Guvernul face case pentru ţigani. ANL a primit banii pentru construcţia de locuinţe sociale.

Programul pilot de construire a cîtorva locuinţe sociale pentru ţigani este destul de vechi, doar de 6 ani (a fost aprobat în anul 2008 prin HG 1237/2008.), dar numai în anul 2014 au ajuns  banii în conturile Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe (ANL): 10 milioane de lei (2,2 milioane de euro).

Economica.net publică cîteva detalii despre acest program, banii care vor fi cheltuiţi şi veniturile estimate. Mai jos găsiţi aceste informaţii:

Programul prevede construcţia unui număr maxim de 300 de locuinţe pentru ţiganii cu venituri reduse. Repartizarea locuinţelor sociale se va face de fiecare autoritate locală după examinarea solicitărilor pe baza unor criterii. Din comisiile de examinare vor face parte şi câte un reprezentant al biroului judeţean penru ţigani.Persoanele care au acces la acest program trebuie să aibă un venit mediu net lunar pe persoană, realizat în ultimele 12 luni, sub nivelul câştigului salarial mediu net lunar pe total economie. Locuinţele vor fi module cu regim de înălţime parter, însumand şapte partamente/modul.De asemenea, ANL are pentru acest an prevăzute investiţii de 37,7 milioane de euro pentru Construirea de locuinţe pentru tineri în regim de închiriere: 11,4 milioane de euro reprezintă surse proprii, iar 26,6 milioane de euro este suma prevăzută de la bugetul de stat.

Unde se vor construi locuinţe pentru ţigani

Programul-pilot prevede construcţia a 301 apartamente în următoarele localităţii, potrivit datelor de pe site-ul ANL:

Pecica, Arad – 49 locuinţe
Osorhei, Bihor – 14 locuinţe
Tăuteu, Bihor – 14 locuinţe
Sat Budacu de Jos, comuna Budacu de Jos, Bistiţa-Năsăud – 14 locuinţe
Sat Jelna, comuna Budacu de Jos – 7 locuinţe
Halchiu, Braşov – 21 locuinţe
Mircea Vodă, Constanţa – 49 locuinţe
Dolheşti, Iaşi – 49 locuinţe
Baia de Aramă, Mehedinţi – 28 locuinţe
Corabia, Olt – 28 locuinţe
Nochrich, Sibiu – 28 locuinţe

Dacă ţiganii nu vor solicita locuinţe sociale acestea se vor putea repartiza şi închiria în aceleaşi condiţii unor familii din afara acestor comunităţi, se mai arată în Hotărârea de Guvern din 2008.

ANL speră să vândă locuinţe de 5 milioane de euro în 2014

ANL estimează venituri totale de 37 milioane de euro, din care 2,58 milioane euro reprezintă venituri din dobânzi la credite, acordare de agenţie prin programul Construirea de locuinţe prin credit ipotecar, se arată în nota de fundamentare a hotărârii pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2014 al Agenţiei.

Veniturile din vânzarea locuinţelor pentru tineri destinate închiriere sunt estimate la 4,8 milioane de euro, valoare estimată pornind de la încasările de la sfârşitul anului 2013.

ANL primeşte de la bugetul de stat 28,4 milioane de euro pentru Construirea de locuinţe pentru tineri în regim de închiriere, dar şi pentru programul Locuinţe sociale pentru comunitatea de ţigani.

Cheltuielile totale ale ANL pentru 2014 au fost estimate la 43,3 milioane de euro, din care 2,6 milioane de euro sunt cheltuielile cu personalul, iar 690.000 de euro sunt cheltuielile cu bunuri şi servicii. ANL are un excedent din anii precedenţi de 6,3 milioane de euro.

Concert de caritate dedicat ţiganilor şi expoziţie fotografică la Filarmonica de stat Oradea, mai 2013

Concert de caritate şi expoziţie fotografică la Filarmonica de stat Oradea, mai 201
Concert de caritate şi expoziţie fotografică la Filarmonica de stat Oradea, mai 201

Acum cîteva zile scriam despre evenimentul ăsta despre care am aflat prin intermediul facebook, este vorba de o invitaţie la o seară de muzică clasică şi expoziţie fotografică în incinta Filarmonicii de Stat Oradea. Fondurile strînse la acest eveniment caritabil vor fi folosite pentru a ajuta familii de ţigani sărace din judeţul Bihor.

