Posts Tagged ‘banat’

Expresul de Banat şi programul de incluziune pe piaţa muncii pentru ţigănci

La sfîrşitul lunii martie Expresul de Banat a scris despre un proiectul de incluziune pe piaţa muncii pentru ţigănci care se desfăşoară în cinci judeţe din ţară: Timiş, Braşov, Tîrgu Jiu, Mehedinţi şi Caraş-Severin, Reşiţa fiind lider de parteneriat.

Astfel, 240 de ţigănci au început în 2 aprilie cursuri de calificare la Centrul de Incluziune Socială din incinta Primăriei Reşiţa. (Încercaţi să le scuzaţi folosirea termenului de “rom” adresat ţiganilor).

În cadrul programului “Barrabarripen- un model inter-regional de incluziune destinat femeilor rome” acestea vor fi învăţate una dintre cele zece meserii acreditate, iar la final vor primi şi o diplomă care le va uşura accesul pe piaţa muncii.

Proiectul început în luna ianuarie a anului trecut a ajuns la cea mai importantă etapă. După ce cei şapte experţi ai programului, alături de 11 mediatori sociali, au încercat să le convingă pe femeile de etnie romă să se alăture programului, cele 240 recrutate vor începe de luni cursurile. În urma unui studiu al pieţei, au fost acreditate zece meserii în care acestea vor putea fi calificate: îngrijitori bătrâni, agent curăţenie, agent comercial, frizer, manichiuris-pedichiurist, tâmplar manual, confecţioner, patiser, cofetar sau cameristă. Cursurile durează până la sfârşitul lunii iulie, când va avea loc evaluarea, urmând ca apoi participantele să îşi găsească un loc de muncă. „Pe lână materiale educaţionale şi consiliere din partea mediatorilor, femeile vor primi şi o bursă de 200 de lei pe lună, precum şi transport gratuit. Sperăm ca la finalul cursurilor, 90 la sută dintre ele să obţină un certificat de calificare”, a precizat Gianina Prodan, asistent manager de proiect.

Munca cea mai grea le-a revenit însă mediatorilor sociali, tot de etnie romă, care au avut misiunea de a le atrage în proiect pe membrele comunităţilor din Reşiţa, Bocşa şi Dognecea. „A fost destul de greu să le convingem, dar au reuşit să înţeleagă că diploma le va fi foarte utilă oriunde vor încerca să se angajeze. Le-a motivat foarte mult şi bursa lunară pe care o vor primi, majoritatea neavând nici un venit”, a spus Carmen Ciurariu, mediator social în cadrul proiectului.

Ţiganii bănăţeni, „francejii“ şi „Prima fermă“

Scandalul expulzărilor din Franţa este deja arhicunoscut şi foarte discutat şi întors pe toate părţile. Mulţi au scris despre faptul că ţiganii au plecat, despre împotrivirea de la nivel european, despre problemele pe care ei le fac. Ce se întîmplă cu ţiganii după ce ajung ei la destinaţie interesează într-o mai mică măsură.

În Adevărul, ediţia de Italia, a apărut aici un articol despre promisiunile pe care francezii le-au făcut ţiganilor pentru a pleca din hexagon şi despre modul în care ele au fost ele onorate.

Sute de ţigani din Banat, plecaţi în Franţa la cerşit, au părăsit Hexagonul doar după promisiunea autorităţilor franceze că vor fi ajutaţi să devină mici fermieri în România. Unii au primit animalele promise, dar le-au murit. De foame. Alţii le aşteaptă cu sufletul la gură. Dacă nu vor veni, se „grupează“ şi pleacă înapoi, în Franţa.

Localitatea Chevereşu Mare se află la câţiva kilometri de Timişoara spre Buziaş. Din aproape 2.000 de localnici ai comunei, 500 sînt de ţigani. Majoritatea dintre ei sînt plecaţi în Franţa, Italia şi Spania. O parte s-au întors ca urmare a promisiunilor şi a expulzărilor, însă nu există mulţi ţigani mulţumiţi de situaţia de aici.

Related External Links

Ionela Gorgan şi România multietnică

În jurnalul ei care conţine poveşti despre oameni şi locuri din Banat, Ionela Gorgan a alocat un articol (îl găsiţi aici) despre ţiganii de acolo şi interacţiunea cu ei. Este mîndră că este româncă şi că face parte dintr-un popor care a reuşit să conveţuiască atîtea secole cu o mulţime de alte etnii dintre care ţiganii sînt doar o mică parte.

Francezii şi italienii se lovesc abia acum de problemele anumitor minorităţi şi, aparent, se dovedesc incapabili să le rezolve altfel decît prin expulzarea acestora. Nici noi, românii, nu am reuşit să le rezolvăm decît într-o mică măsură, dar măcar noi nu-i putem expulza înapoi europenilor. Am putea să-i tolerăm în continuare, aşa cum am făcut-o de secole, dar nu este o soluţie. Va trebui să luăm taurul de coarne şi să-l educăm să devină cuminte.

Related External Links

Banat – Ţigani în port tradiţional (mijlocul sec. al XIX-lea)

Banat - Ţigani în port tradiţional

Ilustraţie de carte de la mijlocul sec. al XIX-lea. (extrasă din: Böhm, Lénart - Geschichte des Temeser Banatsvolumul 2, 1863)
Sursa imaginii este aici.

Related External Links

Promoveaza!
Calendarul
Noiembrie 2014
L M M J V S D
« Iul    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
Utilizatorii online
Users: %GUESTS_SEPERATOR%2 Guests%BOTS_SEPERATOR%
Comentariile recente
RibanaRomania nu ar rezista unei invazii rusesti nici macar o zi « Romanian Copy WriterDan-Marius.roDan-Marius.ro“Sunt româ şi nu mănînc litere, le studiez.” | Tiganii in Romania si lumeNu ştiu să înot | Tiganii in Romania si lumeAproape Unplugged – Şatra – Ţigăncuşa | Tiganii in Romania si lumeCristỉña Gàbriella PärüśvbefMaria, îngerul blond aflat printre ţiganii din Grecia | Tiganii in Romania si lumeFetiţa cu ochi albaştri aflată printre ţiganii din Irlanda | Tiganii in Romania si lumeNoi sintem cei au colonizat Pamintul, voi sinteti urmasii nostri degenerati / povestiri Istorie alternativa | Centrul Social Urban OradeaNoi sintem cei au colonizat Pamintul, voi sinteti urmasii nostri degenerati / povestiri Istorie alternativa « Romanian Copy WriterDan-Marius.roDan-Marius.ro