Ţigan, erou de poveste

Era odată un împărat care avea o fată de măritat, ca orice poveste frumoasă. Fata era superbă, avea multi pretendenți, și de aceea tatăl său a hotărît să organizeze un concurs care să decidă cine era cel mai bun candidat pentru a-i fi ginere.

A dat sfoară în țară şi au venit sute de flăcăi la întrecere. Împăratul a aruncat un măr de aur în mijlocul unui lac mare plin de crocodili şi a zis că cine aduce mărul va primi fata şi jumătate din impărăție.

La un moment datun țigan aflat pe malul lacului se aruncă în apă, înoată ca disperatul, trece de crocodili, omorînd cîţiva pe drum cu mîinile goale, ia mărul și obosit peste măsură se suie cu foarte multă greutate pe mal lîngă împărat.

Acesta îi zice cît se poate de mîndru:

– Ţigane, pentru fapta ta iţi dau jumătate din împărăție şi fata de soție!

– Mă cac pe împărăția ta, ţipă ţiganul furios, mă cac pe fata ta, spuneți repede cine m-a împins în apă!

La Roşia Montană era o mină părăsită unde se găsea mult aur

La Roşia Montană era o mină părăsită unde se găsea mult aur. Vine francezul, intră în mină şi cînd fura aur fără nici un fel de grijă se aude un zgomot.

– Cine-i acolo? întreabă

– Moartea!

Moare francezul. Vine şi italianul, pe cînd fura el de zor se aude un zgomot.

– Cine-i acolo?

– Moartea!

Moare şi italianul. Vine şi tiganul, se apucă el să fure, fără grija scheletelor din jur. În timp ce-şi desfăşura de zor activitatea se aude un zgomot.

– Cine-i acolo?

– Moartea!

– Aoleu, fira-aş al dracu’, credeam că-i poliţia!

Goana ţiganilor din Bucureşti după „aur ruginit” sau cum să cauți fier vechi cu tîrnăcopul

Azi am găsit un articol interesant dintr-un jurnal dedicat Bucureştiului de acum despre ţiganii care încearcă să supravieţuiască căutînd fier vechi pe fosta platformă Pumac SA. Aici am preluat doar primele două paragrafe ale articolului, dar el este mult mai lung şi conţine şi imagini. Prefer să mă abţin de la comentarii (deşi aş avea), vă recomand doar să-l citiţi şi să trageţi singuri concluziile… Găsirea metodelor de rezolvare a problemei este o cu totul altă poveste.

Joi dimineața. Ora 8:00. Vizavi de Apaca. Zeci de târnăcoape și hârlețe lovesc strașnic pământul de pe fosta platformă Pumac SA. „Băăă!”, aud cum strigă o vece răgușită de bărbat. ”Vino bă incoace că am o bucată mare”, răsună din nou vocea. Doi țigani sar ca arși și se îndreaptă spre o groapă ascunsă printre buruienile crescute pe terenul complexului demolat in urmă cu câțiva ani. Pe lângă mine, sărind din spatele unei Dacii Papuc parcate la bulevard, fug in grabă alți doi țigani.

Mă opresc din mers și mă uit mai bine în jur. Câteva zeci de țigani săpau tranșee pe terenul fostului complex Pumac. Aproape de mine, într-un șanț săpat lângă gard, o țigancă tânară zgrepțăna cu o săpăliga pământul amestacat cu bucăți de beton.

Vertical News şi lista celor mai bogaţi ţigani din ţară

De curînd echipa de la Vertical News a publicat aici lista cu cei mai bogaţi ţigani din România, ea conţine 50 de nume din diverse zone ale ţării. Nu la mult timp după aceea mass-media (mai mult sau mai puţin locală) a început să comenteze şi să se laude cu bogaţii din imediata apropiere.

În articol se precizează următoarele:

Pentru a calcula averile acestora am luat în calcul activitatea economică înregistrată la ReCom, valoarea afacerilor, dar mai ales ceea ce au declarat ei înșiși, plus ceea ce au afișat în spațiul public: aurul și bijuteriile, palatele și alte locuințe, terenurile și mașinile. Țiganii au două astfel de momente în care își prezintă bogăția. Unul este Săptămâna Mare de dinainte de Paști, iar celălalt sărbătoarea Sfintei Marii din data de 8 septembrie.  De regulă, țiganii din toată România vin să petreacă la Costești de Vâlcea cu grătare, fripturi la proțap, cârnați și sarmale. De Sfânta Maria, an de an. În 2009, țiganii au petrecut inclusiv cu președintele Traian Băsescu. Cercetarea efectuată de VerticalNews a durat mai bine de șase luni, perioadă de timp în care au fost intervievate câteva zeci de persoane, efectuate trei reportaje în mari comunități țigănești și analizate sute de firme. Inițial, în cercetare fuseseră înscrise peste 70 de familii țigănești.

Nici nu cred că a fost foarte greu să-şi dea seama care ţigan e bogat şi care nu este…. Mulţi dintre ei au încă obiceiul de a se lăuda cu acest lucru… iar românii le-au călcat demult pe urme.

Nu vreau să pun nume pe aici, vă las să cercetaţi lista direct de la Vertical News. Ţinînd cont că multe dintre averile astea au fost realizate prin fals, furt, intimidate şi alte chestii ilegale (cel puţin aşa se spune – probabil că multe dintre acuzaţii sînt pe cale de a fi dovedite) sînt şanse considerabile ca lista să fie modificată în curînd.

Jurnalul naţional: Tiganii, aurul si militienii

Într-un articol din anul 2004 Jurnalul Naţional scria despre ţiganii din judeţul Timiş şi despre cererile de revendicare a metalelor preţioase pe care ei au trebuit să le cedeze în perioada comunismului pentru a putea părăsi ţara. Sursa articolului este aici.

Anul trecut (2003), rromii au primit de la stat 300 de kilograme de bijuterii si cocosei. Inca 200 de procese de revendicare sunt pe rol. Acesta e deznodamantul operatiunii “Libertate contra aur” prin care statul roman, cu ajutorul Militiei, a deschis drumul spre Occident miilor de tigani, sasi, evrei, care si-au platit libertatea in valuta si metale pretioase.

Instantele timisorene nu mai fac fata cererilor de revendicare a aurului tiganilor. Acestea sunt urmarile unei afaceri de anvergura a regimului comunist, desfasurate intre 1985-1989, cu sprijinul militiei. Afacerea era simpla, eficienta: tiganii isi cumparau libertatea de a pleca in Occident cu kilograme de aur si zeci de mii de marci germane.

Daca ar fi sa ne luam dupa unele documente din arhivele judetului Timis, timp de aproape 5 ani, orasul de pe Bega a fost un adevarat rai pe pamint. Zilnic, inainte de ‘89, rromii si etnicii germani din Timisoara se impiedicau pe strazi si prin tramvaie de genti pline cu aur. Alti minoritari, mai norocosi sau dotati cu al saptelea simt, care aveau drum prin… cripte, morminte, gunoaie, closete sau prin gari, descopereau saci cu sute de mii de marci germane. De fapt, tot acest scenariu al bunurilor “abandonate”, pus in scena de Militie si Securitate, nu reprezenta altceva decat un pret pentru “exportul” de minoritati catre Israel, Franta si Germania…

Related External Links