Concertul începe în 8 mai 2013, la orele 19, fiind urmat de expoziţia fotografică. Biletele sînt disponibile la numărul de telefon 0749481974 sau in seara evenimentului la preţ de 20 ron!

Cîteva informaţii primite pe mail anunţă că partenerul evenimentului este fundaţia Sănătatea ta, iar scopul evenimentului este strîngerea de fonduri pentru familiile ţigăneşti locale, cît şi conştientizarea publicului despre situaţia lor.

Comunicatul de presă (primit ulterior, deja tradus din limba engleză – aşa că nu garantez că corespunde mesajului dorit) sună aşa:

Ca fotojurnalist venind din Statele Unite la Oradea, auzisem despre ţigani. Situatia lor nu îmi era necunoscută. Majoritatea lucrurilor pe care le auzisem erau afirmaţii stereotipice despre ţigani: faptul că cerşesc, fură, etc., dar totuşi nu fusesem pregătit pentru ceea ce urma să descopăr pentru prima oara cînd am intrat într-o comunitate de ţigani.

Am auzit de cazuri în care copiii au murit datorită lipsei de îngrijire medicală adecvată. Am văzut familii cu zece- unsprezece copii locuind în case improvizate din pămînt, în stare deplorabilă, care pun în pericol viaţa celor ce locuiesc în ele; lipsa apei, electricităţii, sistemelor sanitare şi de refrigerare. Copii care în lipsa unui pat, dorm pe podeaua rece şi murdară, chiar şi în perioada iernii. Am realizat în scurt timp ca mulţi dintre aceşti copii nu puteau merge la şcoala datorită lipsei de igienă. În loc să înveţe şi să primească educaţia necesară, aceşti copii cerşeau pe străzi. Toate aceste lucruri întîmplîndu-se într-o ţara care este membră a Uniunii Europene, eu mi-am spus “Cum se poate întîmpla aşa ceva?”

Acesta este motivul pentru care am decis să organizăm acest eveniment caritabil: pentru a conştientiza publicul, dar şi pentru a strînge fonduri care vor ajuta la ridicare nivelului de trai ale acestor familii. Cu cît mai mult ajutor primim, cu atît mai mult putem să oferim celor în nevoi.

Personal nu strîng fonduri şi nici nu organizez evenimente caritabile. Sînt doar un foto-jurnalist care nu poate doar să privească oameni în jur care mor din cauza unor boli tratabile, şi copii dormind pe o podea rece, murdară, bolnavi, însetaţi şi infometaţi.

Este nevoie de implicarea tuturor în această cauză: studenţi, profesori, politicieni, înterprizători, voluntari, şi chiar constructori; avem nevoie de cît mai mulţi oameni care să răspundă la aceasta chemare de a aduce o schimbare pozitivă.
Astfel vă invităm pe tot cei interesaţi, să vă alăturaţi nouă miercuri, 8 mai 2013, la Filarmonica de Stat din Oradea pentru a sprijini acesta cauză şi a pentru a ajuta la oprirea suferinţei inutile acestor oameni ca şi noi, oameni care locuiesc peste tot în jurul nostru, şi a copiilor. Seara va incepe cu un concert de muzică de cameră urmat de o scurtă prezentare şi o expoziţie fotografică. Bilete costă 20 Ron, iar invitaţii vor putea dona în acest scop, practica voluntariatul sau chiar cumpăra exemplare fotografice. Toate fondurile strînse vor fi direcţionate în aceasta cauză. Vă mulţumesc!

Cu stimă,
Daniel Owen

www.danielowenphoto.com

Adevărul.ro şi ştirile Oradea: Francezii îşi risipesc banii cu ţiganii de la Tinca încercînd să-i reintegreze

Acum doi ani pomeneam despre şcoala creştină construită în Tinca, o comună din judeţul Bihor, iar anul trecut despre francezii care au fost în zonă pentru a ne ajuta să le găsim locuri de muncă ţiganilor. Zilele acestea Adevărul.ro spune că trei sute de mii de euro sînt cheltuiţi din buzunarul  lyonezilor pentru reintegrarea ţiganilor, dar aceştia sînt hotărîţi să se reîntoarcă în Franţa. În Lyon s-au stabilit, în ultimii ani, mii de ţigani proveniţi din România.

