînţar armăsar: Evenimentul Zilei, de exemplu, spune aici (printre altele – pentru că articolul se continuă pe paginana lor) că:

Raiul şi Iadul se întâlnesc la Racoş, situat la vreo 60 de kilometri de Braşov, localitate unde trăiesc 1.000 de ţigani şi alte 2.000 de unguri. Ultimii fac echipă împotriva romilor.

Furci, topoare şi vreo trei căruţe pline cu pietre au fost armele cu care ţiganii au încercat, în luna aprilile, să facă legea în comuna braşoveană Racoş. Ungurii din sat, cei care acuză încontinuu că tot ce muncesc ei fură ţiganii, au încercat să se apere. Din lupta dusă în mijlocul satului, cel mai “şifonat” a ieşit fiul primarului, care a stat săptămâni întregi internat din cauza pietrelor pe care le-a luat în cap. “Nu se mai putea”, spun maghiarii din sat, care au cerut aproape în genunchi primarului să fie păziţi de ţigani. După scandalul sângeros, poli­ţiştii din sat şi mai multe echipaje de jandarmi au încercat să facă linişte. Nimeni nu ştie însă de ce nu reuşesc niciodată să-i ţină deoparte.

Jurnalul Naţional spune aici (este tot un extras din articol) că:

În luna aprilie, mai mulţi ţigani i-au luat la bătaie pe localnicii maghiari care se aflau într-un bar din localitate. Patru persoane au ajuns cu leziuni grave la spital, anunţa Antena3. În urma încăierării, spiritele s-au inflamat în localitate. Oamenii declarau, la vremea respectivă, că din cauza ţiganilor au ajuns să se teamă să mai iasă din case. Aşa că autorităţile, cu ultimii bani de la bugetul local, au decis să apeleze la serviciile unei firme de bodyguarzi.

Specializaţi în misiunile din Irak, luptătorii din trupele speciale şi-au luat treaba în serios, aşa că, de când au ajuns la Racoş, au desfăşurat misiuni de filaj sub acoperire pentru a identifica oamenii- problemă din comunitate, dar şi misiuni de protecţie a civililor cărora li se cereau taxe de protecţie. Aceştia însoşesc chiar şi poştaşul în ziua în care se împart pensiile şi alocaţiile.

Bodyguarzii au venit înarmaţi, însoţiţi de câini de intervenţie, cu ATV-uri şi SUV-uri. Fondurile pentru angajarea trupelor speciale au fost asigurate de la bugetul local, care acum este pe terminate.

Soluţii? N-aş putea spune că am. Deocamdată. Ar trebui să cunosc toate informaţiile situaţiei, iar cele scris în mass-media nu prea are nici o valoare.