Statisticile anului trecut arătau că 60% dintre ţiganii din Lyon erau originari din Tinca.

Nu mai puţin de 60 de locuinţe din localitatea bihoreană Tinca au fost racordate la energie electrică, cu bani de la francezi. Municipalitatea din Lyon a alocat 300.000 de euro pentru comunitatea de ţigani de la Tinca, iar efortul financiar s-a doar pentru reintegrarea ţiganilor şi pentru a-i determina pe aceştia să rămînă în România, ţara lor de origine. Dar, nimic nu pare să îi mulţumească pe ţigani.

„Aş rămîne dacă aş cîştiga 1.000 de lei pe lună”, ne-a spus, ieri un ţigan din colonia bihoreană care a fost vizitată de viceprimarii oraşului Lyon. Demnitarii francezi au fost întîmpinaţi cu pîine şi sare la Tinca, iar în colonia de ţigani au avut parte de dansuri ţigăneşti şi ciocolată cu rom.

„Prioritatea noastră este ca ţiganii să se poată integra cît mai bine în localităţile şi în ţara lor. Ştim că acest lucru nu se va petrece de pe o zi pe alta. Nu avem cum să oprim migrarea lor în Franţa, deoarece atît România, cît şi Franţa sînt două state membre ale Uniunii Europene, două state democratice”, a afirmat Hubert Julien Laferriere, unul din viceprimarii din Lyon.

Deşi au energie electrică, ţiganii nu sînt mulţumiţi cu acest confort. Nici nu se gîndesc să rămînă în Tinca. Pentru ei Franţa este Paradisul. „Mergem şi cerşim. Nu e greu. Stăm jos şi primim bani. Vreau să mă întorc în Franţa. E ceva normal. Am nevoie de bani”, ne-a spus Fekete Remus (52 ani), tatăl a opt copiii.

Autorităţile locale se gîndesc la tot felul de soluţii pentru a-i determina pe ţiganii din Tinca să nu părăsească localitatea. „Noi avem o convenţie pe doi ani cu autorităţile din Franţa, dar vom continua proiectele împreună. După ce am reuşit să racordăm 60 de locuinţe la energia electrică, vor urma şi altele”, a spus primarul din Tinca, Teodor Coste.

Articolul de pe Adevărul.ro este mai lung. Puteţi să-l citiţi dacă vă interesează, dar concluzia este clară: degeaba îi expulzează francezii pe ţigani, asta nu este o rezolvare a problemei. Ei trebuie integraţi, fie acolo, fie aici, pe meleaguri mioritice.

Dans ţigănesc Tinca

Descrierea înregistrării este inexistentă, singurele elemente de identificare a evenimentului şi locaţiei în care a fost realizat dansul ţigănesc este numele Tinca (probabil comuna cu acest nume din judeţul Bihor) şi afişul cu “zilele Nicolae Jiga”.

Bihoreanul: ţiganii Bihorului

Un articol vechi de 5 ani şi o zi din Bihoreanul încearcă să îi prezinte pe ţiganii din judeţul Bihor şi reuşeşte destul de bine. Am preluat aici o parte, sper să vă motiveze să citiţi în continuare aici.

Femei cu fuste-nflorate şi bărbaţi oacheşi, cu pantaloni-burlan şi pălării cât umbrela. Balabuste cu pielea uscată, însoţite de bărbaţi sfrijiţi ce cară cine ştie ce resturi de mâncare. Şi unii, şi ceilalţi strigă din gât aceleaşi cuvinte fără noimă, născocite parcă anume pentru a nu fi de nimeni desluşite.

Cine ştie de unde au venit, ce vânt i-a adus încoace, din ce trăiesc şi dacă vor intra vreodată “în rândul oamenilor”? Învingându-le neîncrederea, temerile şi împotrivirea, BIHOREANUL a căutat răspunsurile în lumea lor necunoscută şi închisă.

“Cărţile vorbesc…”

Despre ţigani nu se ştie dacă vin din India ori din Egipt. Unii zic că însăşi denumirea le arată originile hinduse: “ţi-gange”, adică de la râul Gange, alţii că ar fi urmaşii robilor regilor egipteni, “faraoni”, “magraoni”, “egipcani”.
Lipsite de cărturari, neamurile ţigăneşti sunt cunoscute doar în parte, şi numai datorită “gagiilor”, cum sunt numiţi cei din afara etniei. Un asemenea “gagiu” a fost istoricul George Potra, care a descoperit prima referire documentară la ţiganii români. Actul fusese întocmit în 1385 de domnitorul Dan Vodă al Ţării Româneşti, pentru a dărui unei mănăstiri 40 de ţigani. Pe atunci, ţiganii erau “domneşti” (ai voievodului), “boiereşti” (folosiţi de boieri la treburile casei, ca vizitii, rândaşi şi lăutari) şi “vătraşi” (semi-liberi, aşezaţi în sate). Spre deosebire de ţiganii moldoveni şi munteni, cei din Ardeal au fost mereu supuşi asimilării. În 1783, împăratul Iosif al II-lea a dat chiar o lege specială prin care erau obligaţi să nu-şi vorbească limba, să renunţe la portul tradiţional şi să nu se mai căsătorească între ei.

 

Tot în articol este făcută o recapitulare a neamurilor ţigăneşti în funcţie de meseriile lor după cum urmează:

l căldărarii – fabricanţi de găleţi, tingiri, cazane, sobe, burlane
l aurarii sau băieşii – la început, culegeau aurul din râuri, cu timpul învăţând să-l prelucreze
l rudarii – făceau rude, adică pari din lemn pentru grădini, apoi au învăţat să facă şi alte obiecte din lemn, în special mături şi linguri (se mai numesc lingurari, denumire extinsă şi pentru numele de familie)
l lăieşii sau lăieţii – prelucrau fierul; o denumire recentă a lor este cea de fierari sau lăcătuşi (de unde şi numele Feraru, Lăcătuş)
l lăutarii – muzicanţi, scripcari
l ciurdarii – îngrijeau vitele locuitorilor de la ţară
l geambaşii – furau, creşteau şi vindeau cai, confecţionau harnaşamente
l ursarii – îmblânzitori de urşi, cu care dădeau “spectacole” de circ
l netoţii – cei care nu aveau nici o meserie şi trăiau din furturi

Adevărul: Francezii au fost în Bihor ca să ne ajute să le găsim locuri de muncă ţiganilor

Adevărul.ro relatează aici că în cursul lunii martie 2011 viceprimarul din Lyon a fost în Oradea şi Tinca pentru a găsi soluţii de reintegrare a ţiganilor care cerşesc şi fură în Franţa. Se spune că francezii sînt dispuşi să investească într-o baie comunală în Tinca şi în proiecte de gestionare a deşeurilor şi de agricultură pentru a le găsi ţiganilor locuri de muncă.

Hubert Julien-Laferriere, viceprimarul din Lyon, a venit la Oradea, însoţit de primarul Teodor Coste din Tinca, comuna din care provin 60 la sută din romii din Lyon. Primăria Tinca a fost contactată de către autorităţile din Lyon, pentru a stabili împreună un mod de acţiune prin care romii să fie motivaţi să rămână, respectiv să se întoarcă în România.

„Le-am propus francezilor afaceri ce ţin de resursele de aici. Avem măceşe şi fructe de pădure care trebuie doar culese şi valorificate. Romii ar avea astfel ce să lucreze”, a spus Teodor Coste. Acesta a precizat că francezii vor veni cu banii, iar primăria Tinca va oferi terenul şi utilităţile necesare, pentru realizarea unei băi comunale, unde romii din colonii să se poată spăla. „Dintre cei 600 de romi din Lyon, mai mult de jumătate sunt din Tinca. Suntem legaţi cu Bihorul, prin această problemă comună, a migraţiei romilor”, a spus Hubert Julien- Laferriere.

Adevărul: Euroțiganii din Bihor au fost repatriați în luna august din Franța, fiind așteptați în localitățile natale

Șapte țigani bihoreni au făcut parte din prima tranșă de repatriați, alungați începând de joi, din Franța în România. Potrivit informațiilor primite de la Biroul Județean pentru Rromi, al prefecturii Bihor, cei șapte sunt originari din localitățile Tinca, Ineu și Crestur.

Țiganii au acceptat repatrierea voluntară în schimbul a 300 de euro pe cap de adult şi 100 de euro pentru fiecare copil minor. Carmen Mitricioiu, reprezentanta Biroului Județean pentru Rromi, a confirmat că pe lista primită de la București figurau șapte persoane de etnie rromă, din județul Bihor. „Cei șapte au ajuns ieri în capitala României, de la Lyon”, a spus Carmen Mitricioiu. Ioan  Lakatos, care este consultant pe probleme legate de rromi, la Administrația Socială – Comunitară Oradea, nu știe dacă repatriații au ajuns sau nu la casele lor și nici dacă aceștia mai au de gând să plece din țară, în perioada imediat următoare.

Controversă

Acţiunile de evacuare a taberelor de rromi din Franţa şi repatrierea lor sunt în concordanţă cu noile măsuri în materie de securitate anunţate de preşedintele francez Nicolas Sarkozy. La sfârşitul lui iulie, autorităţile franceze anunţaseră că jumătate dintre taberele ilegale de rromi, estimate la circa 300, vor fi desfiinţate în următoarele trei luni.  Franţa a început joi repatrierea a câtorva sute de romi către România şi Bulgaria, pe fondul criticilor virulente de rasism şi discriminare faţă de o comunitate vulnerabilă.

Sursa: Adevărul.ro.

Related External Links

Informaţia de Bihor: Vuşcan e supărat pe francezi şi italieni pentru tratamentul aplicat ţiganilor

Sursa: Informaţia de Bihor.ro

„Expulzarea rromilor din Franţa este un abuz pe care l-a realizat statul francez şi care continuă politica nefericită adoptată de statul italian.” Este părerea reprezentanţilor Partidului Verde, care spun că francezii şi italienii au ales soluţia de a pasa integrarea rromilor, fără a trata corect problema. „Toţi liderii politici europeni vorbesc de toleranţă, de respect, de valorile Uniunii Europene, dar pentru rromi aceste noţiuni rămân doar nişte cuvinte frumoase care sunt scrise pe o cartă sau pe o declaraţie, neavând aplicabilitate în viaţa de zi cu zi”, mai spun verzii.

Reprezentanţii Partidului Verde au criticat, într-o conferinţă de presă, decizia autorităţilor din Franţa de „a urca rromii în avioane şi a-i trimite spre România”. „Nu s-au gândit că aceste persoane vor putea face cale întoarsă spre Franţa”, a spus Horea Vuşcan, preşedintele PV.

„Într-o Europă în care este garantată libertatea de mişcare a persoanelor, a forţei de muncă şi a capitalurilor vedem că anumite state tind să împartă cetăţenii europeni în două categorii: o clasă care se bucură de drepturi depline şi o altă categorie care ar putea fi numită – cetăţeni de mâna a doua – ”, a declarat Vuşcan.

Reprezentanţii verzilor sunt de părere că, înainte de a fi români, francezi, germani sau unguri, cu toţii suntem oameni şi, mai nou, europeni.  „Deşi în marea noastră majoritate ne revendicăm creştini şi face apel constant la moralitate şi la sistemul de valori europene, când vine momentul să punem în practică aceste convingeri rămânem reci şi indiferenţi la problemele altora”, adaugă ei.

„Ne dorim integrarea rromilor, dar să se facă în România!”, strigă cei de la Partidul Verzilor, criticând felul în care francezii şi italienii au ales să rezolve această problemă. „Francezii şi italienii aleg soluţia ipocrită de a pasa problema integrării rromilor şi nu doresc să trateze corect acestă problemă. Statul francez i-a urcat pe rromi în avioane şi i-au trimis înapoi în România. Doar atât poate să ofere ca şi soluţie un stat care are în spate o istorie şi o civilizaţie care a contribuit semnificativ la constructia instiţutiilor europene?!”, se întreabă aceştia.

„Este păcat că anumiţi lideri politici cum ar fi Berlusconi sau preşedintele Franţei recurg la astfel de măsuri care au şi un scop ce se leagă de calcule politicianiste. Aceşti lideri politici care văd că scad în sondajele de opinie recurg la astfel de măsuri pompieristice, dar populare, cum ar fi expulzarea rromilor, pentru un simplu calcul electoral. Ei speră că, adoptând astfel de măsuri, vor creşte în ochii propriului electorat. Din pacate ei nu se gândesc că aceste măsuri nu oferă nicio soluţie de rezolvare a problemei pe termen mediu sau lung, oferind doar iluzia rezolvării problemei pe termen scurt.”, au încheiat reprezentanţii Partidului Verzilor.

Related External Links